Povestea Pryzm, startup AI cu CTO român finanțat de a16z, și ce pot învăța companiile IT din România despre produse SaaS cu inteligență artificială aplicată.
Un român în AI-ul american: semnal puternic pentru IT-ul din România
Peste 12 milioane de dolari investiți într-un startup AI fondat în 2023, cu un CTO de origine română, pentru a digitaliza modul în care guvernul federal al SUA cumpără tehnologie. Nu e doar o știre de „wow”, e un semnal clar pentru orice companie IT din România care se întreabă dacă merită să parieze serios pe inteligență artificială.
Startup-ul se numește Pryzm, runda este condusă de Andreessen Horowitz (a16z), iar românul este David Istrati, CTO, fost inginer de Machine Learning și Big Data la Veridion. Mai important decât numele? Modelul de business și felul în care AI-ul este folosit ca produs B2B concret, nu ca demo spectaculos.
Postarea asta face parte din seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse” și merge un pas mai departe față de articolul de știre:
- ce face de fapt Pryzm și de ce e interesant pentru piața noastră
- ce pot copia companiile IT românești din acest model
- cum îți repoziționezi serviciile software în jurul AI-ului, nu doar „bifezi” un buzzword
Ce este Pryzm și de ce contează pentru IT-ul românesc
Pryzm construiește un „centru de comandă AI” pentru business development federal: o platformă care ajută companiile de tehnologie (mai ales defense/dual-use) să înțeleagă:
- ce nevoi are guvernul federal al SUA
- cine sunt oamenii cheie și rețelele de influență
- când și cum să intre în licitații și proceduri de achiziții
Pe scurt, ia un domeniu super-birocratic – achizițiile guvernamentale – și îl face navigabil cu AI.
„Sistemul nostru de operare bazat pe AI elimină presupunerile din dezvoltarea afacerilor federale – dezvăluind conexiunile potrivite, evidențiind rețele de influență ascunse și accelerând execuția pipeline-ului.”
De ce ar trebui să te intereseze asta dacă conduci o firmă IT în România?
- Arată un tip de produs AI extrem de monetizabil: nu chatbot generalist, ci un „OS pentru un proces de business” clar definit.
- Confirmă apetitul investitorilor pentru AI aplicat în nișe reglementate (guvern, defense, health, finance) – fix zone unde România are expertiză tehnică, dar puține produse proprii.
- Demonstrează că diaspora tehnică românească joacă în liga mare – ceea ce crește credibilitatea oricărui pitch „AI made in Romania”.
Cine este David Istrati și ce spune parcursul lui despre noul val de fondatori
Parcursul lui David Istrati e mai mult decât o poveste de „tânăr talentat”:
- la 13 ani – freelancing ca dezvoltator web
- la 15 ani – fondator al propriului SaaS, Measure
- liceu la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București
- job ca Machine Learning Engineer și apoi Big Data Engineer la Veridion, startup românesc de date B2B
- acum – CTO Pryzm, în timp ce este încă student la Matematică la Colby College (SUA), promoția 2026
Ce putem citi printre rânduri aici, ca industrie IT românească:
- Traseul „freelancer → startup SaaS → job într-un scaleup românesc → fondator global” începe să devină normal. Nu mai vorbim doar de „plecat în corporație la Big Tech”.
- Experiența în startup-uri românești de AI/Big Data (gen Veridion) contează internațional. Dacă ai o firmă de software, faptul că investești în proiecte proprii AI poate deveni cea mai bună școală pentru viitorii tăi fondatori sau parteneri din diaspora.
- Vârsta nu mai este barieră dacă ai tracțiune. Investitorii se uită la problemă, echipă și primele rezultate, nu la câți ani are CTO-ul.
Pentru un CEO de companie IT din România, mesajul e clar: dacă nu creezi contexte unde oamenii tăi pot experimenta cu AI și produse, îi vei pierde în favoarea celor care o fac.
Ce face concret Pryzm: model de produs AI B2B pe care îl poți copia
Modelul Pryzm e un bun studiu de caz pentru cum arată un produs SaaS cu AI serios, nu o simplă interfață peste un LLM.
1. Date proprii + AI, nu doar API la un model mare
Pryzm nu vinde „acces la AI”, ci o platformă verticală:
- agregă volume mari de date publice și semi-publice (contracte, RFP-uri, baze de date federale)
- le curăță, normalizează și le pune într-un model de date propriu
- peste acest strat de date adaugă componente AI:
- clasificare de oportunități
- recomandări de pași următori
- identificarea de „rețele de influență”
Pentru o companie românească de software, lecția este simplă:
Produsul tău AI devine interesant când controlezi și modelezi datele, nu când pui un „AI assistant” peste datele clientului și atât.
2. Nișă clară și avatar de client foarte precis
Pryzm nu e „platformă AI pentru sales” în general. Este „centru de comandă pentru business development federal în SUA”. Asta înseamnă:
- buyer persona foarte clar (BD / sales în defense tech, contractorii guvernamentali)
- proces de vânzare bine definit
- mesaj simplu: „reduce incertitudinea și timpul pierdut în dezvoltarea de afaceri cu guvernul federal”
Multe firme IT românești cad în capcana unui produs AI prea general. Dacă vrei să construiești ceva inspirat de Pryzm, gândește:
- „OS pentru recuperare creanțe în România”
- „Centru de comandă AI pentru licitații publice în UE pe domeniul X”
- „Platformă AI pentru due-diligence la achiziții de IMM-uri în CEE”
3. „AI ca sistem de operare”, nu ca funcție decorativă
Formularea lor – „sistem de operare pentru dezvoltarea afacerilor federale” – e inteligentă. Transmite că:
- aplicația nu e „încă un tool în stack”, ci locul unde trăiește întregul proces
- AI-ul nu e doar un modul de analiză, ci scheletul logic al modului în care se iau deciziile
Pentru companiile românești de software care fac deja produse SaaS:
- rescrie descrierea produsului tău: poate fi el un „OS pentru [procesul X]”?
- cum poți repoziționa AI-ul ca motor principal al fluxului (prioritizare, routing, next best action), nu doar „assistant” într-un colț de ecran?
Lecții concrete pentru companiile IT din România care vor să intre pe AI
Dacă extragem partea de „poveste frumoasă” și lăsăm doar ce poate fi aplicat mâine într-o firmă de IT de la Cluj, Iași sau București, rămân câteva direcții clare.
1. Alege un proces de business, nu o tehnologie
Pryzm nu spune: „folosim LLM-uri, grafuri de cunoștințe și algoritmi de ranking avansați”. Spune: „eliminăm presupunerile din dezvoltarea afacerilor federale”.
Pentru un CEO sau CTO de companie IT din România:
- oprește discuția „hai să facem ceva cu AI”
- pornește discuția „hai să alegem un proces concret pe care îl cunoaștem bine și îl transformăm într-un produs AI”
Procese unde România are know-how bun:
- facturare, contabilitate, raportări fiscale
- management de flotă, logistică, transport internațional
- procese bancare și de creditare IMM
- securitate cibernetică și monitorizare infrastructuri
2. Concentrează-te pe date și pe conformitate
Pryzm pune accent mare pe conformitate federală și certificări. În ecosisteme precum apărarea sau guvernul, fără asta nu intri în joc.
România are propriile zone unde conformitatea este diferențiator:
- eIDAS, PSD2, DORA în financiar-bancar
- GDPR și regulamente locale în health și HR
- legislația națională de achiziții publice
Poți transforma know-how-ul tău de integrator într-un produs AI care „știe regulile din fabrică”. Asta e mult mai greu de copiat decât un wrapper peste un model mare.
3. Construiește „AI-first” în zone unde deja ai servicii
Cele mai realiste oportunități pentru companiile IT românești în 2026–2027 sunt produse AI născute din proiectele pe care deja le livrezi:
- ai implementat zeci de ERP-uri în retail? Ești la un pas de un modul AI de forecasting și optimizare de stoc
- ai livrat ani la rând proiecte custom pentru bănci? Poți extrage un produs AI de scoring sau triere automată de documente
- ai agenție de dezvoltare software cu clienți din e-commerce? Poți construi un AI copilot pentru merchandising și pricing
Modelul Pryzm arată că experiența de serviciu poate deveni ADN de produs. Diferența o face curajul de a investi 6–12 luni într-o direcție clară.
4. Gândește global de la început, dar testează local
Pryzm s-a dus direct în cea mai mare piață guvernamentală din lume. Nu toate firmele românești trebuie să sară direct acolo, dar e util să gândești în acești pași:
- Prototype pe date locale (RO / CEE), cu clienții pe care îi cunoști
- Validare de use-case – dovedești că AI-ul chiar reduce timp/costuri
- Adaptare pentru piețe mai mari (DACH, UK, US), unde procesul de business e asemănător, dar bugetele sunt altele
Cum îți repoziționezi serviciile IT în jurul AI-ului
Seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse” are un mesaj recurent: firmele de software care rămân doar „pe oră” vor avea marje tot mai mici. Pryzm e un exemplu concret de alt drum: serviciu → produs nișat → platformă AI.
Dacă azi conduci o companie IT axată pe outsourcing / body leasing, iată un traseu realist pentru următorii 12–24 de luni:
- Identifică 1–2 procese unde echipa ta e deja puternică (ex: procesare documente, integrare sisteme, data engineering).
- Construiește un mic „core AI” intern:
- 2–3 oameni (ML engineer, data engineer, product owner tehnic)
- un „laborator” unde refolosiți ce ați mai făcut la clienți (fără date sensibile, evident).
- Lansează un „modul AI” ca add-on la proiectele actuale – nu ca produs separat, ci ca upgrade de valoare pentru clienții existenți.
- Monitorizează unde apare tracțiune reală (clienți care plătesc extra pentru AI, sau care revin cu cereri similare).
- Concentrează-te pe acel use-case și transformă-l în produs cu nume, branding, demo, roadmap.
Asta nu înseamnă să oprești livrarea de servicii, ci să construiești, în paralel, un activ scalabil, exact cum au făcut multe companii care astăzi sunt recunoscute ca „startup-uri de produs”, deși au pornit ca agenții.
De ce astfel de povești contează pentru ecosistemul românesc de AI
Finanțarea de 12,2 milioane de dolari atrasă de Pryzm nu schimbă direct o firmă de software din Cluj sau București. Dar schimbă percepția:
- pentru clienți internaționali: „România nu mai este doar furnizor de programatori, ci și sursă de CTO / fondatori de produse AI finanțate de a16z”
- pentru angajați: „pot să-mi încep cariera într-un startup românesc de AI și de acolo să ajung în liga globală”
- pentru fondatori: „dacă nimeni nu-ți dă bani în România pentru un produs AI, există fonduri din CEE, Baltice sau US care deja caută astfel de pariuri”
Seria noastră despre „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse” urmărește exact asta: să conecteze poveștile concrete (Pryzm, Veridion, .lumen și altele) cu deciziile de zi cu zi din companii:
- investim anul viitor în AI sau nu?
- facem produs propriu sau rămânem agenție?
- recrutăm ML engineers sau continuăm doar cu full-stack?
Răspunsul meu e destul de ferm: dacă ești companie IT în România și în 2026 încă nu ai măcar un produs intern sau un modul serios de AI în portofoliu, pierzi teren.
Poți începe mic, pe o nișă, exact cum a făcut Pryzm. Dar e esențial să începi.
Ce urmează pentru tine
Dacă ai ajuns până aici, fă-ți 15–20 de minute să notezi, foarte concret:
- care este procesul de business pe care echipa ta îl cunoaște cel mai bine?
- ce date recurente vezi în proiectele tale și ar putea fi baza unui produs AI?
- ce două industrii sau verticale îți aduc cei mai mulți bani acum?
Răspunsurile la aceste trei întrebări sunt, de fapt, scheletul unui roadmap de produs AI. Nu trebuie să fie perfect. Trebuie doar să fie începutul.
Iar dacă vrei să încadrăm povestea Pryzm într-o singură concluzie utilă pentru companiile IT din România, ar fi asta:
AI-ul care atrage finanțare și clienți nu e cel mai spectaculos tehnic, ci cel mai bine înrădăcinat într-un proces de business real.
Restul e execuție.