95 mil. € din PNRR intră în fonduri care caută companii tech și proiecte AI. Vezi cum poți transforma aceste finanțări în produse și servicii IT reale.
România primește 95 mil. € pentru investiții – întrebarea e: cine profită?
Majoritatea firmelor din România se plâng că nu au buget pentru digitalizare, pentru AI, pentru produse noi. În același timp, doar printr-o singură decizie a Comitetului de Investiții pentru Recovery Equity Fund au mai apărut încă 95 mil. € disponibili pentru companii – peste ce era deja aprobat.
Asta contează pentru tine dacă ești antreprenor, manager IT sau fondator de start-up: banii nu se duc „în aer”, ci ajung în fonduri de investiții care caută exact ce lipsă cronică avem la nivel de economie – companii tech scalabile, produse software bazate pe AI, proiecte serioase în energie verde și digitalizare.
În acest articol vedem ce înseamnă aceste finanțări PNRR, cine sunt fondurile care intră în joc și, mai ales, cum pot companiile românești să transforme aceste sume în proiecte concrete de AI și transformare digitală.
1. Ce s-a întâmplat concret: 95 mil. € noi prin Recovery Equity Fund
Anunțul MIPE e simplu: Comitetul de Investiții pentru Fondul de Fonduri de capital de risc pentru Reziliență (Recovery Equity Fund – REF) a aprobat finanțarea a cinci noi fonduri de investiții, cu o alocare totală de 95 mil. € din PNRR.
Câteva repere clare:
- Total REF aprobat până acum: 337,5 mil. € din cei 400 mil. € disponibili
- Investiții deja făcute: approx. 120 mil. € în ~20 de companii românești
- Efect de multiplicare estimat: investiții de cel puțin 1,5x față de alocări, pe ciclul de viață al fondurilor (minim 10 ani)
REF este administrat de Fondul European de Investiții (FEI) și are un mandat clar:
- IMM-uri și companii cu capitalizare medie
- companii în creștere (growth)
- proiecte de energie regenerabilă
- start-up-uri și scale-up-uri tech în Europa Centrală și de Est, cu focus pe România
Altfel spus: dacă lucrezi la un produs SaaS, o platformă de AI, soluții de automatizare sau proiecte software pentru energie verde, ești fix în centrul țintei.
2. Cine sunt fondurile care primesc bani și ce tip de proiecte caută
Noile alocări aprobate acoperă atât tech, cât și energie verde. Asta creează un teren fertil pentru AI aplicat în industria IT și în proiecte de infrastructură energetică.
Altamira I – generalist, dar cu ADN românesc și focus tech
- Fond generalist, orientat spre companii în fază de creștere
- Primul fond cu investitori instituționali administrat de un manager român, cu focus România și Polonia
Ce înseamnă asta practic pentru IT și AI:
- companii de produs software care au deja tracțiune, dar vor să treacă la nivel regional
- firme de servicii IT care vor să dezvolte produse proprii cu AI (de ex. platforme de testare automatizată, soluții de observability cu AI, tool-uri devops augmentate)
- companii non-tech care vor să-și construiască un „AI product team” intern pentru a automatiza operaționalul
CEECAT Capital III – IMM-uri și companii medii din regiune
- Continuă strategia precedentului fond CEECAT
- Țintește IMM-uri și companii cu capitalizare medie din România și Europa Centrală & de Est
Oportunitatea pentru AI:
- companii tradiționale (logistică, producție, distribuție, servicii) care pot crește prin implementări de AI la nivel de operațiuni: forecast de vânzări, optimizare rute, planificare producție, RPA cu AI pe documente etc.
- proiecte de transformare digitală end-to-end livrate de integratori IT români care includ module de machine learning, computer vision sau NLP
Taaleri SolarWind III – energie regenerabilă + date + AI
- Fond specializat în proiecte de infrastructură de energie regenerabilă
- Prima dată când investește în România
- Focus: fotovoltaic, eolian onshore, soluții de stocare
De ce e relevant pentru industria IT:
Energia verde e din ce în ce mai mult un business de date. Proiectele de acest tip au nevoie de:
- modele de predictive maintenance (machine learning pe date din senzori)
- optimizare producție vs. consum vs. stocare
- algoritmi de forecast meteo integrați cu producția de energie
- platforme SCADA augmentate cu AI
Aici intră în joc companiile IT românești care știu să facă software industrial + AI, nu doar aplicații de business clasice.
Eleven IV și LAUNCHub III – start-up-uri tech și produse SaaS
- Două fonduri orientate către start-up-uri tehnologice early stage și growth
- România este una dintre piețele-țintă principale
Aici vorbim de zona „naturală” a seriei „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”:
- platforme SaaS cu AI încorporat (de la HR și fintech până la e-commerce și cybersecurity)
- produse pentru DevOps cu AI (optimizare costuri cloud, auto-scaling inteligent, observability asistat de modele de ML)
- tool-uri de testare automatizată cu AI (test generation, impact analysis, code quality)
- soluții de MLOps și AI governance pentru companii medii și mari
Dacă ești fondator, mesajul e clar: în următorii 1–3 ani, România e pe radarul acestor fonduri. „Geografia” nu mai e scuza. Produsul și execuția fac diferența.
3. De ce PNRR + fonduri de investiții = accelerant pentru AI în business
Finanțările din PNRR nu merg direct în contul companiilor, ci trec prin fonduri de investiții care fac selecția. Pare un pas în plus, dar e exact ce lipsea ecosistemului local.
Trei efecte concrete:
-
Nu mai vorbim doar de granturi, ci de capital inteligent
Fondurile vin cu:- know-how de scaling
- acces la rețele regionale și internaționale
- disciplina de raportare, KPI și guvernanță
-
Banii sunt orientați către creștere și inovație, nu doar către „patch-uri” operaționale
Investitorii caută modele scalabile:- produsele software care pot fi vândute global
- soluții AI reutilizabile pe mai multe verticale (nu doar proiecte custom one-off)
- platforme care cresc odată cu adopția AI în companii
-
România chiar poate deveni hub regional, dar doar dacă avem conținut, nu doar PR
Declarația Alinei Gîrbea, secretar de stat în MIPE, nu e doar formulă diplomatică:
„Întărim rolul României ca hub regional pentru investiţii în inovaţie, tehnologie şi energie verde.”
Pentru ca asta să fie real, nu doar headline, avem nevoie de zeci de companii românești care implementează AI serios, nu doar chatbot de suport clienți.
4. Cum folosești concret aceste fonduri dacă ai sau conduci o companie IT
Dacă ești în IT și vrei să nu ratezi trenul, abordarea „mai vedem la anul” nu mai funcționează. REF are fereastră de depunere a propunerilor de investiții până la 31.12.2025. Asta înseamnă că următoarele 12–18 luni sunt critice.
Pasul 1: Clarifică-ți teza de AI a companiei
Fondurile vor să vadă o logică solidă de utilizare a AI, nu doar „folosim un API de la un LLM”. Pune pe hârtie:
- Ce probleme de business rezolvi cu AI? (cost, viteză, acuratețe, scalare)
- Care e avantajul tău competitiv: date proprii, verticală de nișă, echipă tehnică, experiență de industrie?
- Cum arată produsul sau serviciul tău IT peste 3–5 ani cu AI integrat by design?
Un investitor va finanța mai ușor:
- un integrator IT care își transformă serviciile în platforme de produs cu AI
- un start-up SaaS care folosește modele de ML proprii pe date dintr-o verticală (asigurări, sănătate, energie, retail)
- o companie de software industrial care adaugă AI pentru optimizare și predictive maintenance
Pasul 2: Pregătește-te pentru due diligence „by the book”
Fondurile FEI nu investesc „pe încredere și promisiuni”. Vei avea nevoie de:
- cifre clare: revenue, marjă, churn, cost de achiziție client
- roadmap de produs pentru funcționalitățile AI: ce ai acum, ce construiești, ce externalizezi
- arhitectură tehnică: cum integrezi AI, cum gestionezi datele, ce faci cu privacy & security
Dacă ești antreprenor fără background tehnic puternic, merită să aduci în discuție:
- un CTO cu experiență în AI/ML
- un partener tehnologic românesc care are deja proiecte de AI pe piață
Pasul 3: Gândește regional, nu doar local
Multe fonduri listate (Altamira, CEECAT, Eleven, LAUNCHub) au mandat regional. Când aud „România ca hub”, caută:
- produse IT făcute în România, dar vândute în Polonia, Bulgaria, Grecia, Cehia, chiar Germania
- companii românești care știu să internalizeze know-how-ul local (de ex. fiscalitate, HR, logistică) și să-l transforme în produs AI exportabil
Dacă ești pe o piață de nișă – de exemplu, AI pentru agricultură de precizie sau pentru logistică în e-commerce – tocmai acesta este avantajul tău.
5. Idei concrete de proiecte AI pe care le poți finanța (și vinde)
Ca să nu rămânem la nivel teoretic, iată câteva direcții extrem de căutate în discuțiile cu fonduri și clienți enterprise din România în 2025:
a) AI pentru optimizarea costurilor cloud și DevOps
Potrivit discuțiilor cu lideri IT locali, multe companii au costuri cloud cu 20–40% mai mari decât ar trebui. Aici intră perfect:
- platforme de cloud cost optimization cu AI (analiză de pattern-uri, recomandări de rightsizing)
- tool-uri de autoscaling inteligent pentru aplicații mari
- soluții de incident prediction și root cause analysis cu ML, conectate la pipeline-ul DevOps
b) Testare automatizată cu AI pentru produse software
Orice companie care dezvoltă software intern sau externalizat are problema testării:
- generare automată de test cases din specificații sau cod
- analiză de impact când se schimbă o componentă
- identificare de bug-uri probabile pe baza istoricului de incidente
Un produs SaaS românesc bine făcut în zona asta poate deveni ușor exportabil.
c) AI pentru energie verde și infrastructură
Legat direct de Taaleri SolarWind III și alți investitori de energie:
- soluții de monitorizare și diagnostic automatat pentru parcuri fotovoltaice/eoliene
- modele de forecast integrate cu piața de energie și cu sistemele de echilibrare
- platforme de management al portofoliului de active cu „AI copilot” pentru ingineri și manageri de asset-uri
d) Automatizare de procese (RPA + AI) pentru IMM-uri
CEECAT și alte fonduri cu focus pe IMM-uri sunt interesate de:
- produse orizontale de RPA cu AI (document understanding, invoice processing, contract analytics)
- platforme SaaS cu abonament lunar, ușor de înțeles și implementat de companii de 50–500 de angajați
Aici România are deja know-how puternic în outsourcing și BPO; pasul următor e să „productizăm” acest know-how în servicii și produse IT cu AI.
6. Ce urmează și cum să nu pierzi momentul 2025–2026
În 12.12.2025, anunțul cu cele 95 mil. € suplimentare a trecut rapid prin fluxul de știri. Pentru cine se uită doar la titluri, pare un episod în plus din serialul „PNRR”. Pentru cine conduce o companie IT sau un start-up tech, e un semnal de timp:
- fereastra pentru propuneri REF se închide la 31.12.2025
- fondurile trebuie să selecteze proiecte și să deploy-eze capitalul în următorii ani
- 2026 va favoriza jucătorii care au deja poveste de AI coerentă, nu pe cei care doar încep să se gândească la asta
Dacă ești în industria IT din România și vrei să fii parte din seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, nu ajunge să „faci ceva cu AI”. Ai nevoie de:
- o strategie de produs sau de servicii clară în jurul AI
- parteneri financiari potriviți (fonduri ca cele menționate)
- curaj să gândești regional, nu doar local
Realitatea? Este mai simplă decât pare:
- definești o problemă reală de business,
- construiești o soluție scalabilă cu AI,
- îți pui cifrele la punct,
- și intri în dialog cu fondurile care tocmai au primit undă verde prin PNRR.
Restul ține de execuție.
Dacă vrei să discuți mai aplicat despre cum poate compania ta să își pregătească un proiect AI bancabil pentru fonduri de investiții, următorul pas este să pui pe hârtie (măcar la nivel de schiță) teza ta de AI și unde vrei să fii în 2026. De acolo, lucrurile devin mult mai clare.