România intră în acceleratorul NATO DIANA prin INCAS. Ce legătură are asta cu retailul? Mai multă decât pare: AI, logistică, energie și tehnologie dual-use.
De ce contează pentru retail faptul că România intră în NATO DIANA
150 de companii din 24 de state NATO au fost selectate pentru acceleratorul NATO DIANA 2026. Din România, a intrat INCAS – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială, cu un proiect în zona de infrastructură critică și logistică. Rata de selecție? Aproximativ 4% din 3.700 de aplicații.
Asta nu e doar o știre bună pentru apărare. E un semnal foarte clar că ecosistemul tehnologic românesc are capacitatea să livreze inovație de nivel NATO – inclusiv pe tehnologii dual-use, cu aplicații directe în comerț, logistică și retail.
În seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, povestea DIANA e interesantă dintr-un motiv simplu: aceleași tehnologii de AI, autonomie și eficiență energetică care merg în proiecte de apărare pot optimiza depozite, lanțuri de aprovizionare și experiența clienților în magazine.
În rândurile de mai jos:
- vezi pe scurt ce este NATO DIANA și unde intră România,
- înțelegi ce face concret proiectul INCAS,
- și, mai important, cum se traduc aceste inovații în retail românesc: logistică mai inteligentă, costuri mai mici, experiență de cumpărare mai bună.
NATO DIANA pe scurt și ce spune asta despre nivelul tehnic al României
Programul NATO DIANA 2026 este construit în jurul a 10 arii prioritare, toate extrem de relevante pentru viitorul industriei IT și al comerțului:
- tehnologii avansate de comunicații,
- autonomie și sisteme fără pilot (dronă, roboți),
- medii electromagnetice contestate,
- infrastructură critică și logistică,
- decizii asistate de date (AI, analytics),
- energie și alimentare,
- reziliență umană și biotehnologie,
- operațiuni maritime,
- operațiuni în medii extreme,
- operațiuni spațiale reziliente.
Realitatea? Programul este un barometru al tehnologiilor care vor conta în următorii 5–10 ani, nu doar în apărare, ci și în economie. Retailul, logistica și comerțul online sunt direct atinse de cel puțin jumătate dintre aceste domenii.
România intră în joc prin INCAS, la categoria „Infrastructură critică și logistică” – adică exact zona unde suferă multe lanțuri de retail: costuri logistice ridicate, infrastructură greoaie, dependență de energie scumpă.
Când o instituție românească este selectată de NATO pe criterii de impact tehnologic, mesajul pentru piața locală de IT și retail e clar: nu mai suntem doar consumatori de tehnologie, putem fi și furnizori.
Ce face proiectul INCAS și de ce seamănă mult cu provocările din retail
Proiectul INCAS țintește dezvoltarea de matrițe eficiente energetic pentru fabricarea structurilor compozite pentru UAV (drone). Tradus:
- azi, piesele compozite pentru drone se fac în cuptoare industriale mari (autoclave), foarte energofage;
- INCAS lucrează la o tehnologie prin care procesul de producție consumă mult mai puțină energie, reducând nevoia de astfel de cuptoare.
NATO finanțează astfel:
- Faza 1 (6 luni): 100.000 euro per companie;
- Faza 2: până la 300.000 euro pentru cele mai bune proiecte;
- plus acces la centre de testare din cele 32 de state NATO și mentorat din industrie.
Din perspectivă de retail, proiectul INCAS atinge 3 teme critice:
-
Eficiență energetică în producție
Ce se întâmplă la INCAS cu matrițele pentru drone e similar cu:- optimizarea fabricării rafturilor modulare,
- producția de echipamente pentru depozite,
- sau a ambalajelor rezistente, dar ușoare.
Retailul mare (hipermarketuri, DIY, e-commerce) depinde direct de astfel de echipamente. Producție mai ieftină și mai „verde” înseamnă costuri totale de proprietate mai mici și un lanț de aprovizionare mai robust.
-
Logistică mai inteligentă cu drone și sisteme autonome
Dacă faci drone mai eficiente energetic și mai accesibile, ajungi inevitabil la:- livrări rapide în zone greu accesibile,
- inspecție automată a depozitelor sau a acoperișurilor de magazine,
- monitorizarea spațiilor logistice mari, fără personal suplimentar.
-
Tehnologie dual-use: ce e validat de NATO e suficient de robust pentru business
Soluțiile gândite să treacă standardele NAT0 au:- fiabilitate ridicată,
- toleranță la erori,
- scalabilitate.
Exact ce îți dorești și într-un lanț de supermarketuri cu zeci de depozite și sute de magazine.
Cum se traduc ariile DIANA în aplicații concrete pentru retail
Multe dintre companiile selectate în NATO DIANA au produse care, cu mici ajustări, pot deveni servicii B2B pentru retail sau soluții SaaS pentru logistică.
1. Autonomie și sisteme fără pilot – de la câmpul de luptă la depozit
Companii ca Vizgard, Alpha Autonomy, Robotto sau Wave Sciences lucrează la:
- roiuri autonome de UAV,
- navigație fără GPS,
- detecție și urmărire bazate pe AI.
În retail, exact aceleași tehnologii pot susține:
-
dronă de inventariere nocturnă în depozit
UAV-uri echipate cu camere și AI pot scana rafturi în afara orelor de program, pot compara imaginile cu stocul din sistem și pot genera automat liste de reaprovizionare. -
roboți mobili pentru picking
Algoritmii de navigație fără GPS și de evitare a obstacolelor din DIANA sunt perfect aplicabili pentru roboți de depozit care:- aleg traseul optim,
- evită aglomerările,
- reduc timpul de pregătire a comenzilor online.
-
monitorizare de securitate inteligentă
Tehnologiile de detecție acustică sau vizuală pot înlocui o mare parte din supravegherea clasică, semnalând automat incidente sau zone cu risc.
2. Decizii asistate de date – același AI care sprijină comandanți poate sprijini și directori de retail
Zona de „decizii asistate de date” DIANA e practic o galerie de produse de analytics avansat și AI aplicat:
- motoare de fuziune de date (Aereus, Aktiver),
- conștientizare 3D în timp real (C2GRID),
- predicții privind terenul (Blue Team Intelligence),
- gemeni digitali (CulturePulse, Datifex),
- detecție de deepfake pentru integritatea informațiilor (DATAMBIT).
În retail românesc, echivalentele logice sunt:
-
previziune de cerere la nivel de magazin și categorie
În loc de „teren traficabil”, ai „raion traficabil”: ce zone ale magazinului generează cele mai multe vânzări, la ce ore și cu ce tip de promoții. -
gemeni digitali pentru magazine și depozite
O simulare digitală a fluxului de clienți și marfă îți arată:- unde apar blocaje la case,
- cum se mișcă oamenii prin magazin,
- ce reorganizare a rafturilor crește vânzările.
-
platforme AI de suport decizional
Un director de retail are zilnic întrebări precum:- „Mut această categorie la intrare sau la ieșire?”
- „Merită să extind sortimentul aici?”
- „Unde am pierderi nejustificate?”
Același tip de motor AI care agregă date din multiple surse pentru comandanți NATO poate fi adaptat pentru dashboards de management comercial, cu recomandări clare, nu doar rapoarte.
3. Energie și alimentare – optimizarea costurilor care mănâncă marja din retail
Programul include companii care dezvoltă:
- sisteme energetice modulare (Grengine, Avju Solutions),
- soluții de răcire pasivă (CALYOS, SOLARSTEAM),
- baterii avansate și supercondensatori (Novac, TAURiON),
- independență energetică pentru echipamente de teren (Exeger).
Pentru retail, tema e evidentă: energie mai ieftină și mai predictibilă.
Aplicații directe:
-
magazine și depozite cu infrastructură energetică inteligentă
- panouri solare combinate cu baterii inteligente,
- optimizarea consumului mare (frigidere, camere frigorifice) cu AI,
- microrețele locale pentru zone industriale sau retail parks.
-
echipamente autonome energetic
Etichete electronice de raft, senzori de temperatură în camere frigorifice, sisteme de monitorizare a fluxurilor de clienți – toate pot deveni aproape autonome energetic, reducând costurile cu mentenanța. -
monitorizare predictivă a infrastructurii
Companii din DIANA, precum Knitronix sau Niricson, lucrează la monitorizarea infrastructurilor mari. Transpus în retail:- monitorizarea structurii unui mall,
- detectarea timpurie a degradării unor spații tehnice,
- prevenirea opririlor neplanificate.
Ce pot învăța companiile IT românești pentru retail din modelul DIANA
Acceleratorul NATO DIANA nu este doar o fanfara tehnologică. E și un model de cum poți construi produse AI solide pentru piețe exigente, fie apărare, fie retail.
Iată câteva lecții foarte aplicabile pentru firmele IT din România care vor să vândă soluții AI în retail:
1. Concentrează-te pe probleme reale, critice
DIANA finanțează proiecte care ating probleme clare: navigație fără GPS, protecția infrastructurilor, eficiență energetică, decizie rapidă în criză.
În retail, echivalentul este:
- disponibilitatea produsului la raft,
- timpii de livrare în e-commerce,
- acuratețea stocurilor,
- costurile de energie și logistică.
Un produs AI care reduce cu 10–15% pierderile de stoc sau timpii de picking într-un depozit are valoare imediată.
2. Gândește-te dual-use de la început
Tehnologiile dual-use sunt mai ușor de finanțat și mai ușor de scalat. Dacă lucrezi la:
- computer vision pentru inventariere,
- gemeni digitali pentru optimizarea fluxurilor,
- predicție de cerere cu AI,
merită să te întrebi: același nucleu tehnologic nu ar putea fi folosit și în infrastructură critică, logistică militară sau smart city?
Companii care ajung în programe ca DIANA câștigă nu doar finanțare, ci și credibilitate internațională, ceea ce contează enorm când vrei să vinzi SaaS românesc în afara țării.
3. Validează în medii dure, apoi vinde în retail
Tehnologia testată în scenarii extreme – temperaturi, latență, lipsă de semnal, atacuri cibernetice – este, de regulă, supracalificată pentru un depozit sau un hypermarket.
- Dacă sistemul tău de AI rezistă într-un mediu ostil, în retail va fi perceput ca „rock solid”.
- Dacă poți demonstra certificări sau participări în programe de tip DIANA, discuțiile cu marii retaileri (inclusiv internaționali) devin mult mai simple.
Unde merge mai departe povestea: AI din apărare în experiența clientului din magazin
NATO DIANA arată ce poate ecosistemul românesc de cercetare la nivel înalt. Pasul următor este ca aceste capabilități să fie conectate cu sectorul comercial, în special cu retailul, unde presiunea pe marje și pe experiență este enormă.
Pentru seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, mesajul este clar:
- România nu pleacă de la zero în AI. Avem institute ca INCAS și tot mai multe companii care livrează tehnologie competitivă la nivel NATO.
- Retailul românesc poate fi primul beneficiar civil al acestor inovații, prin:
- automatizarea depozitelor cu roboți și drone,
- sisteme de decizie bazate pe date în timp real,
- infrastructură energetică inteligentă și mai ieftină.
Dacă ești:
- retailer sau operator logistic – privește DIANA ca pe un „catalog” al tehnologiilor care vor schimba modul în care lucrezi în următorii ani;
- companie IT românească – întreabă-te ce poți lua din modelul DIANA ca să construiești produse AI scalabile, dual-use, vândute și în retail, și în zone cu standarde foarte înalte.
Următoarele luni și ani vor separa jucătorii care experimentează cu AI „pentru PR” de cei care îl folosesc pentru stocuri mai precise, depozite mai eficiente și clienți mai loiali. Iar faptul că România apare pe lista celor 150 din NATO DIANA spune clar: avem cu ce, întrebarea este doar cine are curajul să aplice aceste tehnologii în business, nu doar în laboratoare.