ANAF, ride-sharing și AI: noul standard de conformare

AI în Industria IT din România: Servicii și ProduseBy 3L3C

ANAF trece la controale digitale în ride-sharing. Vezi cum pot AI și LegalTech să transforme riscul de sancțiuni într-un avantaj competitiv pentru avocați și IT.

ANAFride-sharingLegalTech RomâniaAI pentru avocațiconformare fiscală digitalătransport alternativSaaS juridic
Share:

ANAF, ride-sharing și AI: ce înseamnă „măsuri ferme” în 2025

3.125.000 lei amenzi, peste 12.000 de mașini suspendate din activitatea de transport alternativ și confiscări de aproape 83 de milioane de lei doar pentru sume încasate cash fără documente. Nu sunt doar niște cifre spectaculoase dintr-un comunicat ANAF. Sunt dovada clară că, în 2025, conformarea fiscală nu mai poate fi tratată „la mica înțelegere”, mai ales în domenii digitale precum ride-sharing.

ANAF a anunțat pe 12.12.2025 intensificarea controalelor în transportul alternativ de persoane, folosind un arsenal digital: E-factura, RO e-TVA, e-case de marcat și, foarte important, declarația D397 prin care platformele transmit periodic date detaliate despre activitatea operatorilor și a șoferilor. Pentru avocați, consultanți fiscali, dar și pentru echipele IT & LegalTech, acest val de controale este un studiu de caz excelent despre cum se îmbină reglementarea, fiscalitatea și tehnologia.

În seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, tema asta e perfectă: avem un sector 100% dependent de platforme digitale, presat de reguli tot mai complexe, iar răspunsul sănătos nu mai este „mai multe tabele Excel”, ci soluții LegalTech și AI care să țină pasul cu ANAF.


1. Ce a anunțat concret ANAF pentru ride-sharing

ANAF a trecut de la controale ocazionale la o strategie de control bazată pe date, focusată pe operatorii cu risc fiscal ridicat din transportul alternativ.

Principalele măsuri anunțate

Din informațiile comunicate public rezultă:

  • 123 de societăți verificate cu risc fiscal ridicat
  • 3.125.000 lei amenzi, în principal pentru nedotarea cu AMEF (aparate de marcat electronice fiscale)
  • suspendarea activității pentru 12.358 de autoturisme folosite în transport alternativ, pentru lipsa AMEF
  • confiscarea a 82.642.327 lei încasați în numerar fără documente justificative

Baza legală principală:

  • OUG 28/1999 – obligația de a utiliza AMEF
  • OUG 49/2019 – reglementarea transportului alternativ de persoane

Și elementul nou din 2025:

  • Declarația D397 – prin care platformele de ride-sharing transmit organelor fiscale:
    • societățile active pe platformă
    • autoturismele utilizate
    • veniturile obținute
    • kilometrii parcurși
    • datele de identificare ale șoferilor

În paralel, ANAF folosește intensiv:

  • E-factura
  • RO e-TVA
  • sistemul de monitorizare a caselor de marcat electronice

Realitatea? Transportul alternativ a devenit un sector în care ANAF are vizibilitate aproape în timp real asupra activității.


2. De la control clasic la control digital: ce s-a schimbat

Modelul de control fiscal clasic era reactiv și lent. În ride-sharing, asta nu mai funcționează. Volumul de tranzacții, fragmentarea veniturilor pe curse și combinația card/cash fac imposibilă o verificare manuală coerentă.

Cum arată noul ecosistem de date

ANAF corelează mai multe fluxuri de informații:

  1. Date de la platforme (D397) – cine, cu ce mașină, câți km, ce venituri brute.
  2. Date din e-factura și RO e-TVA – pentru operatorii care emit facturi și declară TVA.
  3. Date din e-case de marcat – pentru cursele plătite cash, care trebuie fiscalizate.
  4. Analiza de risc fiscal – algoritmi interni care marchează abaterile față de un profil „normal” de activitate.

Rezultatul este un tip de control „by design”: dacă declarațiile și fluxurile de date nu se aliniază, riscul de control crește automat.

În ride-sharing, lipsa trasabilității digitale nu mai este o „greșeală administrativă”. Este un semnal roșu în analiza de risc a ANAF.

Pentru avocați, consultanți și companii, mesajul e foarte clar: nu mai ajunge să „știi legea” – trebuie să înțelegi și arhitectura de date din spatele obligațiilor fiscale.


3. Unde intră în scenă LegalTech și AI pentru practicieni

Aici se vede cel mai bine legătura dintre controalele ANAF și tema seriei „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”. Pe scurt: fără instrumente digitale, nu mai poți oferi consultanță eficientă clienților din ride-sharing sau din alte modele de business bazate pe platforme.

3.1. Monitorizare automată a obligațiilor fiscale

Un tool LegalTech cu AI dedicat transportului alternativ poate:

  • mapa, pentru fiecare client (societate sau PFA):
    • statut TVA, tip de activitate, regim fiscal
    • obligația de a utiliza AMEF și statusul dotării
    • obligațiile de raportare: D300, D394, D397 etc.
  • genera alerte automate:
    • când se modifică un act normativ (de ex., schimbări în OUG 49/2019 sau în normele ANAF)
    • când se apropie termenele-limită de declarare
    • când datele de pe platformă nu se potrivesc cu cele transmise la ANAF

Avocatul nu mai stă să caute zilnic în Monitorul Oficial, iar clientul nu mai „uită” să depună o declarație critică.

3.2. Analiză de risc fiscal asistată de AI

AI poate reproduce, la scară de firmă sau de grup, o parte din logica de analiză de risc a ANAF:

  • compară veniturile declarate cu volumul de curse și kilometri parcurși
  • identifică perioade „moarte” suspecte în activitate
  • semnalează discrepanțe între încasările prin platformă și cele cash

Pentru un cabinet de avocatură sau o firmă de consultanță fiscală, un astfel de modul devine un produs SaaS concret: raport lunar de risc fiscal pentru clienții din ride-sharing, cu scor de risc și recomandări.

3.3. Asistență juridică augmentată de AI

În loc de opinii juridice scrise „de la zero” de fiecare dată, un sistem AI antrenat pe:

  • OUG 28/1999, OUG 49/2019
  • ordine ANAF
  • jurisprudență fiscală relevantă

...poate propune:

  • template-uri de opinii
  • răspunsuri la întrebări standard (de ex. „ce riscuri am dacă nu folosesc AMEF?”)
  • scenarii de conformare (ce formă juridică, ce regim de TVA, ce flux de documente)

Avocatul nu este înlocuit, dar munca repetitivă este redusă drastic, iar timpul câștigat poate fi folosit pentru strategie și negociere cu autoritățile.


4. Studii de caz: două tipologii de operatori de ride-sharing

Pentru a vedea diferența, merită să privim două scenarii extrem de frecvente în piața românească.

4.1. Operator „reactiv”: cum ajungi în zona roșie ANAF

Profil clasic:

  • SRL cu câteva zeci de mașini
  • contracte mixte cu șoferi (angajați + colaboratori)
  • sistem de evidență într-un Excel făcut „la nevoie”
  • AMEF cumpărate târziu, nu toate activate
  • contabil care primește lunar „un pachet de acte” și încearcă să le aranjeze

Consecințe tipice:

  • diferențe mari între datele din platformă și declarațiile fiscale
  • curse cash neînregistrate la timp
  • D397 completat pe repede-înainte, eventual cu erori

Rezultat probabil în contextul actual: risc ridicat de control, amenzi consistente și, în cel mai prost caz, suspendarea activității pentru flota de mașini.

4.2. Operator „proactiv digital”: cum ar trebui să arate 2025

Modelul sănătos arată cu totul altfel:

  • integrare între platforma de ride-sharing și sistemul intern de facturare și casă de marcat
  • dashboard intern cu:
    • venituri per mașină, per șofer, per zi
    • raportare cash vs. card
    • status AMEF pentru fiecare autoturism
  • modul AI care:
    • simulează obligațiile fiscale lunare
    • generează draft de declarații
    • evidențiază abateri față de profilul de risc acceptabil

Aici, rolul avocatului și al consultantului nu este doar defensiv („cum gestionăm controlul ANAF?”), ci și strategic:

  • definirea contractelor cu șoferii astfel încât să fie aliniate cu fluxul de date
  • structurarea business-ului (SRL, PFA, grup) în funcție de praguri de TVA, regim de impozitare, reguli de transport
  • proiectarea politicilor interne de cash și evidență

Această abordare cere colaborare reală între echipele juridice, fiscale și IT, dar în schimb reduce dramatic riscul de sancțiuni.


5. Cum pot avocații și firmele IT din România să transforme presiunea ANAF într-un produs LegalTech

Mulți avocați se uită la aceste măsuri ANAF ca la „încă un val de obligații”. Eu cred că, pentru cei care lucrează aproape de industria IT, este și o oportunitate clară de produs.

5.1. Servicii și produse concrete care pot fi dezvoltate

  1. SaaS de conformare pentru ride-sharing

    • destinat atât operatorilor mari, cât și celor mici
    • conectare la datele din platformele de transport alternativ
    • module pentru AMEF, cash management, simulări fiscale, generare de rapoarte pentru ANAF
  2. Dashboard-uri de risc fiscal pentru cabinete de avocatură

    • un singur ecran pentru toți clienții din transport alternativ
    • scor de risc fiscal per client
    • notificări automate când apare un nou act normativ sau ordin ANAF relevant
  3. Asistent AI pentru reglementare în timp real

    • chat intern pentru echipele de legal & tax
    • actualizat permanent cu legislația fiscală și de transport
    • capabil să propună drafturi de clauze contractuale sau proceduri interne

5.2. De ce are sens să fie dezvoltate în România

  • reglementarea transportului alternativ și particularitățile fiscale sunt foarte locale
  • un produs românesc, adaptat la ANAF și la realitățile pieței, are un avantaj clar față de soluțiile generice internaționale
  • firmele de IT și casele de avocatură românești pot co-crea produse cu valoare adăugată: IT-ul pune infrastructura, avocatul pune logica juridică și fiscală

Aici intră, de fapt, în joc toată seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”: nu vorbim doar despre AI în testare sau DevOps, ci și despre produse LegalTech alimentate de AI, calibrate pe nevoile reale ale pieței locale.


6. Ce ar trebui să faci acum dacă ai clienți în ride-sharing

Nu merită așteptat „să mai vedem ce face ANAF”. Datele arată deja direcția: mai multă digitalizare, mai multă monitorizare, mai multe controale la cei cu risc ridicat.

Pași practici pentru avocați și consultanți

  1. Radiografie de conformare pentru fiecare client:

    • există AMEF pentru toate mașinile?
    • sunt corelate datele platformă – contabilitate – AMEF?
    • cum se gestionează încasările cash?
  2. Introdu un minim de automatizare, chiar și fără un produs complet de AI:

    • scripturi simple care compară exporturile din platformă cu registrele contabile
    • notificări automate pentru termene de declarații și raportări
  3. Colaborează cu o echipă IT:

    • porniți de la un prototip intern (un dashboard, un raport automat)
    • validați-l pe 2-3 clienți reali din transport alternativ
    • rafinați până ajunge un produs vândut ca serviciu recurent
  4. Integrează un modul AI în etapa a doua:

    • antrenat pe legislația fiscală și de transport
    • capabil să genereze explicații, avertismente și scenarii de conformare

Această abordare reduce riscul pentru clienți și, în același timp, transformă practica juridică și fiscală într-un model scalabil, bazat pe abonamente și produse.


Concluzie: ANAF digital, clienți digitali, avocați digitali

Controalele ANAF din ride-sharing nu sunt un incident izolat, ci un preview al felului în care vor arăta multe alte sectoare: date în timp real, analiză de risc automată, sancțiuni rapide pentru lipsa de conformare. Cine rămâne doar cu documente Word și tabele Excel va juca permanent în defensivă.

Există însă un traseu mai inteligent: LegalTech și AI adaptate la realitățile din România. Pentru avocați, consultanți fiscali și firme IT, presiunea actuală din zona ride-sharing poate deveni laboratorul perfect pentru produse SaaS locale, care ajută clienții să fie cu un pas înaintea ANAF, nu mereu cu un pas în urmă.

Întrebarea reală nu mai este „va continua ANAF să întărească controalele în ride-sharing?”, ci „cine va construi instrumentele digitale prin care companiile se vor adapta la acest nou standard de conformare?”.