PNRR + fonduri de investiţii: motor pentru AI în România

PNRR, 95 mil. euro noi şi o şansă reală pentru AI în business

Majoritatea companiilor uită un lucru simplu: banii de investiţii nu vin doar din granturi directe, ci şi prin fonduri care caută exact proiecte tehnologice şi AI. Decizia recentă a Comitetului de Investiţii pentru Fondul de Fonduri de capital de risc pentru Rezilienţă (Recovery Equity Fund – REF), care a aprobat 95 mil. euro pentru cinci noi fonduri, e fix genul de moment pe care ecosistemul IT şi AI din România nu‑şi permite să îl ignore.

Vorba Alinei Gîrbea de la MIPE, „întărim rolul României ca hub regional”. Tradus pentru un CEO de companie IT sau un fondator de start-up AI: intră mai mulţi bani în piaţă pentru exact ce vrei să construieşti – produse tehnologice scalabile, inclusiv bazate pe inteligenţă artificială.

În articolul de azi pun accent pe două lucruri:

• ce aduc concret aceste noi finanţări prin PNRR pentru companiile româneşti, mai ales pentru cele care dezvoltă produse IT şi AI;
• cum îţi poziţionezi compania ca să profiţi de această fereastră de oportunitate până la 31.12.2025, termenul-limită pentru propunerile de investiţii REF.

---

Ce înseamnă, de fapt, cei 95 mil. euro noi din PNRR

Fondul de Fonduri pentru Rezilienţă (REF), finanţat prin PNRR şi gestionat de Fondul European de Investiţii (FEI), nu investeşte direct în companii. El investeşte în fonduri de capital de risc şi private equity, iar aceste fonduri intră apoi în IMM-uri, companii mid-cap şi proiecte de energie regenerabilă.

Cu noile aprobări:

• totalul alocărilor REF ajunge la 337,5 mil. euro din cele 400 mil. euro disponibile;
• aproximativ 120 mil. euro au fost deja investiţi în ~20 de companii româneşti;
• pe întreg ciclul investiţional (minim 10 ani), investiţiile totale în România sunt estimate la cel puţin 1,5x alocări – adică peste 600 mil. euro capital în economie.

Pentru AI şi industria IT, mesajul e clar: există capital în piaţă, dar nu se va duce către cine explică mai frumos, ci către cine arată produse reale, tracţiune şi un plan clar de scalare.

---

Cine sunt fondurile nou aprobate şi de ce ar trebui să îţi pese dacă faci AI

Cele cinci fonduri aprobate acum au profiluri foarte diferite, dar toate au o componentă relevantă pentru tehnologie, digitalizare sau infrastructură – deci inclusiv pentru AI.

1. Altamira I – primul fond administrat de un investitor român cu focus România–Polonia

Altamira I este descris drept un fond generalist, dedicat companiilor în fază de creştere, primul fond cu investitori instituţionali administrat de un manager român, cu focus principal pe România şi Polonia.

Pentru o companie IT sau un start-up AI asta înseamnă:

• interes pentru scale-up-uri, nu doar pentru early-stage ideation;
• posibilitatea de a folosi Polonia ca piaţă-soră pentru scalare regională: dacă ai produs SaaS de AI deja validat în România, Polonia poate fi următorul pas logic;
• un dialog mai uşor cu un manager de fond român, care înţelege nuanţele locale (legale, fiscale, culturale) şi poate fi mai flexibil în structuri.

Cum te poziţionezi pentru Altamira I dacă eşti în AI:

• arată o tracţiune clară (MRR, contracte enterprise, PoC-uri plătite);
• demonstrează că ai un produs exportabil în CEE, nu ceva blocat în particularităţi administrative româneşti;
• subliniază în pitch cum AI îţi oferă margini mai bune şi scalabilitate.

2. CEECAT Capital III – IMM-uri şi companii mid-cap, inclusiv tech

CEECAT Capital III continuă strategia fondului precedent, cu investiţii în IMM-uri şi întreprinderi cu capitalizare medie din România şi regiune.

Chiar dacă CEECAT nu e un fond pur de venture capital, pentru companiile IT mai mature sau pentru furnizori de servicii de AI B2B există oportunităţi clare:

• finanţarea dezvoltării unei linii noi de produs AI (de exemplu, trecerea de la outsourcing clasic la platforme proprii);
• achiziţii de start-up-uri AI mai mici pentru a integra tehnologii sau echipe;
• investiţii în infrastructură: centre de date, capability center de machine learning, echipe de R&D.

Dacă eşti o companie IT profitabilă, cu minimum 3–5 mil. euro cifră de afaceri, AI poate deveni narativul strategic care justifică o rundă de creştere cu un fond de tip CEECAT.

3. Taaleri SolarWind III – energie regenerabilă + AI = teren fertil

Taaleri SolarWind III va investi în premieră în România, cu focus pe proiecte de infrastructură în energie regenerabilă: fotovoltaic, eolian onshore, soluţii de stocare.

La prima vedere, pare mai puţin relevant pentru un start-up de AI. Realitatea e opusă. Industria energiei verzi e un super-client natural pentru soluţii AI:

• optimizare de producţie şi consum în parcuri fotovoltaice/eoliene;
• predicţie de mentenanţă pentru turbine, invertoare, baterii;
• algoritmi de trading şi echilibrare în pieţe de energie.

Dacă eşti o companie IT sau un start-up AI, Taaleri nu va investi direct în tine, dar:

• va crea portofolii de proiecte mari care au nevoie de software inteligent;
• îţi oferă şansa să intri ca furnizor strategic de soluţii AI pentru aceste proiecte.

Strategia sănătoasă aici:

• construieşti un MVP clar pentru energy analytics / predictive maintenance;
• ţinteşti ca proof-of-concept un parc mic sau un operator regional;
• vii apoi către Taaleri sau către dezvoltatorii din portofoliul lor cu un use case demonstrat.

4. Eleven IV şi LAUNCHub III – banii de smart pentru start-up-uri tech şi AI

Eleven IV şi LAUNCHub III sunt fonduri cunoscute în regiune pentru investiţii în start-up-uri tehnologice early-stage şi growth, cu România printre pieţele-ţintă principale.

Dacă dezvolţi produse SaaS bazate pe inteligenţă artificială – de la AI copilot pentru dezvoltatori, până la platforme de testare automatizată sau DevOps cu AI – aceste două fonduri ar trebui să fie pe lista scurtă. De ce?

• au deja istoric de investiţii în companii româneşti;
• înţeleg foarte bine logica produselor software scalabile şi a pieţei globale;
• se uită la echipă, viteză de execuţie şi product-market fit, nu doar la garanţii clasice.

Pentru seria „AI în Industria IT din România: Servicii şi Produse”, Eleven şi LAUNCHub sunt exact genul de investitori care pot duce un produs AI românesc din stadiul de start-up la produs global B2B.

---

Cum ajută toate aceste fonduri ca România să devină hub regional de AI

Declaraţia oficială vorbeşte de „hub regional pentru investiţii în inovaţie, tehnologie şi energie verde”. Ca să nu rămână doar un slogan, trebuie înţelese mecanismele din spate.

1. Capital targetat pe zone cu ROI mare: tech şi energie

Fondurile finanţate prin REF se concentrează pe:

• companii în creştere din tehnologie şi servicii;
• proiecte de infrastructură modernă (energie regenerabilă, stocare, digitalizare);
• start-up-uri tech cu potenţial regional.

Toate aceste zone au un element comun: AI poate creşte productivitatea şi valoarea adăugată cu multipli mari, nu cu câteva procente. De aceea, fondurile sunt mult mai deschise la proiecte unde AI este integrat natural în produs.

2. Efect de multiplicare: 1 euro PNRR poate deveni 1,5–2 euro investiţi reali

Estimarea oficială e clară: pe parcursul celor 10 ani, investiţiile în economia României vor fi cel puţin 1,5x faţă de alocările REF. În practică, pentru proiecte bune, multiplicatorul poate merge spre 2–3x, pentru că:

• fondurile atrag şi capital privat suplimentar;
• runde ulterioare de finanţare măresc valoarea totală investită în aceleaşi companii.

Pentru ecosistemul românesc de AI asta înseamnă mai multe runde seed, pre‑Series A şi growth, mai ales pentru:

• produse SaaS enterprise cu AI;
• tool-uri dev-tools/DevOps cu AI (MLOps, continuous testing inteligent, AIOps);
• soluţii B2B de automatizare cu AI pentru sectoare tradiţionale (producţie, logistică, energie, agricultură).

3. România – nu doar piaţă, ci şi sursă de fond managers şi produse proprii

Faptul că Altamira I este primul fond cu investitori instituţionali administrat de un manager român nu e un detaliu de PR. Asta arată că România începe să producă nu doar start-up-uri, ci şi manageri de capital. Un hub real de AI şi tehnologie are nevoie de ambele componente:

• companii care construiesc produse;
• fonduri locale care înţeleg specificul pieţei şi accelerează scalarea.

Dacă eşti fondator sau manager într-o firmă IT, mesajul este simplu: în următorii 2–3 ani, România are şansa reală să devină locul în care porneşti şi finanţezi un produs AI competitiv la nivel de CEE, fără să te muţi la Berlin sau Londra.

---

Cum foloseşti, concret, această fereastră dacă ai o companie IT sau un start-up AI

Nu ajunge să ştii că există bani în piaţă. Contează ce faci între azi şi 31.12.2025.

1. Clarifică-ţi poziţionarea: eşti serviciu IT sau produs AI?

Fondurile care folosesc bani PNRR vor căuta:

• produse scalabile, nu doar servicii la oră;
• modele de business cu venit recurent (SaaS, licenţe, abonamente);
• claritate pe pieţe-ţintă: România + CEE sau global.

Dacă azi eşti o firmă de outsourcing, dar ai în plan să construieşti o platformă proprie de testare automatizată cu AI sau un produs DevOps cu AI, e momentul să:

• izolezi produsul într-o linie de business separată;
• îi dedici o echipă clară şi un roadmap pe 18–24 luni;
• începi să urmăreşti indicatori de produs: activare, retenţie, MRR.

2. Fă-ţi „temele de investitor” înainte să baţi la uşă

Indiferent că ţinteşti Eleven, LAUNCHub, Altamira sau un alt fond din ecosistem, pregătirea de bază ar trebui să includă:

• Pitch deck solid, în română şi engleză, cu focus pe:

  • problema clară pe care o rezolvi;
  • de ce AI e soluţia potrivită aici (nu doar buzzword);
  • cum arată piaţa şi concurenţa (nu „nu avem concurenţă”);
  • economie de unitate (cost de achiziţie client, LTV, margini).

• Demo funcţional / PoC – în AI lumea nu mai are răbdare pentru doar slide-uri;

• Date: chiar şi 10–20 de clienţi pilot sau câteva zeci de utilizatori plătitori pot schimba total discuţia.

3. Găseşte un unghi clar de AI relevant pentru 2025–2026

Nu orice „AI” vinde la fel de bine acum. Zonele cu interes mare din partea investitorilor care aplică bani PNRR:

• AI pentru productivitate în companii: automatizare documente, RPA inteligent, instrumente AI copilot pentru angajaţi;
• MLOps şi DevOps cu AI: optimizare pipeline-uri, testare automatizată, observabilitate inteligentă;
• AI pentru energie şi infrastructură: exact ce se potriveşte pe zona Taaleri SolarWind III;
• AI în verticalele cu marje mari în România: financiar-asigurări, construcţii, transport, medical privat (zone dovedite ca foarte profitabile în ţară).

Dacă produsul tău se suprapune cu una dintre aceste verticale, foloseşte asta în mesaj către investitori.

---

De ce 2025–2026 sunt ani critici pentru AI în IT-ul românesc

Fereastra actuală de investiţii PNRR pentru Recovery Equity Fund se închide la 31.12.2025 pentru propuneri. Banii nu dispar atunci, dar:

• selecţia fondurilor şi pipeline-ul de companii finanţate se va stabiliza;
• noile fonduri îşi vor alege „campionii” pe următorii ani.

Pentru seria „AI în Industria IT din România: Servicii şi Produse”, perioada 2025–2026 va decide cine sunt jucătorii care:

• trec de la servicii la produse AI proprii;
• ridică runde serioase pe baza capitalului provenit indirect din PNRR;
• ies pe pieţe externe nu doar prin outsourcing, ci prin licenţe şi abonamente SaaS.

Dacă ai deja un produs AI sau eşti aproape de un MVP, nu are sens să aştepţi „vremuri mai liniştite”. Ecosistemul de fonduri REF – Altamira, CEECAT, Eleven, LAUNCHub, Taaleri şi celelalte 13 fonduri deja aprobate – creează un context pe care România nu l-a mai avut până acum la această scară.

Pasul logic următor pentru tine:

• identifică 2–3 fonduri relevante din cele finanţate prin REF;
• pune la punct un deck şi un demo convingător în următoarele 4–6 săptămâni;
• începe discuţiile. Chiar dacă runda se va închide în 2026, poziţionarea în pipeline trebuie făcută acum.

Această combinaţie de PNRR + fonduri de investiţii + know-how regional pe tehnologie e exact contextul de care aveau nevoie companiile IT româneşti ca să treacă la nivelul următor în AI. Depinde doar de cât de repede eşti dispus să joci ofensiv.