Investițiile nete în România cresc cu 8,8%. Află cum pot companiile IT românești să folosească AI ca să transforme acest val de capital în profit real și produse scalabile.
Investițiile accelerează. Dar cine ia cu adevărat banii de pe masă?
Netul de investiții din economia României a crescut cu 8,8% față de anul trecut în T3, după un jalon modest de +1% în primul semestru. Pe scurt: se pompează mai mulți bani ca oricând în capacități noi, echipamente, tehnologie, extinderi.
Realitatea? Doar o parte dintre companii vor transforma aceste investiții în profit solid. Restul vor bifa proiecte, vor cumpăra echipamente și vor descoperi peste doi ani că marjele nu arată cu mult mai bine.
Diferența dintre cele două grupuri, în 2025–2026, nu mai este „cine are buget mai mare”, ci cine folosește inteligent AI în deciziile de investiții, în operațiuni și în produse. Iar acest lucru contează dublu pentru companiile IT din România care oferă servicii și produse software.
În articolul de azi ancorez știrea INS despre creșterea investițiilor în România într-o întrebare foarte practică: cum pot firmele – mai ales cele din IT – să folosească AI ca să-și mărească ROI-ul pe acest val de investiții?
1. De ce creșterea investițiilor din T3 este un semnal verde pentru AI
Creșterea de 8,8% a investițiilor nu e doar o cifră macro. Pentru mediul privat, ea înseamnă trei lucruri foarte concrete:
- Companiile extind capacități și procese – linii noi, birouri noi, echipamente noi, proiecte noi.
- Bugetele capex sunt deschise – există spațiu pentru investiții în digitalizare și AI, nu doar în beton și fier.
- Concurența nu mai stă pe loc – dacă tu nu folosești AI pentru eficiență, o va face altcineva din același sector.
În același timp, alte date din economie nu sunt roz: inflație ridicată, salarii reale în scădere, presiune pe costuri. Asta pune presiune suplimentară pe fiecare leu investit.
Investițiile cresc, dar toleranța pentru proiecte care nu produc rezultate rapide scade.
Aici intră în scenă AI-ul aplicat inteligent:
- reduce costul per unitate de produs/serviciu;
- crește viteza de execuție (time-to-market);
- optimizează mixul de investiții (ce automatizezi, ce amâni, ce externalizezi);
- deschide linii noi de venit (produse SaaS, servicii cu valoare adăugată mare).
Dacă ești companie IT românească, contextul este chiar mai interesant:
- clienții tăi, din România și din afară, au bugete de investiții active;
- cererea pentru servicii de dezvoltare software cu AI, testare automatizată și DevOps cu AI crește natural;
- multe companii non-tech nu au know-how intern de AI – și îl vor cumpăra.
Cu alte cuvinte: valul de investiții creează cererea, iar AI-ul este una dintre puținele zone unde poți promite și livra ROI măsurabil dacă proiectele sunt bine gândite.
2. Cum se traduce macro în micro: unde intră AI în bugetele de investiții
Dacă ne uităm pragmatist la cum investesc companiile românești, apar câteva zone unde AI-ul ar trebui să fie astăzi linie clară în buget.
2.1. AI pentru optimizarea operațiunilor (costuri mai mici, aceeași infrastructură)
Creșterea investițiilor aduce, inevitabil, și mai multă complexitate: mai multe linii de business, mai multe fluxuri, mai multe date. AI-ul operațional ajută să nu te îneci în complexitatea pe care tot tu ți-ai creat-o.
Exemple concrete pentru companii din România:
- Producție: modele de predicție pentru mentenanță (predictive maintenance) care reduc opririle neplanificate cu 20–40%;
- Retail și eCommerce: algoritmi de forecast pentru cerere, care scad stocurile moarte și rupturile de stoc;
- Logistică și transport: optimizare dinamică de rute, combinată cu restricțiile reale din România (infrastructură, trafic, restricții urbanistice);
- Servicii financiare: scoring de risc cu modele AI, care reduc pierderile din neplată, într-un context în care riscul de credit crește.
Pentru companiile IT care deservesc aceste sectoare, asta înseamnă produse și servicii noi:
- micro-servicii AI integrate în soluțiile existente;
- module suplimentare în produse SaaS, vândute ca add-on („AI forecasting”, „AI risk engine”);
- pachete de consultanță + implementare de tip „AI starter” pentru firme care abia acum încep.
2.2. AI ca multiplicator de productivitate în IT (Dev, QA, DevOps)
Creșterea investițiilor duce la mai multe proiecte software: modernizări de sisteme, noi platforme interne, produse digitale pentru clienți. Dar piața de dezvoltatori în România nu a crescut cu 8,8% în T3.
Aici, AI-ul devine singura modalitate sănătoasă de a susține volum mai mare cu aceeași echipă:
- AI pentru dezvoltare: generare de cod, refactoring, boilerplate automat, sugestii în IDE;
- AI pentru testare: generare de cazuri de test, testare exploratorie automată, prioritizare a bug-urilor cu impact mare;
- AI în DevOps: analize predictive de incidente, recomandări de scaling, asistenți pentru crearea de pipeline-uri CI/CD.
Companiile IT românești care adoptă serios aceste instrumente reușesc să:
- reducă timpul de livrare cu 30–40% pe anumite tipuri de proiecte;
- păstreze aceleași echipe, dar să livreze mai multe proiecte pe an;
- crească marja pe proiect, fără să crească tarifele sau să taie la sânge costurile.
Asta înseamnă ROI direct pe investițiile în AI intern și, în același timp, un avantaj comercial extern: poți oferta mai competitiv, poți promite termene mai scurte.
2.3. AI ca motor pentru produse SaaS românești orientate global
Trendul investițiilor nu e doar local; și clienții externi caută soluții mai eficiente, cu AI încorporat. Firmele IT românești au deja un istoric bun pe outsourcing; pasul următor logic este propria linie de produse SaaS cu AI.
Câteva direcții unde România are deja avantaj:
- fintech și plăți (ecoul ecosistemului local de plăți și eCommerce);
- securitate cibernetică (echipe tehnice foarte puternice, expuse la piețe mature);
- soluții de productivity și colaborare (remote work, BPO, shared services);
- AI pentru nișe sectoriale: agricultură, energie, transport, real estate.
Aici, AI-ul nu este doar „un modul drăguț”, ci diferențiatorul care justifică prețul și susține scalarea internațională.
3. De ce implementarea AI trebuie prinsă în planul de investiții de acum, nu „la anul”
Majoritatea companiilor tratează încă AI-ul ca pe un proiect de R&D sau un „pilot simpatic”. În contextul actual de investiții, asta e o greșeală scumpă.
3.1. Fereastra de avantaj competitiv se închide rapid
În 2023–început de 2024, cei care au pus primii mână pe AI au avut un avantaj tehnologic clar. În 2025, ai în joc alt tip de cursă:
- toți marii jucători implementează deja ceva cu AI;
- instrumentele de bază devin commodity;
- diferența nu mai e „folosești sau nu AI?”, ci cât de bine îl integrezi în modelul de business.
Dacă amâni încă un an:
- clienții tăi vor fi obișnuiți să primească AI „by default” de la competitorii tăi;
- vei ajunge să implementezi în grabă, fără strategie, doar ca să bifezi „și noi avem AI”;
- ROI-ul pe care îl poți obține va fi mai mic, pentru că vei concura doar pe preț.
3.2. Costul de oportunitate într-o economie cu investiții în creștere
Când investițiile totale urcă cu aproape 9%, fiecare an fără AI bine integrat înseamnă profit pierdut, nu doar cost economisit.
Exemplu simplu pe un eCommerce mediu din România:
- trafic actual: 1 milion de vizite/lună;
- rată de conversie: 2,5%;
- implementare AI pe recomandări + pricing dinamic crește conversia la 3%.
Diferență aparent mică. Dar la un basket mediu de 250 lei:
- fără AI: 25.000 comenzi × 250 lei = 6.250.000 lei/lună;
- cu AI: 30.000 comenzi × 250 lei = 7.500.000 lei/lună.
Diferență: 1.250.000 lei/lună. Asta este ROI pierdut dacă lași AI-ul pentru „când o să avem timp”.
3.3. Finanțarea e mai ușor de obținut când ai un plan clar de AI
Un aspect de care vorbim prea puțin: în negocieri cu bănci, fonduri sau parteneri strategici, un roadmap clar de automatizare și AI arată că banii investiți vor produce randament.
Pentru companiile IT:
- un portofoliu de produse/servicii cu AI integrat crește evaluarea;
- proiectele de R&D bine articulate în jurul AI conving investitorii că nu vinzi doar oameni la oră;
- poți accesa mai ușor granturi și programe dedicate digitalizării.
Într-o economie care investește tot mai mult, banii se îndreaptă natural către companiile care pot demonstra productivitate și scalabilitate – exact ce oferă AI-ul bine implementat.
4. Cum abordezi practic AI în compania ta: cadru simplu în 5 pași
Teoria sună bine, dar ce înseamnă concret pentru un CEO sau un CTO de companie IT românească în 2025? Un cadru pragmatic, pe care l-am văzut funcționând:
4.1. Definește clar unde vrei ROI în 12–18 luni
AI nu trebuie început „din iubire de tehnologie”, ci din nevoie de rezultate. Întreabă-te:
- vrei să reduci costurile operaționale? Unde anume și cu cât (%)?
- vrei să crești veniturile? Prin ce: upsell, cross-sell, noi piețe?
- vrei să eliberezi capacitate în echipele tehnice? Cât timp vrei să câștigi?
Alege 2–3 obiective hard (cu cifre) pe 12–18 luni și leagă AI-ul de ele.
4.2. Fă un audit de date și procese
AI fără date bune e doar prezentare frumoasă.
- Ce date ai deja (ERP, CRM, eCommerce, aplicații interne)?
- Cât de curate și structurate sunt?
- Ce fluxuri repetitive pot fi automatizate relativ ușor?
La companiile IT, un audit simplu de cod, date și tool-uri de DevOps scoate de obicei la lumină 3–5 zone unde AI poate fi testat rapid.
4.3. Pornește cu 1–2 „AI use cases” bine alese
Nu porni cu un program gigantic de transformare. Alege:
- un use case intern (ex: AI assistant pentru suport L1, testare automatizată);
- un use case orientat client (ex: modul AI de recomandări, scoring sau forecast într-un produs existent).
Rulează proiecte pilot cu durată clară (3–6 luni), KPI măsurabili și ownership dedicat.
4.4. Integrează AI în oferta ta de servicii și produse
Pentru companiile IT din România, AI nu e doar intern, e și marfă de vândut.
- reambalează serviciile: „Dev + AI assistance”, „QA cu testare AI-driven”, „DevOps cu monitorizare AI”;
- creează 1–2 pachete standardizate, ușor de înțeles pentru clienți non-tehnici;
- evidențiază rezultatele măsurabile (timp economisit, cost redus, revenue crescut).
Asta te poziționează natural în seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”: nu doar folosești AI, ci îl transformi în linie clară de business.
4.5. Construiește capabilitate internă, nu doar colecție de tool-uri
Modelele și uneltele se vor schimba. Avantajul real vine din echipe care înțeleg cum să gândescă AI în context de business:
- formează intern „AI champions” în echipe de produs, dev și ops;
- lucrează cu parteneri specializați pe arhitectură AI, securitate și guvernanță;
- documentează ce funcționează și creează un playbook intern.
Asta te protejează pe termen lung, indiferent ce model sau platformă AI devine la modă în 2026 sau 2027.
5. Ce urmează pentru companiile IT românești pe fondul valului de investiții
Creșterea investițiilor cu 8,8% în T3 anunță clar direcția: capital există. Provocarea este să îl transformi în profit sustenabil într-o economie tensionată de costuri, salarii reale în scădere și competiție tot mai dură.
Pentru companiile IT românești, mai ales cele care vor să joace serios în zona de „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, următorii pași sunt destul de limpezi:
- tratezi AI-ul ca pe o componentă strategică de investiție, nu ca pe un experiment;
- îți legi clar inițiativele de AI de KPI financiari și operaționali;
- transformi capabilitățile dezvoltate intern în ofertă comercială pentru clienți din România și internaționali.
Cine face asta în următoarele 12–18 luni va fi în grupul care nu doar profită de creșterea investițiilor la nivel macro, ci o transformă în marje mai bune, produse mai competitive și evaluări mai mari.
Întrebarea reală pentru tine nu este „dacă” vei integra AI în planul de investiții, ci cât de repede și cât de clar vei decide unde trebuie să producă rezultate.