Declarația de la Lisabona și viitorul LegalTech în România

De ce contează Declarația de la Lisabona pentru avocații din România

În mai puțin de doi ani, peste 60% dintre firmele de avocatură din Europa Centrală declară că folosesc deja unelte de inteligență artificială pentru research, redactare sau analiză de contracte. Mulți fac asta „pe silent”, fără o strategie clară și, mai grav, fără să știe exact care sunt regulile jocului.

Declarația de la Lisabona privind inteligența artificială și guvernanța globală, publicată de Consiliul Europei pe 10.12.2025, pune pe masă tocmai aceste reguli. Nu ca text de marketing, ci ca direcție politică și juridică pentru următorii ani. Pentru avocați, consilieri juridici și juriști din IT, documentul e un semnal clar: LegalTech nu mai înseamnă doar „tool-uri cool”, ci conformitate, responsabilitate și aliniere la standarde internaționale.

În seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, această piesă lipsea: cadrul de guvernanță care spune cum trebuie integrate produsele SaaS cu AI, platformele de contract analysis sau sistemele de asistare a instanțelor. Aici intră Declarația de la Lisabona.

Ce este, în esență, Declarația de la Lisabona

Declarația de la Lisabona nu este un act normativ, ci un document de orientare politică rezultat din Lisbon Forum 2025 (28–29 octombrie), organizat sub Președinția malteză a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, cu tema „AI and Global Governance: Rights, Representativity and Readiness”.

E importantă pentru că:

• fixează un set de principii comune pentru guvernanța globală a IA;
• pleacă de la ideea că IA nu e doar tehnologie, ci o schimbare civică și culturală care atinge drepturile omului și democrația;
• se leagă direct de Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept.

Participanții – oficiali guvernamentali, organizații internaționale, ONG-uri, reprezentanți ai tinerilor, lideri din sectorul privat și experți – au acceptat o viziune comună: IA trebuie guvernată uman‑centric, etic și incluziv. Pentru mediul juridic, asta înseamnă că LegalTech trebuie să respecte nu doar GDPR sau AI Act, ci un ecosistem de principii europene care devin rapid standard global.

Cele trei axe-cheie pentru profesiile juridice: drepturi, reprezentativitate, pregătire

Declarația de la Lisabona gravitează în jurul a trei idei principale – „Rights, Representativity and Readiness” – care se traduc direct în provocări pentru sectorul juridic românesc.

1. Rights – drepturile omului în era LegalTech

Mesajul este direct: inteligența artificială trebuie proiectată și folosită astfel încât drepturile omului să nu fie negociabile.

Pentru avocați și case de avocatură, asta se traduce în întrebări foarte concrete:

• Poate un sistem de analiză automată a contractelor să producă discriminare indirectă (de ex. în selecția clienților, rating de risc, scoring automat)?
• Cum se protejează confidențialitatea datelor sensibile încărcate în platforme AI (date despre litigii, strategii procesuale, clauze confidențiale)?
• Cine răspunde când un output AI induce în eroare clientul sau instanța?

În practica de zi cu zi, eu aș întreba orice furnizor de LegalTech cu AI:

1. Unde sunt stocate datele și cum sunt anonimizate?
2. Ce jurnal de audit există pentru recomandările sau predicțiile făcute de sistem?
3. Ce mecanism clar de contestare a unei decizii automatizate există pentru utilizator sau client?

Dacă furnizorul nu are răspunsuri clare, produsul nu este aliniat spiritului Declarației, indiferent cât de „avansat” e tehnologic.

2. Representativity – cine contează în date și algoritmi

Declarația insistă pe reprezentativitate și incluziune. Tradus pentru AI în drept:

• seturile de date folosite la antrenarea modelelor nu trebuie să reflecte doar practică din „Vest” sau doar anumite tipuri de clienți;
• minoritățile, grupurile vulnerabile și jurisdicțiile mai mici (da, inclusiv România) trebuie să fie prezente în date și în dezbatere.

Asta contează enorm pentru LegalTech românesc:

• Un model de analiză a contractelor format doar pe common law va da rezultate slabe sau eronate pe contracte în drept românesc.
• Un model de asistență la redactare bazat exclusiv pe practică anglo-saxonă poate sugera clauze neuzuale sau chiar nevalabile la noi.

Mesajul pentru casele de avocatură și firmele IT care dezvoltă produse SaaS cu AI:

IA juridică relevantă pentru România are nevoie de date românești, jurisprudență locală și cunoaștere de drept românesc în ADN.

Altfel, riscul e să vindem „inteligență” profund nereprezentativă pentru clienții noștri.

3. Readiness – cât de pregătit e sistemul juridic românesc

„Readiness” nu înseamnă doar a cumpăra un tool cu abonament lunar. Înseamnă:

• alfabetizare în AI pentru avocați, judecători, consilieri juridici;
• proceduri interne clare despre cum se folosește IA în firmă;
• politici de conformitate cu viitoarea Convenție-cadru, cu AI Act și cu standardele Consiliului Europei.

Un cabinet de avocatură pregătit pentru era IA are, minim:

• o politică scrisă de utilizare a IA (ce tip de date pot fi încărcate, în ce condiții, ce interdicții există);
• o procedură de revizuire umană obligatorie pentru orice document sau opinie generată cu ajutorul IA;
• o persoană responsabilă (nu neapărat „AI officer”, dar cineva cu mandat clar) pentru relația cu furnizorii de LegalTech și pentru verificarea conformității.

Cum influențează Declarația de la Lisabona adopția AI în firmele de avocatură

Declarația nu dictează softuri concrete, dar trasează un cadru care va filtra, în timp, ce soluții LegalTech sunt acceptabile în Europa.

1. Contract analysis și due diligence

Soluțiile AI pentru analiză de contracte promit reducerea timpului de review cu 40–60%. Realist, multe firme din România folosesc deja astfel de tool-uri în:

• M&A;
• real estate;
• banking & finance.

Declarația de la Lisabona împinge aceste soluții în direcția:

• trasabilității: să poți explica de ce sistemul a marcat o clauză ca „high risk”;
• non‑discriminării: să nu introduci bias în evaluarea partenerilor contractuali;
• accountability: clarificarea răspunderii între furnizor, firmă și avocat.

Ce pot face practic firmele de avocatură în 2026:

• să includă în RfP pentru software clauze despre acces la log-uri, audit și documentație tehnică minimă;
• să ceară furnizorilor declarații explicite privind alinierea la principiile Consiliului Europei și la viitoarea Convenție IA;
• să introducă în procedurile interne regula: „orice output AI este recomandare, nu decizie finală”.

2. Research juridic asistat de AI

Instrumentele de research juridic cu IA (căutare semantică, sumarizare de jurisprudență, generare de argumente) devin rapid standard în industria IT juridică. E o zonă unde România are deja inițiative locale, dar și acces la soluții internaționale.

În lumina Declarației de la Lisabona, contează trei lucruri:

• calitatea sursei: trebuie să știi exact ce baze de date sunt folosite, ce acoperire are jurisprudența românească;
• actualizarea: un sistem care lucrează cu decizii vechi de 5 ani poate induce concluzii neactuale;
• separarea clară între textul legii și interpretarea generată de AI.

Un avocat care folosește AI la research rămâne responsabil să verifice:

• actul normativ în forma lui actuală;
• jurisprudența-cheie punctuală;
• eventualele modificări recente (mai ales în domenii volatile: fiscal, muncă, protecția datelor).

AI poate scurta enorm drumul până la sursa relevantă, dar nu poate înlocui filtrul profesional. Declarația de la Lisabona, prin accentul pe drepturile omului și statul de drept, susține exact această idee: IA asistă, omul decide.

De ce trebuie LegalTech românesc să se alinieze la guvernanța globală

Pentru companiile IT din România care creează produse SaaS cu AI pentru piața globală – inclusiv pentru domeniul juridic – Declarația de la Lisabona este un avantaj competitiv, nu o povară.

Beneficii concrete ale alinierii la standardele Consiliului Europei

1. Acces mai ușor la clienți internaționali
   Firmele de avocatură din Vest vor cere, tot mai des, dovezi de conformitate: cu GDPR, cu AI Act, cu principiile Consiliului Europei. Dacă produsul tău LegalTech poate bifa aceste casete, bariera de intrare scade mult.

1. Reducerea riscului de litigii și reputațional
   O soluție AI care încalcă confidențialitatea sau produce rezultate discriminatorii nu e doar o problemă tehnică – e un risc juridic major. Alinierea la principiile de guvernanță globală înseamnă:

• documentație bună;
• audit intern periodic;
• mecanisme clare de remediere.

1. Diferențiere într-o piață aglomerată
   Sunt multe tool-uri de „contract review” sau „AI legal assistant”. Puține însă vor putea spune credibil: „produse dezvoltate conform principiilor Consiliului Europei privind drepturile omului și IA”. Pentru un managing partner atent la risc, diferența asta cântărește.

Cum arată, în practică, un produs LegalTech aliniat la Declarația de la Lisabona

• are un mod clar de explicare a rezultatelor (explainable AI acolo unde e posibil);
• include setări de confidențialitate robuste și opțiuni de procesare locală sau on‑prem pentru clienții sensibili;
• permite excluderea datelor sensibile din antrenarea ulterioară a modelelor;
• oferă documentație despre sursele de date și limitele sistemului;
• prevede un mecanism de feedback și contestare a rezultatului AI.

Nu e nevoie să scrii „respectăm Declarația de la Lisabona” în fiecare pagină de prezentare, dar arhitectura produsului și contractele cu clienții trebuie să arate exact acest lucru.

Ce ar trebui să facă acum profesioniștii dreptului din România

Declarația de la Lisabona marchează o direcție clară: IA în domeniul juridic trebuie să fie uman‑centrică, etică, transparentă și inclusivă. Pentru profesioniști, asta nu e un exercițiu teoretic, ci o listă de acțiuni concrete pentru 2026.

Recomand câțiva pași pragmatici:

1. Audit intern al utilizării IA
   Faceți o listă onestă cu:

• unde folosiți deja AI (chiar și informal – ChatGPT, alte modele);
• ce tip de date încărcați;
• ce decizii influențează aceste unelte.

1. Politică internă de AI în firmă
   Un document simplu, dar clar, care să stabilească:

• instrumentele aprobate;
• tipurile de date permise/interzise;
• obligația de revizuire umană;
• răspunderea și raportarea incidentelor.

1. Due diligence pe furnizorii de LegalTech
   Introduceți în procesul de selecție întrebări și clauze legate de:

• confidențialitate și securitate;
• explicabilitatea rezultatelor;
• conformitate cu standardele europene de guvernanță a IA.

1. Formare continuă pe AI pentru juriști
   Cursuri, evenimente, workshop-uri dedicate IA și dreptului. În 2026, un avocat care înțelege cum funcționează un model de limbaj are un avantaj real în consultanță și litigii.

2. Colaborare cu industria IT locală
   Firmele de avocatură pot lucra direct cu companii românești de software care dezvoltă produse AI: să ofere feedback, să participe la proiectarea fluxurilor, să valideze scenarii de risc. Așa se construiește LegalTech care chiar respectă specificul dreptului românesc.

Realitatea este mai simplă decât pare: IA nu va înlocui avocații, dar îi va separa rapid în două categorii – cei care folosesc unelte conforme, aliniate standardelor internaționale, și cei care „se descurcă cumva” cu tool-uri gratuite, netestate și juridic riscante.

Declarația de la Lisabona privind inteligența artificială și guvernanța globală trasează terenul de joc. Firmele de avocatură și LegalTech din România care intră acum în teren, cu regulile învățate, vor fi cele care contează pe termen lung.