Inflația rămâne ridicată, pariurile pe cifre se pierd. Iată cum pot folosi companiile din România AI pentru a anticipa costuri, cursuri valutare și riscuri reale.

Inflația anuală a rămas blocată la 9,76% două luni la rând, deși datele lunare arată clar o încetinire a creșterii prețurilor. Adrian Vasilescu, consultant BNR, spune simplu: „am pierdut un pariu”. Nu cu piața, ci cu dinamica cifrelor.
Asta nu e doar o poveste despre statistică. Pentru companiile din România – mai ales cele din IT și tehnologie – e un studiu de caz despre cât de greu e să anticipezi economia cu metode clasice și cât spațiu real există pentru inteligența artificială în deciziile de business.
În seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, articolul de azi leagă inflația, cursul valutar și prețurile la energie de o întrebare directă: cum pot folosi firmele românești AI ca să reducă riscul economic și să ia decizii mai bune, nu doar să comenteze cifrele după ce apar?
Ce ne spune, de fapt, „pariul pierdut” pe inflație
Mesajul lui Adrian Vasilescu e simplu: datele pe noiembrie au infirmat parțial prognoza sa de dezinflație vizibilă încă din toamnă. Rata lunară s-a mai domolit, dar rata anuală a rămas identică: 9,76% în octombrie, 9,76% în noiembrie.
Pe scurt, ce s-a întâmplat:
- Mărfuri alimentare: creșteri lunare mai mici (0,48% în octombrie → 0,25% în noiembrie)
- Mărfuri nealimentare: identic lună la lună (0,41% → 0,41%)
- Servicii: ușoară temperare (0,74% → 0,71%)
Lunar se vede clar o dezinflație lentă. Dar media pe 12 luni „netezește” totul și produce același 9,76%. La energie apar paradoxurile cele mai mari:
- Electricitatea: scade în noiembrie cu ≈ -2,56% la nivel de preț curent, dar rata anualizată rămâne la ≈ +70% – pentru că vine după un șoc major de preț.
- Gazele: cresc lent, 3–5% în ultimele luni, iar scumpirea se vede și în statistici, și în facturi.
Asta arată două lucruri relevante pentru business:
- Indicatorii headline (un singur număr de inflație) sunt prea groși pentru decizii fine.
- Fără modele bune și simulări, chiar și experții pot „pierde pariuri” pe termen scurt.
Exact aici intră în scenă AI, mai ales pentru companiile care lucrează deja cu date (IT, fintech, retail online, energie, logistică).
De ce AI vede altfel inflația și cursul valutar decât ochiul uman
AI nu „ghicește” economia. Lucrează cu probabilități, scenarii și modele matematice. Diferența față de abordarea clasică e în profunzimea și viteza cu care poate combina zeci de variabile.
Într-un model clasic, un analist poate lua în calcul:
- inflația pe 12 luni,
- prețurile la energie,
- cursul leu/euro,
- câteva variabile externe (petrol, decizii BCE, FED).

Un model de machine learning bine antrenat poate procesa simultan:
- sute de serii de timp (prețuri pe categorii, salarii, taxe, cursuri valutare, consum de energie);
- șocuri de politică publică (plafoane, subvenții, schimbări de TVA);
- date sectoriale (de exemplu, producție industrială, comenzile din retail);
- sentimente din piață (presă, social media, rapoarte de la analiști).
Rezultatul nu e „inflația va fi 9,53% în decembrie” cu certitudine, ci:
„Cu probabilitate de 72%, inflația pe 12 luni se va încadra în intervalul 9,3–9,8%. Probabilitatea de menținere sau creștere marginală față de noiembrie este 41%.”
Pentru un CFO sau un fondator de start-up, asta e deja altă discuție. Nu mai lucrezi cu „cred că o să scadă un pic”, ci cu intervale de risc cuantificate.
Cum pot companiile din România folosi AI pe date economice reale
1. Forecast de costuri cu energia și materiile prime
În articol, energia e marea anomalie: scădere lunară de preț la electricitate, dar +70% pe 12 luni. Pentru o fabrică, pentru un operator de data center sau pentru un furnizor de servicii cloud, asta nu e doar statistică, e linie directă în P&L.
Un model AI bine construit poate:
- prezice banda probabilă a prețului la energie pe 3–12 luni;
- simula scenarii de tip „ce se întâmplă dacă se ridică plafonul?”;
- sugera momentul optim pentru:
- renegocierea contractelor;
- fixarea unui preț pe termen mai lung;
- trecerea parțială pe producție proprie (fotovoltaice, de exemplu).
Exemplu realist pentru România:
Un operator de centre de date din Cluj își construiește, cu ajutorul unei firme IT locale, un model de AI care:
- consumă date zilnice de preț la energie;
- adaugă temperatură, consum istoric, regimuri de plafonare;
- estimează costul lunar cu energia pentru următoarele 12 luni, cu 3 scenarii (optimist, mediu, pesimist).
Rezultatul: compania decide să își mute 30% din consum pe un contract fix pe 2 ani în momentul în care modelul indică probabilitate mare de creștere pe termen scurt. Nu e magie, e doar folosirea mai inteligentă a datelor.
2. Managementul riscului valutar pentru exportatori și importatori
În articolul original apar și cursurile zilei: leu/euro, leu/dolar, leu/liră. Pentru companiile care facturează în valută, volatilitatea cursului e uneori mai dureroasă decât inflația.
Cum ajută AI aici:

- modele
time seriespentru cursurile EUR/RON, USD/RON etc.; - estimarea probabilității de depreciere/apreciere a leului pe 30–180 de zile;
- recomandări automate pentru:
- hedging (contracte forward);
- ajustarea prețurilor în oferte;
- sincronizarea încasărilor/plăților în valută.
Un SaaS românesc pentru cash-flow management cu AI poate integra direct aceste estimări:
- „Dacă accepți acest contract în USD la termen de plată 90 de zile, riscul de pierdere de curs peste 2% este de 38%. Recomandare: include o clauză de ajustare sau negociază termen de 45 de zile.”
Nu mai e doar un Excel cu „+2% marjă de siguranță”, ci un asistent de risc valutar antrenat pe istoricul BNR.
3. Planificare financiară dinamică pentru IMM-uri
Majoritatea companiilor românești nu au departament de analiză macroeconomică. Au, în cel mai bun caz, un contabil bun, un controller financiar și un antreprenor atent la știri.
Aici apar oportunități clare pentru industria IT locală:
- produse SaaS românești care aduc AI deasupra datelor contabile și fiscale;
- integrare cu:
- ERP-uri locale,
- sisteme de facturare,
- date macro (inflație, curs, salariu mediu, dobânzi BNR).
Ce pot face aceste produse:
- simulează cum arată bugetul pe 2026–2027 sub diferite scenarii de inflație;
- estimează salariile brute necesare pentru a menține puterea de cumpărare a angajaților;
- calculează impactul inflației și al cursului asupra marjelor de profit.
În loc să „prinzi din zbor” mesajele BNR și INS, ai un dashboard inteligent care traduce datele macro în decizii concrete: prețuri, salarii, investiții.
Rolul companiilor IT din România: de la consultanță punctuală la produse scalabile
Industria IT locală are deja experiență în:
- dezvoltare software custom;
- implementare de soluții de machine learning;
- integrare de API-uri financiare și de date publice.
Ce lipsește adesea este ambalarea acestor capabilități în produse clare, cu beneficii tangibile pentru businessuri non-tech:
- „AI pentru forecast de cerere în retail”;
- „AI pentru managementul riscului valutar în IMM-uri exportatoare”;
- „AI pentru simulare de scenarii de cost cu energia în producție și logistică”.
În contextul actual, când:

- inflația e încă departe de ținta de sub 3,5%;
- plafoanele la energie se ridică progresiv;
- cursul valutar rămâne sensibil la ce se întâmplă în regiune;
companiile din IT au o ocazie clară să iasă din discuția generică „facem AI” și să intre în zona de servicii și produse AI cu impact direct pe P&L.
Cum arată un proiect sănătos de AI pe date economice
Din ce am văzut că funcționează în practică, ordinea bună e asta:
-
Clarificarea deciziei de business
- „Vrem să reducem riscul de curs la contractele în valută.”
- „Vrem să estimăm costurile energetice la 12 luni ca să decidem investiția în fotovoltaice.”
-
Colectarea datelor corecte
- istorice de preț intern (facturi, consum, salarii);
- date publice (BNR, INS);
- structura contractelor și clauzelor.
-
Construirea unui prim model simplu, explicabil
- nu e nevoie de rețele neuronale exotice din prima;
- modelele trebuie să fie explicabile pentru management.
-
Integrarea în procese reale
- nu doar dashboard frumos, ci triggeri clari: notificări, recomandări de acțiune, scenarii.
-
Iterație lunară sau trimestrială
- recalibrare după ce apar noile date de inflație, curs, energie;
- feedback din partea utilizatorilor: ce decizii au luat, ce a mers, ce nu.
De la pariuri macro la decizii inteligente: unde mergem mai departe
„Am pierdut un pariu” e o frază cinstită și utilă. Arată că incertitudinea nu dispare nici pentru cei care privesc economia din primul rând. Pentru companii, mesajul e altul:
nu poți controla inflația sau cursul, dar poți controla cât de bine te pregătești pentru ele.
Inteligența artificială nu va elimina surprizele economice, însă poate transforma modul în care companiile românești IT și non-IT:
- citesc cifrele de inflație și curs;
- traduc scenariile macro în bugete și prețuri;
- își protejează marjele de profit.
Dacă ești într-o companie IT din România, ai în față o zonă clară de produse și servicii:
- modele de forecast integrate în ERP;
- module de risc valutar pentru IMM-uri;
- instrumente de analiză a costurilor energetice cu AI.
Dacă ești antreprenor sau CFO, întrebarea practică pentru 2026–2027 e simplă:
vei continua să „pariezi” pe cifrele macro doar din știri sau vei avea un sistem AI intern care să-ți spună, în fiecare lună, ce înseamnă, concret, noile date pentru businessul tău?