95 mil. € pentru fonduri și AI: șansa IT-ului românesc

Undă verde la 95 mil. €: ce înseamnă pentru AI și IT-ul românesc

Decizia Comitetului de Investiţii pentru Fondul de Fonduri de capital de risc pentru Rezilienţă (Recovery Equity Fund – REF) de a aproba încă 95 mil. euro pentru cinci fonduri de investiţii nu e doar o știre de business. E un semnal clar: România intră într-o nouă ligă, în care inovația, tehnologia și energia verde devin prioritare, iar companiile care știu să folosească AI vor lua avans.

În total, din cele 400 mil. euro disponibile prin PNRR pentru acest fond de fonduri, sunt deja aprobate 337,5 mil. euro. Banii merg către fonduri care investesc în IMM-uri, companii cu capitalizare medie și proiecte de energie regenerabilă. Tradus în concret pentru un antreprenor sau un manager IT: există capital gata să finanțeze produse digitale, SaaS, soluții AI și automatizare, dacă sunt gândite serios și scalabil.

Postarea de față face legătura directă dintre această veste și tema seriei „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”: cum poți transforma aceste fonduri în motoare reale de creștere prin inteligență artificială.

---

Ce fonduri au primit banii și de ce contează pentru AI

Fondurile aprobate nu sunt doar „vehicule financiare”. Ele dictează ce tip de companii vor avea acces mai ușor la capital și ce modele de business au cele mai mari șanse.

1. Altamira I – primul fond administrat de un investitor român cu focus regional

Altamira I este un fond cu strategie generalistă, dedicat companiilor în fază de creștere, cu focus pe România și Polonia. Este primul fond cu investitori instituționali administrat de un investitor român.

Pentru ecosistemul AI și software românesc, asta înseamnă:

• o înțelegere mai bună a contextului local (echipe, talente, specific de piață);
• apetit pentru companii care au deja tracțiune și vor să scaleze în regiune;
• șanse mai mari pentru produse SaaS românești cu componentă de inteligență artificială (de ex. platforme de automatizare în logistică, fintech, HR, sănătate).

Cum poate arăta un proiect atractiv pentru un astfel de fond?

• produs B2B SaaS cu MRR validat, rate de retenție solide;
• componente clare de AI: clasificare documente, scoring de risc, recomandări personalizate, detectare de anomalii;
• un plan de extindere regională – măcar CEE, nu doar România.

2. CEECAT Capital III – continuarea investițiilor în IMM-uri și companii medii

CEECAT Capital III duce mai departe strategia fondului precedent, investind în IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie din România și regiune.

Aici apar oportunități pentru companii care:

• au deja business tradițional (producție, distribuție, servicii);
• vor să crească marjele prin automatizare, digitalizare și AI;
• nu sunt neapărat „pure tech”, dar sunt pregătite să facă un salt tehnologic serios.

În practică, un producător sau un lanț de logistică poate obține capital pentru:

• introducere de sisteme de predictive maintenance cu AI;
• optimizare de rute și costuri cu algoritmi de machine learning;
• platforme interne de analiză a datelor operaționale.

3. Taaleri SolarWind III – energie regenerabilă și proiecte inteligente

Taaleri SolarWind III intră pentru prima dată în România și se uită la proiecte de infrastructură în energie regenerabilă: fotovoltaic, eolian onshore și soluții de stocare.

Nu pare direct „AI”, dar realitatea din teren e alta:

• optimizarea producției de energie;
• managementul rețelei;
• predicția consumului;
• trading algoritmic.

Toate acestea sunt cazuri de utilizare AI. Asta deschide un spațiu uriaș pentru firmele IT românești care pot construi:

• platforme de management al portofoliului de energie cu algoritmi de machine learning;
• soluții de forecasting al producției și consumului;
• sisteme de optimizare în timp real pentru baterii și stocare.

4. Eleven IV și LAUNCHub III – start-up-uri tehnologice și AI by default

Eleven IV și LAUNCHub III sunt fonduri orientate către start-up-uri tehnologice, cu România pe lista principalelor piețe-țintă.

Ce investesc astfel de fonduri în mod tipic:

• produse SaaS cu arhitectură cloud-native;
• platforme de DevOps cu AI (observabilitate, monitorizare, cost management);
• soluții de testare automatizată cu AI;
• produse B2B sau B2C unde inteligența artificială este parte integrantă (chatboți inteligenți, instrumente de analiză de date, personalizare în e-commerce etc.).

Dacă ai o companie de software sau un start-up tehnologic, aceste fonduri sunt printre cele mai directe uși către scalare regională cu produse bazate pe AI.

---

România ca hub regional: fără AI, rămânem doar furnizori de servicii ieftine

Declarația Alinei Gîrbea („Întărim rolul României ca hub regional pentru investiţii în inovaţie, tehnologie şi energie verde”) sună bine, dar are un subtext clar: un hub regional nu se construiește cu outsourcing low-cost, ci cu produse proprii, IP și platforme scalabile.

Și aici AI joacă un rol decisiv.

De ce nu mai ajunge „software clasic”

Companiile IT românești au crescut ani la rând făcând outsourcing. Modelul a funcționat, dar începe să-și arate limitele:

• marjele sunt tot mai presate;
• competiția din alte țări CEE și Asia e dură;
• clienții mari cer tot mai des automatizare, analytics și AI în proiecte.

Ca să joci în liga hub-urilor regionale adevărate (Varșovia, Praga, Tallinn), ai nevoie de:

• produse SaaS cu AI integrat;
• platforme proprii de tip AI-as-a-service pentru clienți B2B;
• expertiză tehnică solidă în machine learning, MLOps, Data Engineering.

Cum se leagă PNRR și REF de tema „AI în Industria IT din România”

Finanțările aprobate acum pot accelera exact această tranziție:

• fondurile de tip venture capital și growth equity au mandat explicit de a investi în tehnologie și inovație;
• PNRR pune presiune pe digitalizare și automatizare în sectoare cheie (energie, producție, servicii publice);
• firmele IT românești pot trece de la „prestator de servicii” la coproprietar de produse AI implementate în industrii finanțate prin PNRR (energie verde, infrastructură, IMM-uri).

Pe scurt: banii de fonduri + presiunea de modernizare = fereastra perfectă ca să construiești produse AI în România, nu doar să le implementezi pe ale altora.

---

Cum pot companiile românești să folosească aceste fonduri pentru AI

Până acum, REF a facilitat investiții de aproximativ 120 mil. euro în ~20 de companii românești. Pe ciclul întreg al fondurilor (cel puțin 10 ani), investițiile în economia României ar trebui să fie de cel puțin 1,5 ori mai mari decât alocările.

Întrebarea practică este: cum te poziționezi ca să prinzi acest val pentru AI?

1. Dacă ești companie IT (outsourcing / software house)

Ai deja:

• echipe tehnice;
• proiecte internaționale;
• un brand pe nișa ta.

Pași concreți:

1. Definește un produs propriu cu AI ca piesă centrală

   • poate fi o soluție de testare automatizată cu generare de teste bazată pe AI;
   • un instrument de monitorizare DevOps cu detecție de anomalii;
   • un modul de document understanding pentru procese RPA.

2. Construiește un roadmap clar de produs

   • MVP în 6-9 luni;
   • clienți pilot (ideal din portofoliul existent);
   • metrici de utilizare și retenție.

3. Întreabă-te ce fond se potrivește

   • Altamira / Eleven / LAUNCHub pentru start-up sau produs scalabil;
   • CEECAT dacă ești companie IT deja matură și vrei să accelerezi prin M&A și produse AI proprii.

2. Dacă ești IMM non-IT, dar vrei AI în business

Nu trebuie să construiești AI de la zero. Poți folosi finanțare de growth pentru:

• platforme de Business Intelligence și analytics peste datele tale;
• automatizarea proceselor repetitive (facturi, comenzi, suport clienți) cu soluții AI existente, customizate;
• proiecte de data platform internă, pentru a face loc ulterior unor module AI mai avansate.

Schema inteligentă e simplă:

• atragi capital (equity sau quasi-equity) de la un fond interesat de creșterea ta;
• parte din planul de investiții este clar definit pe digitalizare și AI;
• lucrezi cu una sau mai multe firme IT românești care construiesc soluțiile.

Rezultatul: fondul investește în creștere, tu îți crești competitivitatea și valoarea companiei, iar IT-ul local câștigă proiecte solide de AI în economie reală.

3. Dacă ești start-up AI

Aici competiția este mare, dar și apetitul fondurilor pentru AI este ridicat.

Ce trebuie să ai pregătit înainte să bați la ușa unui Eleven, LAUNCHub sau fond similar:

• o problemă clară și mare (nu încă un chatbot generic);
• un avantaj competitiv tehnic (model propriu, date proprietare, integrare unică);
• un go-to-market realist: pilot cu un client român, apoi scalare în CEE.

În discuțiile cu investitorii, pune accent pe:

• cum folosește produsul tău puterea combinată a trendurilor actuale (AI + cloud + date + domeniu vertical: sănătate, energie, financiar);
• cum poți beneficia indirect de investițiile PNRR (de ex. platforme AI pentru monitorizarea proiectelor de infrastructură sau energie verde).

---

De ce contează perioada 2024–2025 și de ce nu ai timp de pierdut

Perioada de depunere a propunerilor de investiţii pentru REF se încheie pe 31.12.2025. Nu înseamnă că banii dispar, dar ferestra actuală, construită pe PNRR, are un termen clar.

Asta te obligă la două lucruri:

1. Să-ți clarifici strategia de AI acum, nu „când o fi mai mult timp”.
2. Să-ți pui în ordine cifrele, produsul și echipa, pentru a fi investibil în următorii 12–18 luni.

Dacă aș reduce tot acest context la o frază ar fi asta:

Antreprenorii care tratează AI doar ca un buzzword de marketing vor rata valul; cei care îl includ serios în produs și procese pot deveni, în 3–5 ani, exemplele prin care România chiar ajunge hub regional.

---

Ce ai de făcut concret în următoarele 3 luni

Ca să nu rămână doar la nivel de teorie, iată un plan scurt, aplicabil pentru majoritatea firmelor IT sau tech-enabled din România:

1. Audit intern de AI și date (2–3 săptămâni)

   • ce date colectezi deja și nu le folosești;
   • ce procese pot fi automatizate cu AI (intern sau pentru clienți);
   • ce competențe lipsesc în echipă.

2. Definirea unui „AI wedge” – un unghi clar de intrare (3–4 săptămâni)

   • un singur use case bine ales, nu 10 idei vagi;
   • prototip tehnic sau design de arhitectură clar;
   • identificarea unui client pilot.

3. Pregătirea pentru discuții cu fonduri (4–6 săptămâni)

   • deck de investiții în care AI nu e doar un slide de buzzwords, ci explică efect clar în P&L;
   • plan pe 18–24 luni: milestones de produs, vânzări, echipă;
   • scenarii de utilizare a capitalului (X% produs AI, Y% sales & marketing, Z% internaționalizare).

Dacă lucrezi deja la produse software sau SaaS, vei descoperi că multe dintre componentele necesare sunt deja acolo. Diferența o face intenționalitatea cu care construiești și comunici strategia ta de AI.

---

De la fonduri la transformare reală: depinde de noi

Fondurile aprobate prin Recovery Equity Fund și PNRR nu garantează singure un ecosistem matur de AI în România. Ele creează cadrul financiar. Transformarea reală depinde de modul în care companiile IT, start-up-urile și IMM-urile tradiționale își asumă să treacă la produse și servicii bazate pe inteligență artificială.

Dacă faci parte din industria IT locală, aceasta este poate cea mai bună perioadă din ultimul deceniu să:

• treci de la outsourcing la produse proprii cu AI;
• îți ridici compania la nivel regional, nu doar local;
• atragi capital inteligent, nu doar finanțare punctuală de proiect.

Seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse” își propune exact asta: să arate, cu exemple și pași concreți, cum poate arăta acest traseu.

Următorul pas ține de tine: alegi să tratezi AI ca un trend trecător sau ca fundația următorilor 5–10 ani de creștere a companiei tale?