Atacul de phishing „Spiderman” arată cât de mult s-au sofisticat fraudele bancare. Află cum pot companiile din România să folosească AI pentru a le detecta și bloca.
Phishing „Spiderman”: cum te apără AI de atacurile bancare
Majoritatea companiilor subestimează un lucru: atacatorii cibernetici folosesc deja AI în fiecare etapă a unui atac, de la scrierea e‑mailurilor credibile până la generarea de site‑uri false. În schimb, multe firme din România se bazează încă doar pe antivirus și pe „grija angajaților”. Asta nu mai e suficient în 2025.
Atacul de tip phishing „Spiderman”, semnalat recent de DNSC, e exemplul perfect. Vorbim despre un kit folosit de sute de atacatori, care copiază aproape la pixel site‑urile băncilor și ale platformelor financiare europene, fură parole, coduri 2FA, PhotoTAN și date de card. Pe scurt, face din utilizator „carte deschisă” pentru fraudă financiară.
Pentru companiile românești – mai ales cele din IT, fintech, e‑commerce sau care dezvoltă produse SaaS – mesajul e clar: dacă nu pui AI să lucreze pentru tine în securitate, va lucra împotriva ta în mâinile atacatorilor.
În articolul ăsta vei vedea:
- ce aduce nou kitul de phishing „Spiderman”;
- cum poate fi folosită inteligența artificială pentru a detecta și bloca astfel de atacuri;
- ce pot face concret companiile din România ca să integreze AI în strategia lor de securitate.
Ce este atacul de phishing „Spiderman” și de ce e diferit
„Spiderman” este un kit modular de phishing care permite infractorilor să creeze rapid copii aproape perfecte ale site‑urilor bancare și ale platformelor financiare europene. Este deja folosit de sute de atacatori și țintește bănci mari și portofele crypto.
Cum funcționează kitul „Spiderman”
Pe scurt, „Spiderman” face trei lucruri foarte bine:
- Copiază interfața băncii aproape 1:1 – pagini de login, formulare, fluxuri de autentificare.
- Interceptează în timp real sesiunile utilizatorului – inclusiv coduri 2FA, OTP și PhotoTAN.
- Este extrem de ușor de personalizat – se pot adăuga rapid noi bănci, noi țări, noi metode de autentificare.
DNSC explică faptul că operatorii văd în timp real ce face victima, pot fura credențiale, pot prelua conturi bancare și pot conduce la fraudă financiară masivă sau furt de identitate. Țintele listate includ bănci mari ca Deutsche Bank, ING, Volksbank, CaixaBank, dar și portofele crypto precum Ledger și Metamask și servicii fintech cum ar fi Klarna sau PayPal.
De ce e mai periculos decât phishingul „clasic”
„Spiderman” nu se mai bazează doar pe o pagină urâtă de login trimisă într-un e‑mail prost tradus. Are câteva trăsături care ridică nivelul de risc:
- Personalizare pe țări, ISP și tip de device – atacatorul poate seta: „Vreau doar utilizatori din Germania, doar de pe mobil, doar clienți ai anumitor provideri”. Asta face atacul mai credibil și mai greu de detectat.
- Capturare de PhotoTAN – o metodă OTP foarte folosită în Europa. Faptul că acest kit o interceptează arată cât de rafinat e ecosistemul de fraudă.
- Scalabilitate – fiind un kit modular, oricine îl cumpără sau îl închiriază poate lansa mii de atacuri în câteva ore.
Realitatea? Phishingul a devenit un „produs” pe care atacatorii îl vând ca serviciu. Iar fără AI în defensivă, companiile joacă pur și simplu în ligă inferioară.
Cum folosesc deja atacatorii AI – și de ce trebuie să răspunzi tot cu AI
Atacurile de tip „Spiderman” nu apar în vid. Ele se sprijină pe un ecosistem unde AI este deja instrument standard:
- Generare de e‑mailuri perfect scrise în română, germană, engleză, cu tonul exact al băncii sau al furnizorului de servicii.
- Creare automată de site‑uri clonă, cu CSS, fonturi, imagini și mesaje identice cu cele oficiale.
- Testare A/B automată a scenariilor de phishing – AI poate ajusta subiecte, texte, momente de trimitere, pentru a crește rata de clic.
Dacă tu, ca firmă, rămâi la:
- antivirus clasic;
- un firewall setat acum 3 ani;
- două traininguri de conștientizare pe an,
ai pierdut deja ritmul. Nu înseamnă că aceste măsuri nu ajută, dar sunt doar „igienă de bază”.
Pentru companiile IT românești, care dezvoltă produse software, servicii managed sau SaaS, situația e și mai sensibilă: clientul te judecă după cum îți protejezi propriile sisteme. Dacă tu nu îți folosești AI pentru securitate, de ce ar avea încredere să cumperi AI de la tine?
Cum poate AI să identifice și să blocheze phishingul de tip „Spiderman”
AI este extrem de eficientă în scenariile unde există multe semnale slabe, greu de observat de un om sau de reguli fixe. Exact cazul phishingului modern.
1. Analiza avansată a e‑mailurilor (email security cu AI)
Soluțiile moderne de email security bazate pe AI nu se mai uită doar la atașamente suspecte sau la reputația IP‑ului. Ele construiesc un model al „normalului” în organizație și caută abateri.
Ce pot face concret:
- Detectează anomalii de stil: e‑mailurile „de la bancă” care nu se potrivesc cu comunicările anterioare.
- Analizează comportamentul linkurilor: unde duc, cum se încarcă, ce scripturi rulează.
- Scor de risc în timp real: dacă un mesaj arată ca phishing, e pus în carantină sau etichetat vizibil pentru utilizator.
În multe companii românești, un astfel de filtru AI ar reduce cu 70–90% numărul de e‑mailuri de phishing care ajung efectiv în inbox.
2. Detectarea site‑urilor false prin analiză vizuală și de conținut
Un kit ca „Spiderman” trăiește din faptul că utilizatorul nu distinge vizual copia de original. AI poate face exact asta, la scară mare.
- Computer vision: modele care compară layout‑ul, culorile, logo‑urile cu site‑urile oficiale ale băncilor și semnalează clonări.
- Analiză de conținut: textul din pagină este comparat cu versiunile oficiale; modificările suspecte sau combinațiile de cuvinte tipice fraudelor sunt marcate.
- Clasificarea domeniilor: AI poate evalua baza de domenii noi și poate marca site‑urile cu structură „similară băncilor” ca risc crescut.
Firmele de securitate și companiile IT care construiesc produse de tip browser security sau DNS filtering pot integra astfel de modele și le pot vinde mai departe ca serviciu către clienți corporate.
3. Monitorizarea comportamentului utilizatorului (User Behavior Analytics)
Chiar dacă un utilizator cade în capcană și ajunge pe un site de phishing, AI poate interveni prin analiza comportamentală:
- autentificări neobișnuite (noapte, altă țară, alt device);
- tipare de navigare nepotrivite pentru acel cont;
- acces la resurse sau sume de bani care nu se încadrează în istoricul utilizatorului.
Când sunt observate astfel de abateri, sistemele AI pot:
- solicita o verificare suplimentară (MFA, apel la suport);
- bloca temporar tranzacția sau accesul;
- alerta echipa de securitate.
Pentru o bancă sau un fintech românesc, astfel de modele pot face diferența dintre un incident mic, controlat, și un scandal public cu mii de clienți afectați.
Ce pot face companiile românești, concret, în următoarele 90 de zile
Mulți manageri IT și directori de companii știu teoretic că „AI ajută la securitate”, dar se blochează la pasul practic. Iată un plan realist, pe etape, adaptat contextului din România.
1. Audit rapid de expunere la phishing
Înainte să cumperi soluții scumpe, trebuie să știi unde ești vulnerabil. În 2–3 săptămâni se pot face:
- simulări de phishing către angajați, cu rapoarte detaliate;
- analiză a fluxurilor critice (plăți, acces la CRM/ERP, acces la infrastructură cloud);
- inventarierea tuturor conturilor critice care folosesc doar parolă, fără MFA.
Companiile IT românești pot oferi acest audit ca serviciu standard, combinând scripturi automatizate cu modele AI care clasifică riscurile.
2. Implementarea unui email security gateway cu AI
Dacă bugetul e limitat, ăsta este probabil cel mai bun „bang for the buck”. Când filtrezi e‑mailurile cu un engine AI:
- scade masiv numărul de tentative de phishing la utilizatori;
- crește încrederea în inbox (mai puține „false positive”);
- echipa de IT nu mai pierde timp analizând manual incidente banale.
Ideal, soluția ar trebui să ofere și rapoarte clare pentru management: câte atacuri au fost oprite, ce tipuri, de unde, ce pattern‑uri apar.
3. Training asistat de AI pentru angajați
Trainingul clasic „o dată pe an, un PDF și un test” nu mai funcționează. Ce merge mai bine:
- micro‑learning: module scurte, personalizate, adaptate pe roluri;
- scenarii simulate de phishing generate cu AI, în română, în stil apropiat de realitate;
- feedback imediat pentru utilizator: de ce a fost un e‑mail periculos, ce trebuia observat.
Există deja platforme care fac asta, dar multe companii românești de software pot construi soluții similare, adaptate pieței locale, ca produse SaaS.
4. Introducerea de AI în produsele și serviciile proprii
Dacă ești companie IT sau furnizor de servicii digitale, ai o oportunitate clară: poți încorpora module de detecție AI‑driven direct în ce vinzi deja.
Exemple:
- o platformă SaaS românească de facturare online poate integra un modul care detectează tentativele de fraudă cu conturi bancare modificate în facturi;
- un produs de ticketing IT poate prioritiza automat incidentele cu semn de phishing sau compromitere de cont;
- un integrator care implementează soluții cloud poate adăuga pachete de „AI security” pentru monitorizare continuă.
Asta nu doar că îți protejează clienții, dar îți și diferențiază oferta pe o piață foarte aglomerată.
Elemente esențiale de igienă digitală pe care nici AI nu le poate înlocui
AI ajută enorm, dar nu repară neglijența de bază. Fără câteva reguli simple, orice tehnologie devine pansament pe o rană deschisă.
Pentru angajați și utilizatori
- Verifică mereu domeniul înainte să introduci credențiale.
- Fii atent la ferestre „browser‑in‑the‑browser” care par pop‑up de login, dar sunt de fapt pagini falsificate.
- Raportează imediat la IT sau la bancă orice SMS / PhotoTAN / OTP primit fără să fi inițiat tu o acțiune.
Pentru companii
- Activează MFA peste tot unde e posibil, mai ales pentru acces la e‑mail, ERP, CRM, cloud.
- Stabilește un proces clar de raportare a incidentelor – oamenii trebuie să știe cu cine vorbesc și ce pași urmează.
- Fă backup regulat și testează restaurarea. Nu vrei să afli că backupul nu merge în mijlocul unei crize.
AI e un aliat puternic, dar funcționează cel mai bine într‑o cultură în care securitatea e tratată ca parte din business, nu ca o bifă pentru audit.
De ce contează asta pentru „AI în Industria IT din România”
Seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse” nu vorbește doar despre modele mari de limbaj, generare de cod sau automatizare DevOps. Un pilon major este securitatea.
Companiile IT locale care vor să fie relevante la nivel european nu își permit să trateze cybersecurityul ca pe un add‑on. Clienții întreabă deja:
- „Cum folosiți AI ca să protejați datele noastre?”
- „Ce mecanisme aveți împotriva phishingului și fraudelor?”
- „Ne puteți oferi rapoarte clare despre tentativele blocate?”
Răspunsurile la aceste întrebări pot fi diferența dintre a câștiga sau a pierde un contract mare.
Atacul „Spiderman” e doar un episod. Vor urma și altele, poate mai sofisticate, poate mai țintite pe România. Companiile care încep acum să integreze AI în cybersecurity vor fi cu câțiva pași înainte, într‑un joc în care de multe ori „cine reacționează primul câștigă”.
Dacă ești în poziția de decizie într‑o firmă românească – CIO, CTO, fondator de startup, director de produs – merită să îți pui întrebarea direct: ce aș putea automatiza, monitoriza și proteja mai bine cu AI în următoarele 3 luni, ca să nu fiu următorul nume dintr‑un comunicat DNSC?