Startup‑urile tech românești au talent și context. Diferența o va face modul în care integrează AI în produse și servicii pentru a concura global.
România are azi unul dintre cele mai interesante paradoxuri din Europa: talente tehnice de top, fondatori ambițioși, acces la capital mai bun decât acum 5–10 ani – și totuși prea puține companii care joacă serios la nivel global.
În același timp, oameni ca Oliver Yonchev, fondatorul CoCreated – un venture studio britanic care cofondează startup‑uri încă din faza de concept – vin în România și spun direct: „Scena tech din România are talent incredibil, iar cu ambiţia şi suportul potrivit nu există motive pentru care start-up-urile româneşti să nu poată concura global.”
Această combinație – talent local + capital internațional + AI ca „egalizator al productivității” – pune România într-un moment rar de oportunitate. Postarea de față face legătura între mesajul lui Oliver Yonchev și o temă foarte practică pentru fondatori și manageri: cum folosești concret AI ca să transformi un startup tech românesc într-un jucător global.
Face parte din seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, unde discutăm aplicat cum pot companiile IT locale să construiască produse SaaS, servicii de dezvoltare software și soluții B2B de productivitate pe baza AI.
1. De ce este acum momentul perfect pentru startup‑urile românești de tech
România nu mai este doar o piață de outsourcing ieftin. 3 lucruri s-au schimbat profund în ultimii ani:
- Calitatea fondatorilor – avem tot mai mulți oameni care au văzut cum arată produse globale, au lucrat cu piețe mari și înțeleg „standardul” internațional.
- Maturizarea ecosistemului – acceleratoare, fonduri de VC, angel investors, programe corporate – toate sunt mai prezente ca oricând.
- Explozia AI generativ – exact ce subliniază și Oliver Yonchev:
„Într-o lume în care AI acţionează ca un egalizator al productivităţii, unde fiecare are mai mulţi copiloţi digitali care îl sprijină, echipele mici pot realiza mult mai multe.”
Cu alte cuvinte: nu-ți mai trebuie o armată de 100 de oameni ca să produci impact de 100 de oameni.
Pentru startup‑urile românești asta înseamnă:
- poți construi mai repede MVP‑uri de produse SaaS;
- poți livra servicii de dezvoltare software mult mai eficiente (AI‑assisted development);
- poți concura cu firme din UK, Germania sau SUA chiar dacă echipa ta are 5–10 oameni.
Realitatea? Nu talentul tehnic ne lipsește, ci folosirea strategică a AI în modelul de business.
2. Ce văd investitori ca Oliver Yonchev la startup‑urile românești
CoCreated nu este un fond clasic de investiții. Este un venture studio care cofondează startup‑uri: intră de la faza de idee, construiește produsul împreună cu fondatorii și se implică profund în go‑to‑market, marketing și productivitate B2B.
Oliver spune clar că se uită în primul rând la două lucruri:
- capacitatea fondatorului – cât de bine înțelege problema, cât de rapid execută, cât de mult poate învăța;
- avantajul unic în rezolvarea problemei – de ce echipa asta e cea potrivită, nu alte 100?
Pentru startup‑urile tech din România, AI poate fi exact acest „avantaj unic”:
- ai competență tehnică puternică local;
- salariile sunt încă mai competitive față de vest;
- dacă pui deasupra asta un strat solid de AI – model propriu, automări profunde, integrare cu datele clientului – devii brusc foarte interesant pentru investitori.
Unde se uită CoCreated și alți investitori similari:
- new media – produse bazate pe conținut, personalizare, creator economy;
- marketing tech – automatizare, optimizare, analytics inteligent;
- productivitate B2B – instrumente care reduc costuri, cresc viteza echipelor și dau vizibilitate reală în business.
În toate aceste trei zone, AI nu mai e un „nice to have”, ci miezul produsului.
3. AI ca egalizator: cum face 5 oameni să pară 50
Când vorbim de „AI în business” în România, multe companii se blochează în POC‑uri, hackathoane interne și prezentări PowerPoint. Între timp, cei care iau AI în serios îl folosesc deja în trei direcții foarte clare:
3.1. Dezvoltare software inteligentă (AI‑assisted development)
Aici efectul se vede imediat în echipele de IT:
- 20–40% reducere de timp pe task‑uri repetitive (scriere de boilerplate, testare, refactoring);
- code review mai bun, cu un AI care semnalează probleme de securitate sau arhitectură;
- generare rapidă de documentație tehnică, diagrame, specificații.
Concret, un startup românesc care construiește un produs SaaS poate:
- să livreze roadmap‑ul cu același număr de oameni, dar cu 30–50% mai repede;
- să elibereze seniorii de la task‑uri banale și să-i mute pe arhitectură, produs, scalare.
3.2. Testare automatizată cu AI
AI este excelent la:
- generat suite de teste din specificații funcționale sau user stories;
- identificat pattern‑uri de bug‑uri în istoricul proiectelor;
- simulări complexe pe mai multe scenarii, imposibil de acoperit manual în timp util.
Rezultatul? Calitate mai bună de la prima versiune, cu mai puține iterații risipite pe bugfixing.
3.3. DevOps cu AI și operare inteligentă
DevOps este adesea „călcâiul lui Ahile” în startup‑urile românești: puțini specialiști, multe servicii, presiune mare.
AI poate ajuta direct la:
- analiză de loguri și alerte, cu identificare mai rapidă a cauzei reale;
- recomandări de optimizare de cost în cloud;
- generarea de pipeline‑uri CI/CD și scripturi de infrastructură pe baza unor descrieri de nivel înalt.
Un startup mic poate ajunge să aibă un setup DevOps la nivel de corporație, fără să angajeze o echipă întreagă.
4. Cum construiești un startup românesc „AI‑native” care poate juca global
AI funcționează cel mai bine când este gândit de la început în modelul de business, nu lipit ulterior. Asta înseamnă să pornești de la câteva întrebări foarte directe:
4.1. Ce problemă de business rezolvi – și cum o rezolvi mai bine cu AI
Investitori ca Oliver Yonchev nu caută doar „încă un chatbot”. Caută:
- un tool de productivitate care reduce timpul unei echipe de vânzări cu 40%;
- o platformă de marketing care crește conversiile cu 25% fără să mărească bugetul;
- o aplicație de new media care poate produce și personaliza conținut pentru 100.000 de utilizatori ca și cum ar avea o redacție imensă.
Întrebare cheie pentru fondatori:
Dacă scot AI din produs, mai e ceva cu adevărat valoros acolo sau rămâne doar o interfață frumoasă?
Dacă răspunsul e „nu”, atunci e bine. Înseamnă că AI este esențial în avantajul tău competitiv.
4.2. Ce date ai (sau poți avea) care te diferențiază
AI fără date relevante este doar o jucărie scumpă.
Un startup românesc poate obține avantaj real dacă:
- are acces la date specifice unei industrii (de ex. logistică, retail, energie);
- integrează date din sisteme pe care companiile le folosesc deja (ERP, CRM, tool‑uri de proiect);
- construiește propriile dataset‑uri structurate din procesele clienților.
În industrii B2B, foarte multe companii românești au deja aceste date, dar nu le folosesc inteligent. Aici e locul perfect pentru un produs de AI construit local, dar gândit pentru piața globală.
4.3. Cum arată echipa „AI‑ready”
Nu ai nevoie de 10 cercetători în machine learning ca să construiești un startup AI‑native. Ai nevoie de:
- 1–2 oameni cu experiență solidă în ML / data science;
- dezvoltatori software obișnuiți să lucreze cu API‑uri AI și să integreze modele în produse;
- un product owner sau cofondator care înțelege bine problema de business și poate traduce nevoile clienților în funcționalități bazate pe AI.
Fonduri ca CoCreated se uită la echipe compacte, dar foarte clare în roluri. Cine înțelege clientul? Cine înțelege AI? Cine ia deciziile de produs? Când lucrurile astea sunt confuze, încrederea scade imediat.
5. De la outsourcing la produse și servicii AI pentru piața globală
Seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse” pornește de la o idee simplă:
companiile IT românești au tot ce le trebuie să treacă de la outsourcing la produse proprii și servicii cu valoare adăugată mare, dacă pun AI în centrul strategiei.
În practică, asta poate arăta așa:
5.1. Pentru firmele de software și agențiile digitale
- transformarea echipelor de development: introducere sistematică a AI copilots, standarde interne și bune practici;
- servicii noi: audit de AI pentru clienți, automatizare de procese, integrare de AI în fluxurile lor existente;
- produse interne: tool‑uri proprii de productivitate (de ex. pentru estimări, generare de propuneri, analiză de cod) care apoi pot deveni produse de sine stătătoare pe piață.
5.2. Pentru startup‑urile SaaS
- funcționalități AI premium: module de predicție, generare de conținut, scoring inteligent, recomandări personalizate;
- monetizare clară: planuri de pricing care reflectă valoarea adăugată de AI (nu totul „inclus” în același abonament);
- focus pe UX: AI trebuie să pară „magie simplă” pentru utilizator, nu un panou complicat cu setări tehnice.
5.3. Pentru companiile non‑tech care vor să concureze global
Chiar dacă nu ești startup pur tech, ci un business tradițional sau un scaleup din alt domeniu, poți folosi aceleași principii:
- începi cu 1–2 fluxuri clare (de ex. ofertare, suport clienți, rapoarte interne);
- introduci AI ca „copilot” pentru oameni, nu ca înlocuitor;
- măsori efectele în ore salvate, erori reduse, timp de răspuns.
Multe dintre companiile care vor ieși câștigătoare la finalul lui 2026 în România vor fi exact cele care au pornit acum cu astfel de proiecte mici, dar bine gândite.
6. Ce înseamnă „suportul potrivit” pentru un startup românesc de AI
Talentu avem. AI avem. Ce lipsește de multe ori este structura de suport. Aici intră în joc investitori de tip venture studio ca CoCreated, dar și jucători locali.
Suportul potrivit pentru un startup AI‑centric arată cam așa:
- know‑how pe go‑to‑market internațional: pricing, poziționare, vânzări B2B, parteneriate;
- acces la rețele de clienți din UK, Germania, SUA;
- mentorat pe produs: cum decizi ce intră în roadmap, cum validezi rapid, cum eviți „feature creep”;
- sprijin pe fundraising: structurarea rundelor, comunicarea cu investitori, narrative credibil.
Oliver Yonchev a spus clar la IQ Digital Summit Pitești 2025 că echipa sa urmărește activ oportunități în România și că este deschis să audă idei încă din faza de concept.
Asta e o veste bună pentru fondatorii români care:
- nu mai vor doar să „scrie cod pentru alții”, ci să construiască produse proprii;
- au deja clienți locali, dar vor să scaleze global;
- văd în AI ceva mai mult decât o „modă” – îl tratează ca infrastructură centrală de business.
7. Ce poți face concret în următoarele 90 de zile
Dacă ai ajuns până aici, înseamnă că subiectul chiar te interesează. Ca să nu rămână doar la nivel de teorie, iată un plan ultra‑practic pentru următoarele 3 luni:
- Clarifică unde ai deja AI în business – și dacă e doar „la nivel de prezentare”, fii sincer cu tine.
- Alege un proces critic (development, suport, vânzări, raportare) și definește un mini‑proiect de AI cu obiectiv măsurabil (ex: -30% timp de livrare, -20% tichete repetitive, +15% conversii).
- Identifică datele de care ai nevoie și vezi ce poți structura în 2–3 săptămâni.
- Testează 1–2 soluții concrete (model propriu, API extern, tool specializat) cu o singură echipă pilot.
- Măsoară rezultate timp de 4–6 săptămâni și decide: îl extinzi, îl ajustezi sau îl oprești.
- Pregătește un one‑pager de produs AI‑centric: problema, soluția, de ce AI e esențial, de ce tu ești echipa potrivită.
- Intră în dialog cu investitori și parteneri – inclusiv cu venture studio‑uri – cu ceva concret, nu doar o idee vagă.
România este într-un moment rarisim: ecosistemul tech e fierbinte, anul 2025 se încheie „în forță” pentru startup‑uri, iar AI îți permite să joci global cu resurse locale.
Dacă ești fondator sau manager într-o companie IT din România, întrebarea nu mai este „să folosesc AI sau nu?”, ci „unde pot integra AI astfel încât să devin cu adevărat competitiv internațional în următoarele 12 luni?”
Răspunsul începe cu un pas mic, dar serios, făcut azi – nu cu un slide într-o prezentare din 2026.