Cum ajută AI start-up-urile tech româneşti să joace global

România încheie 2025 cu două cifre greu de ignorat: peste 50 de milioane de dolari venituri anualizate cumulate pentru Bible Chat şi DeepStash şi o evaluare de peste 200 de milioane de euro pentru Druid AI. Toate trei sunt produse construite aici, cu echipe locale, care vând global.

Realitatea? Ecosistemul tech românesc nu mai e „promisiune”, e deja business serios. Iar în centrul următorului val de creştere stă inteligenţa artificială – atât ca produs, cât şi ca motor de productivitate pentru orice start-up sau companie IT.

În acest articol, privim cifrele din 2025 printr-o lentilă foarte practică: cum poate AI să ajute start-up-urile româneşti să se dezvolte şi să se scaleze în 2026, fie că vorbim de SaaS global, agenţii digitale, case de software sau companii enterprise care abia încep transformarea digitală.

1. De ce 2025 e un punct de cotitură pentru tech-ul românesc

Anul acesta am văzut ceva ce lipsea de mulţi ani: tracţiune pe bani reali, nu doar pe deck-uri frumoase.

• Bible Chat – aplicaţie mobilă creată la Bucureşti – a ajuns în doar doi ani la 33 mil. dolari venituri anualizate şi 10 milioane de utilizatori activi global.
• DeepStash, un knowledge hub fondat tot de un antreprenor român, a trecut de 19 mil. dolari venituri anualizate, cu o creştere de 8,3x într-un singur an, menţinând profitabilitatea.
• Druid AI, companie de asistenţi conversaţionali enterprise, are acum o evaluare de peste 200 mil. euro şi este în mod realist pe lista scurtă pentru statutul de unicorn.

Investitori precum Oliver Yonchev (CoCreated) spun direct:

„Scena tech din România are talent incredibil... nu există motive pentru care startup-urile româneşti să nu poată concura global.”

Acest context contează pentru orice fondator sau CIO din România dintr-un motiv simplu: banii şi atenţia se duc acolo unde există tracţiune şi talent. Iar AI face ca diferenţa dintre un start-up mic şi un competitor global să fie mult mai mică decât acum 5 ani.

2. AI ca „egalizator de productivitate”: ce înseamnă asta concret

Oliver Yonchev punctează foarte clar: AI acţionează ca un egalizator al productivităţii. Tradus pentru un start-up sau o companie IT din România, asta înseamnă trei lucruri foarte concrete.

2.1. Echipe mici, rezultate de corporaţie

Cu AI, o echipă de 5-10 oameni poate produce azi ce scotea o echipă de 30 de oameni acum câţiva ani:

• Dezvoltare software asistată: generare de cod, completări, refactoring automat, teste unitare sugerate automat.
• Design şi UX: prototipuri generate rapid, testate cu utilizatori prin tool-uri de analytics cu AI.
• Customer support: asistenţi conversaţionali, ca la Druid AI, care preiau 60-80% din întrebările repetitive.

Pentru un start-up românesc care vinde global, asta înseamnă cost de dezvoltare mai mic, time-to-market mai scurt şi marjă mai bună.

2.2. Intrare mai ieftină pe pieţe globale

În trecut, expansia globală însemna birouri, echipe locale, suport în limba fiecărei ţări. Cu AI:

• traduceri şi localizări se fac mult mai rapid;
• content marketing pentru alte pieţe poate fi generat şi adaptat în câteva ore, nu în săptămâni;
• analiza competitorilor şi a pieţei se automatizează parţial.

Bible Chat şi DeepStash sunt exemple clare: aplicaţii cu ADN românesc, gândite global first, care folosesc automatizare şi infrastructuri scalabile pentru a servi milioane de utilizatori fără zeci de birouri locale.

2.3. Focalizare pe ce contează: produs şi distribuţie

AI preia mare parte din:

• task-uri repetitive de data entry;
• raportări interne;
• monitorizare infrastructură şi alerte în DevOps;
• QA de bază şi testare automată.

Rezultatul? Fondatorii şi echipa de leadership pot sta mai mult în discuţii cu clienţi, în iterarea produsului şi în construirea unei strategii de distribuţie – exact zonele în care se câştigă sau se pierde jocul.

3. Lecţii de la Bible Chat, DeepStash şi Druid AI pentru 2026

Niciuna dintre companiile menţionate nu e „doar despre AI”, dar toate sunt foarte inteligente în felul în care folosesc tehnologia şi datele. Din perspectiva unei firme româneşti care vrea să crească în 2026, sunt câteva lecţii clare.

3.1. Gândeşte global din ziua 1

Bible Chat a fost construită direct pentru o piaţă globală de nişă (conţinut religios personalizat), dar uriaşă ca volum. DeepStash s-a poziţionat ca produs de knowledge management pentru utilizatori din toată lumea, nu ca un proiect „doar pentru România”.

Pentru un start-up sau producător SaaS românesc, asta înseamnă:

• produs în engleză de la început;
• infrastructură cloud scalabilă;
• pricing gândit în dolari/euro, nu doar în lei;
• integrare rapidă a AI în funcţionalităţi care chiar contează pentru utilizator (nu feature-uri cosmetice).

3.2. Foloseşte AI în nucleul produsului, nu doar în marketing

Cele mai multe companii fac greşeala să pună AI doar în campanii de marketing („folosim AI”) fără să-l ducă în produs.

Unde face diferenţă reală:

• motor de recomandări (ca în DeepStash) – conţinut, produse sau funcţii sugerate pe baza comportamentului utilizatorului;
• personalizare – experienţe diferite în funcţie de segment, istoric, intenţie;
• automate workflows – de la onboarding până la reţinere şi upsell.

În 2026, produsele AI-native din IT-ul românesc (DevOps cu AI, testare automată, SaaS-uri de nişă) vor câştiga nu pentru că „au AI în descriere”, ci pentru că se simt mai inteligente pentru utilizator.

3.3. Construieşte pe talentul tehnic local

România are deja un avantaj clar:

• ingineri software foarte buni;
• experienţă în outsourcing/nearshoring;
• comunităţi tehnice active în marile oraşe.

Ce lipseşte adesea este „combustibilul” de produs:

• UX şi product management matur;
• marketing de creştere fluent în pieţe vestice;
• o cultură a ambiţiei mari, de tip „putem cuceri lumea”, nu „hai să vedem ce iese”.

Suspiciunea mea este că următorii unicorni româneşti – pe lista scurtă sunt deja Druid AI şi Bible Chat – vor apărea acolo unde talentul tehnic se combină cu o viziune de produs global şi cu o utilizare inteligentă a AI.

4. Cum poate folosi AI un start-up românesc foarte concret în 2026

Dacă ai un start-up sau o companie IT în România, întrebarea nu mai e „să folosim AI?”, ci unde începem ca să conteze la P&L, nu doar în prezentări.

4.1. În dezvoltare software şi DevOps

AI în dezvoltare nu mai e un moft, e un multiplicator de viteză:

• asistenţi de cod pentru backend, frontend şi mobile;
• generare de teste unitare şi teste de integrare;
• sugestii de optimizare pentru query-uri, consum de resurse, arhitectură;
• monitorizare de infrastructură cu alerte inteligente (root cause analysis automat).

Beneficiu direct: mai puţin timp pierdut pe bug-uri repetitive, mai mult timp pe arhitectură şi value pentru client.

4.2. În produse SaaS româneşti care vor să iasă în lume

Dacă eşti pe zona de AI în industria IT din România: servicii şi produse, ai câteva direcţii clare unde clienţii globali sunt dispuşi să plătească deja:

• testare automatizată cu AI – tool-uri care înţeleg UI-ul şi fluxurile fără scripturi fragile;
• SaaS de productivitate (task management, knowledge, comunicare) cu rezumate automate, căutare semantică, recomandări;
• DevOps cu AI – instrumente care reduc downtime-ul şi optimizează costurile cloud;
• soluţii verticale (pentru e-commerce, fintech, logistică) care folosesc AI pentru forecast, pricing dinamic, detecţie fraudă.

România are deja baza tehnică să construiască astfel de produse. Diferenţa o va face cât de bine înţelege fiecare start-up problema reală de business a clientului şi o traduce într-un produs AI care chiar reduce costuri sau creşte venituri măsurabil.

4.3. În partea de vânzări şi marketing

Aici se pierd multe start-up-uri româneşti altfel excelente tehnic. AI poate ajuta direct:

• generarea şi personalizarea secvenţelor de outbound (email, LinkedIn) la scară;
• scoring de lead-uri în funcţie de comportament, nu doar de formularul iniţial;
• conţinut educativ (ghiduri, tutoriale, studii de caz) adaptat pe industrii sau roluri.

Rezultatul dorit: pipeline mai predictibil, cost de achiziţie per client mai mic şi o imagine de brand mai clară pe pieţe străine.

5. Mindset-ul care separă start-up-urile româneşti care vor câştiga

Yonchev pune degetul pe rană: în Europa, şi în România în special, suntem mult mai autocritici decât fondatorii americani. Asta are avantaje (produse mai solide) dar şi un mare dezavantaj: subestimăm cât de mari pot deveni companiile noastre.

Câteva principii care, din ce am văzut, fac diferenţa:

5.1. „Fii cea mai ambiţioasă persoană din cameră”

Dacă tu nu vezi cum produsul tău poate ajunge la 10 milioane de utilizatori sau la 50 mil. EUR ARR, nu o va vedea niciun investitor. Nu e vorba de aroganţă, ci de claritate şi curaj.

5.2. Nu te limita din cauza geografiei

Geografia e mai puţin relevantă ca oricând:

• clienţi globali acceptă remote by default;
• tool-urile AI îţi dau acces la expertiză pe care nu ţi-o permiteai înainte;
• investitorii deja au România „pe radar”, cum spun deschis CoCreated, Early Game Ventures, GapMinder.

Limitarea reală e în modul în care defineşti produsul şi piaţa-ţintă.

5.3. AI nu înlocuieşte excelenţa, o pedepseşte

Bariera de intrare mai mică înseamnă că mulţi vor lansa produse similare cu ale tale. Nevoia de excelenţă nu a fost niciodată mai mare:

• execuţie impecabilă pe produs;
• suport clienţi peste medie;
• date clare despre impact (creştere, economii, ROI pentru client).

AI îţi dă viteză. Dacă direcţia e greşită, doar ajungi mai repede într-un zid.

6. Ce ar putea face companiile IT din România în următoarele 90 de zile

Dacă vrei ca 2026 să nu fie „încă un an de experimentat cu AI”, ci anul în care îl pui la treabă serios, un plan simplu arată cam aşa:

1. Audit intern de AI (maxim 2 săptămâni)
   Identifică procesele unde pierzi cel mai mult timp: dezvoltare, testare, suport, vânzări. Marchează 3-5 zone cu potenţial mare de automatizare.

2. Un pilot clar definit (6-8 săptămâni)
   Alege un singur flux critic (de ex. testare automată la fiecare release sau chatbot intern pentru suport tehnic). Defineşte indicatori clari: timp economisit, bug-uri evitate, NPS intern.

3. Produs sau serviciu cu AI în ofertă (până la final de trimestru)
   Pentru casele de software şi integratori: scoate o ofertă concretă de „AI în DevOps”, „AI în testare” sau „asistenţi conversaţionali enterprise”. Nu trebuie să fie perfect, trebuie să fie vandabil şi măsurabil.

Ecosistemul tech românesc a demonstrat în 2025 că poate genera produse care cresc agresiv şi atrag evaluări de sute de milioane de euro. Următorul pas este clar: un val de companii care folosesc AI nu doar ca buzzword, ci ca fundament pentru produse şi servicii IT scalabile la nivel global.

Dacă eşti fondator, CTO sau manager de produs într-o companie românească, întrebarea reală pentru 2026 este: vrei să fii printre cei care folosesc AI ca să joace global sau printre cei care îl privesc de pe margine?