Proiectul eMonumente arată cum AI și LegalTech pot susține digitalizarea patrimoniului: de la managementul contractelor la conformitate și produse SaaS juridice.
De ce contează eMonumente pentru avocați și IT-iști deopotrivă
Semnarea contractului de finanțare pentru proiectul eMonumente, în valoare de peste 86,5 milioane lei (circa 17,3 milioane euro), nu e doar încă o știre de la Ministerul Culturii. Este un exemplu concret de proiect public digital complex, exact genul de inițiativă unde inteligența artificială și LegalTech pot face diferența – iar avocații pot deveni parteneri strategici, nu doar „validatori de contracte”.
Suntem în decembrie 2025, cu zeci de proiecte de digitalizare în derulare, de la cloud-ul guvernamental până la arhive electronice și registre naționale. În paralel, AI în industria IT din România a trecut de la experimente la produse reale: soluții SaaS, automatizare de testare, DevOps augmentat de modele de limbaj, platforme de management de contracte. Proiecte ca eMonumente sunt locul unde toate aceste lumi se întâlnesc: cultură, IT, bani europeni, conformitate legală și AI.
În articolul de față mă uit la eMonumente cu ochelari de LegalTech: ce înseamnă un proiect de 48 de luni, cofinanțat de UE, pentru avocați, consilieri juridici și case de avocatură? Cum poate fi folosită inteligența artificială pentru a gestiona contracte, conformitate și documente? Și mai ales: cum pot firmele de avocatură să-și configureze oferta astfel încât să fie parte din astfel de inițiative, nu spectatori?
Ce este eMonumente și de ce e relevant pentru LegalTech
eMonumente este proiectul prin care Ministerul Culturii vrea să creeze o bază digitală modernă cu informații despre monumentele istorice din România. Proiectul reunește:
- date dispersate în arhive și instituții;
- documentare și inventariere digitală la nivel național;
- colaborare instituțională cu ANCPI și Centrul Național de Cartografie;
- o durată de implementare de 48 de luni.
Dincolo de componenta culturală, pentru un jurist bine ancorat în zona IT, proiectul strigă: contracte multiple, obligații europene, GDPR, drepturi de autor, achiziții publice, interoperabilitate, securitate cibernetică. Toate acestea sunt domenii unde LegalTech și AI pot fi aplicate foarte pragmatic.
„Digitalizarea patrimoniului cultural este o investiție în viitorul comunităților noastre.” – András István Demeter, ministrul Culturii
Dacă luăm această frază în serios, atunci avocații care înțeleg tehnologia trebuie să fie acolo, în mijlocul investiției. Iar AI este deja instrumentul natural pentru a pune ordine în volum, complexitate și termene strânse.
Unde intră AI în astfel de proiecte publice de digitalizare
AI nu înseamnă doar recunoaștere de imagini pentru monumente. În proiecte ca eMonumente, partea invizibilă, juridico-organizațională, este la fel de importantă ca aplicația finală.
1. Managementul contractelor și al documentației
Un proiect de 86+ milioane lei, pe 48 de luni, generează inevitabil:
- contracte de finanțare;
- contracte de achiziții (hardware, software, servicii);
- subcontractări și acte adiționale;
- proceduri interne, politici, regulamente;
- corespondență oficială și minute de ședință.
Aici AI pentru managementul contractelor devine esențial:
- identificarea automată a clauzelor-cheie (penalități, termene, KPI-uri, SLA-uri);
- alerte proactive pentru termene-limită sau obligații recurente;
- clasificarea documentelor pe tipuri de risc sau importanță juridică;
- căutare semantică („toate contractele cu clauză de audit extern obligatoriu”).
Casele de avocatură care lucrează cu administrația publică sau cu integratori IT pot livra platforme LegalTech – fie proprietare, fie configurând soluții existente – și își pot ancora onorariile nu doar în consultanță, ci și în abonamente SaaS.
2. Conformitate cu cerințele finanțării UE
Finanțarea europeană înseamnă:
- reguli stricte de eligibilitate;
- obligații de raportare periodică;
- documentarea trasabilității deciziilor;
- audituri ulterioare.
AI poate susține avocații și echipele de proiect prin:
- checklist-uri dinamice de conformitate, generate pe baza ghidurilor de finanțare;
- validare automată a unor câmpuri-cheie înainte de depunerea raportărilor;
- generare de sinteze din documente stufoase (ghiduri, note, clarificări);
- monitorizare a schimbărilor legislative și de procedură relevante pentru proiect.
Asta nu înlocuiește munca juridică, o face scalabilă. Un avocat poate coordona 3-4 proiecte mari de digitalizare dacă are un „layer” AI care îi filtrează zgomotul și îi semnalează excepțiile.
3. Drepturi de autor, date personale și acces la informație
Un registru digital al monumentelor istorice atinge simultan:
- drepturi de autor (fotografii, descrieri, proiecte tehnice);
- date cu caracter personal (proprietari, administratori, experți implicați);
- reguli de acces la informații de interes public;
- posibil riscuri de securitate (localizarea unor bunuri cu valoare mare).
AI poate ajuta în mod foarte concret:
- identificarea automată a informațiilor personale în documente și imagini;
- clasificarea conținutului pe regim juridic (public, restricționat, intern);
- generarea de propuneri de „redactare” (ștergere/mascare) pentru informații sensibile;
- verificarea consistenței etichetării (ce e public la un monument nu devine „intern” la altul fără motiv).
Pentru firmele de avocatură cu practică de data protection & IT, asta înseamnă un nou tip de serviciu: consultanță + configurare de instrumente AI, nu doar opinii juridice clasice.
Rolul avocaților în proiecte de tip eMonumente: mai mult decât „verificare de contract”
Avocații care rămân doar la nivelul de „revizuire contract de finanțare” ratează 80% din valoare. În proiecte publice de digitalizare, rolul lor poate fi mult mai amplu.
1. Arhitecți de guvernanță juridică digitală
Un proiect ca eMonumente are nevoie de:
- politici clare de guvernanță a datelor;
- proceduri de acces, modificare și arhivare;
- mecanisme de răspundere pentru erori sau abuzuri;
- integrare cu alte sisteme (ePatrimoniu, registre cadastrale etc.).
Aici avocatul devine arhitect de reguli, nu doar interpret de texte. Iar când aceste reguli sunt transpuse în aplicații IT, intervine zona de LegalTech design:
- modelarea fluxurilor de aprobare a datelor;
- definirea rolurilor (cine ce poate vedea și modifica);
- specificarea cerințelor legale pe care developerii să le traducă în cod.
2. Facilitatori între IT, administrație și finanțator
Majoritatea conflictelor în proiecte publice mari nu sunt tehnice, ci de comunicare și așteptări. Avocatul cu experiență în IT și AI poate traduce:
- limbajul tehnic al integratorului IT;
- cerințele rigide ale finanțatorului european;
- limitările și procedurile administrației publice.
Când toate aceste elemente sunt susținute de un sistem AI de management al proiectului și al documentației, avocatul are o scenă mult mai clară: vede riscurile, poate anticipa blocajele și poate propune soluții concrete, nu doar clauze teoretice.
3. Crearea de produse LegalTech pentru sectorul public
Proiecte precum eMonumente și ePatrimoniu vor fi tot mai numeroase în următorii ani. Asta creează piață pentru produse LegalTech adaptate sectorului public românesc:
- module de due diligence automatizat pentru proiecte cu finanțare UE;
- sisteme de management al contractelor orientate spre instituții;
- dashboard-uri juridice pentru managementul riscurilor și raportare.
Firmele de avocatură care colaborează cu echipe IT locale pot lansa astfel de soluții ca SaaS specializat, vândut pe abonament, complementat de consultanță tradițională.
AI în industria IT din România: cum se leagă de proiecte ca eMonumente
Seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse” arată deja un trend clar: companiile IT românești se mișcă rapid către:
- dezvoltare software inteligentă (cod asistat de AI, generare de teste, code review automat);
- testare automatizată și QA augmentat de modele de limbaj;
- DevOps cu AI pentru monitorizare, deployment și optimizare;
- produse SaaS cu AI la bază, vândute global.
Proiecte ca eMonumente sunt laboratorul perfect unde aceste capabilități se întâlnesc cu lumea juridică:
- companiile IT pot integra module AI pentru clasificarea documentelor, căutare semantică, recunoaștere de text din arhive;
- firmele de avocatură pot configura modele AI orientate juridic, adaptate pentru contracte, ghiduri și legislație;
- împreună pot crea ecosisteme LegalTech pentru sectorul public: nu doar aplicații frumoase, ci soluții cu viață lungă, ușor de auditat și scalabile.
Realitatea? Colaborările IT–avocați sunt încă subpotențate în România. Majoritatea firmelor lucrează în paralel: unii scriu cod, ceilalți „semnează OK”-ul pe contract. În loc să construiască împreună produse.
Cum pot firmele de avocatură să-și pregătească oferta pentru astfel de proiecte
Dacă ești avocat sau coordonezi o casă de avocatură și vrei să intri serios în zona de AI și LegalTech pentru proiecte publice, sunt câțiva pași practici care funcționează.
1. Standardizează-ți know-how-ul în produse
În loc să scrii de fiecare dată de la zero:
- modele standard de matrice de riscuri pentru proiecte IT publice;
- template-uri de clauze pentru AI, date și IP;
- proceduri de guvernanță a datelor, gata de adaptat.
Apoi, construiește sau adoptă o platformă simplă (SaaS existent sau dezvoltat cu un partener IT) unde aceste modele devin fluxuri automatizate, nu doar fișiere Word.
2. Adoptați intern un tool AI juridic și învățați-l serios
Nu e suficient să „mai întrebi un chatbot” din când în când. E nevoie de:
- un instrument AI care poate lucra cu documentele firmei;
- politici clare de confidențialitate și segregare a datelor;
- avocați care știu ce poate și ce nu poate face modelul.
După ce îl stăpânești intern, îl poți propune clienților instituționali ca parte din pachet: „nu vă oferim doar consultanță, ci și un sistem prin care vă e mai ușor să fiți conformi, iar noi vă putem ajuta mai rapid”.
3. Fă echipă cu un integrator IT local
Foarte puține case de avocatură își permit echipă IT proprie pentru produse. Dar aproape fiecare oraș mare din România are companii de software care deja lucrează cu AI.
Modele de colaborare sustenabile:
- avocatul definește cerințe legale și scenarii de utilizare;
- compania IT implementează componentele tehnice și AI;
- rezultatul este un produs LegalTech vândut împreună către sectorul public.
Acest tip de parteneriat e exact ceea ce proiecte ca eMonumente au nevoie, chiar dacă nu scrie explicit asta în ghidul de finanțare.
De ce proiecte ca eMonumente sunt un test pentru viitorul profesiei juridice
eMonumente nu este doar un proiect despre patrimoniu cultural. Este un stress test pentru felul în care profesioniștii dreptului din România se poziționează față de AI și digitalizare.
Câțiva ani de acum înainte vom vedea clar două tipuri de practicieni:
- juriștii care rămân pe modelul „dosar, registru, email și Word”;
- juriștii care își construiesc practica în jurul datelor, AI-ului și produselor LegalTech, în parteneriat cu IT-ul.
Pentru cei din a doua categorie, proiecte publice ca eMonumente, ePatrimoniu și inițiativele de cloud guvernamental sunt oportunitatea ideală de a demonstra că dreptul nu frânează inovația, ci o face sustenabilă și auditabilă.
Dacă lucrezi într-o firmă de avocatură sau într-o companie IT și vrei să fii relevant în următorii 10 ani, merită să te întrebi foarte concret: în următorul proiect de tip eMonumente, ce aduci la masă dincolo de un contract frumos redactat sau de un cod bine scris? Răspunsul, aproape sigur, va implica AI, LegalTech și colaborare reală între drept și tehnologie.