Comisia Europeană anchetează Google pentru utilizarea conținutului online în AI. Vezi ce înseamnă pentru avocați și companiile IT românești care construiesc AI.
Investigația CE vs Google: ce înseamnă pentru AI și IT din România
Pe 10.12.2025, Comisia Europeană a deschis o investigație antitrust împotriva Google pentru modul în care folosește conținut online – inclusiv YouTube – în scopuri legate de inteligență artificială. Nu e doar încă un dosar „Big Tech vs. Bruxelles”. Pentru piața de AI și pentru industria IT din România, asta poate rescrie regulile jocului.
Majoritatea firmelor IT care dezvoltă produse cu AI depind de acces la date și la conținut online pentru a antrena modele, a îmbunătăți produse SaaS și a construi servicii de LegalTech, FinTech sau HealthTech. Dacă un singur jucător își rezervă acces privilegiat la un volum uriaș de conținut, restul pieței pornește cu frâna de mână trasă.
În articolul ăsta clarific ce urmărește Comisia Europeană, cum se leagă totul de antrenarea modelelor de AI și, mai ales, ce înseamnă practic pentru avocați și companiile IT românești care construiesc produse inteligente pentru piața globală.
1. Ce anchetează concret Comisia Europeană în cazul Google
Comisia Europeană verifică dacă Google a încălcat regulile de concurență ale UE folosind conținutul editorilor web și al creatorilor de pe YouTube în legătură cu produsele sale de inteligență artificială.
Pe scurt, dosarul are două axe principale:
- condițiile impuse editorilor și creatorilor de conținut – dacă sunt abuzive sau dezechilibrate;
- accesul la conținut pentru AI – dacă Google își creează un avantaj incorect față de alți dezvoltatori de modele de AI.
„AI generează inovări remarcabile… dar acest progres nu poate fi în detrimentul principiilor care stau la baza societăților noastre”, a spus Teresa Ribera, vicepreședintă executivă a Comisiei.
Ce înseamnă „clauze și condiții abuzive” în context AI
În limbaj de avocați, vorbim de posibile abuzuri de poziție dominantă (art. 102 TFUE) sau alte practici anticoncurențiale, de tipul:
- clauze standard prin care editorii acceptă, practic, utilizarea foarte largă a conținutului lor pentru antrenarea AI, fără negociere reală;
- limitări contractuale care împiedică editorii să acorde licențe și altor furnizori de AI în condiții competitive;
- combinația dintre forța poziției Google ca motor de căutare, platformă de publicitate și platformă video.
Dacă investigația confirmă astfel de practici, urmează:
- amenzi foarte mari;
- obligația de a modifica contractele și politicile de utilizare a conținutului;
- potențială deschidere mai mare a accesului la date și conținut pentru alți actori din ecosistem.
2. De ce contează accesul la conținut pentru modelele de AI
Orice start-up sau firmă IT care dezvoltă produse cu AI știe asta: fără date bune, modelul nu există. Modelele mari de limbaj, sistemele de recomandare, generatoarele de cod – toate trăiesc din conținutul online.
Cum folosește Google conținutul online pentru AI
Google are trei surse cheie de conținut relevante în dosarul acesta:
- Web-ul indexat – site-uri de știri, bloguri, documentații tehnice, forumuri, conținut corporativ.
- YouTube – video, descrieri, comentarii; adică o mină de aur pentru AI multimodal.
- Google Books & alte servicii – conținut structurat, mai greu accesibil competitorilor.
Dacă Google poate:
- să își acorde sieși drepturi mai largi de utilizare a conținutului;
- să obțină consimțământ sau acorduri „în bloc” de la editori;
- să folosească poziția dominantă din căutare și publicitate pentru a presa condiții contractuale,
atunci modelele sale de AI pornesc cu o asimetrică masivă de date față de competitorii mai mici.
Impactul pentru industria IT din România
Pentru companiile IT românești care dezvoltă:
- produse SaaS cu AI (analyics, CRM, HR, e-commerce),
- soluții de LegalTech pentru avocați și consultanți,
- tool-uri DevOps cu AI sau platforme de testare automatizată,
diferența între a avea sau nu acces la volume mari și diverse de conținut poate însemna:
- modele mai slabe (mai puțin antrenate, mai multe halucinații, precizie mai mică);
- costuri mai mari cu licențele de date;
- timp mai lung până la lansarea pe piață;
- o poziție de dependență față de API-urile marilor jucători.
De aici relevanța directă a investigației CE: dacă rezultatul va împiedica „capturarea” conținutului online de către un singur actor, spațiul de manevră pentru jucători medii și mici – inclusiv români – devine mai mare.
3. Ce înseamnă pentru avocați: nou teritoriu de consultanță și litigii
Pentru avocați, dosarul Google este manual de „așa va arăta munca ta în următorii 5–10 ani”. Avem deja combinația clasică: concurență, dreptul UE, copyright, protecția datelor, contracte IT, plus stratul nou de AI.
Trei direcții concrete de lucru pentru avocați
-
Audit de contracte și termeni de utilizare
Pentru clienți media, creatori de conținut, platforme online, dar și pentru firme IT care consumă date pentru AI. Întrebări cheie:- Ce drepturi de utilizare AI acordăm și cui?
- Putem ancora contractele în standardele europene emergente (AI Act, antitrust, copyright)?
- Cum evităm să fim prinși între poziția unui „Big Tech” și interesele comerciale ale clientului?
-
Strategii de licențiere pentru date și conținut
Dezvoltatorii de AI români au nevoie de structuri clare:- licențe pentru corpusuri de texte, imagini, video;
- modele de revenue sharing cu editorii;
- clauze de transparență privind utilizarea datelor la antrenare.
-
Litigii & plângeri la autorități
Investigația CE va genera, inevitabil, un val de:- plângeri la Consiliul Concurenței;
- acțiuni în instanță pentru clauze abuzive sau încălcarea drepturilor de autor;
- intervenții în proceduri europene, unde firmele românești pot avea statut de parte interesată.
În paralel, crește cererea pentru LegalTech cu AI: instrumente care ajută avocații să urmărească jurisprudența pe concurență, să modeleze riscuri contractuale sau să simuleze scenarii de conformare la regulamentele UE privind AI.
4. Oportunități pentru companiile IT românești care construiesc AI
Realitatea e mai simplă decât pare: orice constrângere impusă giganților devine, indirect, o șansă pentru jucătorii agili. Investigația CE poate să creeze exact fereastra de oportunitate de care au nevoie companiile IT românești.
Unde apar cele mai bune șanse
-
Produse SaaS de nișă cu AI, bine ancorate juridic
De exemplu:- platforme B2B care oferă generare de conținut cu trasabilitate clară a surselor;
- instrumente de sumarizare și analiză de documente juridice, cu modele antrenate exclusiv pe corpora licențiate;
- tool-uri de conformare pentru publisheri: dashboard care arată cine folosește conținutul pentru AI, în ce condiții, cu ce compensații.
-
Platforme românești de date și conținut pentru AI
În loc să depindă doar de giganți, piața locală poate crea:- consorții de publisheri și furnizori de date;
- „data cooperatives” pentru industrii reglementate (juridic, medical, financiar);
- API-uri curate, cu licențiere transparentă și politică clară de monetizare.
-
DevOps și testare automatizată cu AI, compliant by design
Companiile românești de software pot integra în tool-urile lor:- modele AI antrenate pe date interne, nu pe scrap general din internet;
- audit automat al proprietății intelectuale pentru codul generat;
- verificări de conformare la AI Act încă din pipeline-ul CI/CD.
De ce contează un „AI stack” conform cu UE
Clienții enterprise – mai ales din UE – vor întreba tot mai des:
- „Pe ce date a fost antrenat modelul vostru?”
- „Aveți dovada că aveți dreptul să folosiți acest conținut?”
- „Ce se întâmplă dacă CE amendează un furnizor de date de care depindeți?”
Firmele IT românești care pot răspunde clar la aceste întrebări:
- câștigă încredere;
- pot justifica prețuri mai mari;
- atrag mai ușor clienți din industrii sensibile (bănci, asigurări, companii listate, firme de avocatură mari).
5. Recomandări practice: ce să faci acum dacă ești avocat sau lider IT
Investigația CE nu e un „spectacol la Bruxelles”, ci un semnal de schimbare de regim. E moment bun să-ți repoziționezi practica sau compania.
Pentru avocați (în special cei care lucrează cu IT și media)
-
Mapează-ți clienții expuși la AI și conținut
Publisheri, platforme, case de software, start-up-uri AI, agenții de marketing. -
Actualizează template-urile de contracte
Include clauze clare pentru:- utilizarea în scop de antrenare AI;
- limitări teritoriale și pe tip de model;
- obligații de transparență și notificare la schimbarea politicilor de platformă.
-
Pregătește un pachet de advisory „AI & Concurență UE”
Mulți clienți nu înțeleg legătura dintre AI și dreptul concurenței. Aici poți veni cu:- memorii scurte explicative;
- workshop-uri interne la clienți;
- scenarii de risc și recomandări.
Pentru companii IT și start-up-uri AI
-
Fă un inventar al surselor de date
De unde provin datele de antrenare? Ce licențe ai? Există riscuri dacă un furnizor major e anchetat sau sancționat? -
Construiește „data independence” graduală
Combină:- date proprii (first-party data);
- date licențiate explicit;
- surse publice unde regimul de utilizare e clar și documentat.
-
Comunică proactiv pe conformare
În prezentările către clienți enterprise, include slide-uri dedicate:- originii datelor;
- respectării drepturilor de autor;
- alinierii la normele UE (AI Act, GDPR, concurență).
În seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse” am văzut deja că avantajul real al firmelor românești nu e doar în programare, ci în capacitatea de a livra AI inteligent, dar și responsabil, adaptat exigențelor europene.
6. Ce urmează: scenarii pentru piața de AI din UE și România
Dacă ne uităm la istoricul dosarelor CE cu Big Tech, pattern-ul e clar: proceduri lungi, amenzi mari și obligații structurale. În zona AI, impactul poate fi chiar mai mare.
Trei scenarii rezonabile:
-
Google își modifică voluntar politicile
Mai multă transparență, termeni de utilizare revizuiți, opțiuni clare pentru publisheri de a controla utilizarea AI. Beneficiu indirect: creează un „standard de facto” pe care trebuie să-l urmeze și alții. -
Decizie de încălcare + remedii structurale
Posibilă separare între anumite tipuri de servicii, restricții privind combinarea datelor din căutare, publicitate și YouTube pentru AI. Asta deschide spațiu pentru alternative. -
Val de reglementare suplimentară în UE
AI Act deja pune presiune pe dezvoltatorii de modele. Un rezultat dur în cazul Google poate accelera inițiative noi pe:- transparența dataset-urilor;
- condiții minime pentru licențierea conținutului;
- interoperabilitate între platforme și modele de AI.
Pentru România, mesajul e destul de clar:
- avocații care înțeleg AI + concurență + copyright vor avea foarte mult de lucru;
- companiile IT care construiesc produse AI conforme cu standardele UE vor fi preferate în fața soluțiilor „black box” venite din alte jurisdicții;
- LegalTech-ul românesc are șansa să devină „hub” regional, nu doar consumator de soluții externe.
Dacă lucrezi deja la un produs AI sau vrei să îți transformi practica de avocatură în zona LegalTech, acum e momentul să faci un pas în față: să îți clarifici strategia de date, să îți cureți contractele și să îți poziționezi oferta ca „AI pentru Europa, construit în România”.