AI sperie juniorii din IT, dar poate deveni acceleratorul lor de carieră. Vezi cum pot companiile şi tinerii din România să folosească AI pentru formare, nu înlocuire.
Most companiile din IT din România se uită acum la inteligenţa artificială cu două gânduri în cap: „cum ne ajută la productivitate?” şi „ce facem cu oamenii, mai ales cu juniorii?”. Iar tinerii, mai ales Gen Z, simt asta direct în stomac la fiecare interviu tehnic.
Vlad, 22 de ani, masterand la Informatică, spune simplu: „Îmi caut un job în IT de mai bine de patru luni... iar ceea ce ştiu să fac poate foarte simplu să fie făcut astăzi şi cu AI”. Nu e un caz izolat. Este noua realitate de pe piaţa IT: AI-ul e şi aliat, şi sursă de anxietate.
În seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, articolul de faţă merge fix în miezul problemei: cum foloseşti AI în business ca să îţi dezvolţi oamenii – nu ca să îi înlocuieşti. Şi, la celălalt capăt, cum îşi pot construi tinerii o carieră solidă, chiar într-o industrie în care o bună parte din taskurile entry-level pot fi automatizate.
1. De ce AI loveşte cel mai tare în joburile entry-level
AI-ul nu „fură” joburi în bloc, dar taie din munca repetitivă, iar cea mai mare parte a acesteia stătea până acum în sarcina juniorilor.
În IT asta înseamnă, de exemplu:
- generare de cod boilerplate
- scriere de teste unitare simple
- documentaţie tehnică de bază
- rapoarte standard, query-uri repetitive, scripturi simple
Pentru un angajator, un model de AI bine configurat poate produce în câteva secunde ceea ce un junior ar face în câteva ore. Aici apare paradoxul:
Tinerii folosesc masiv AI ca să înveţe şi să livreze mai repede, dar aceeaşi tehnologie este folosită de companii ca argument pentru a reduce rolurile de început.
Conform studiului Randstad „The Gen Z Workplace Blueprint” (prezent pe piaţa din România):
- peste 50% dintre tinerii Gen Z folosesc deja AI pentru probleme profesionale
- 75% îl folosesc pentru a învăţa
- 58% sunt entuziasmaţi de AI ca accelerator de productivitate şi învăţare
- în acelaşi timp, 46% se tem că AI le va afecta negativ cariera
Realitatea? nu dispar joburile în IT, ci se schimbă conţinutul lor. Dispar rolurile în care un om doar execută rutină, apar rolurile în care combină:
- AI + gândire critică
- automatizare + înţelegere de business
- instrumente inteligente + responsabilitate reală pe livrare
Asta e vestea mai puţin confortabilă: piaţa nu mai are răbdare să plătească 1-2 ani pentru ca un junior să înveţe în linişte, făcând doar taskuri „uşoare”.
2. Cum arată, concret, un job IT „augmentat de AI” în România
În companiile IT româneşti care iau AI-ul în serios, rolurile se redesenează în jurul ideii de „problem solver cu AI în mână”.
Exemple din practică
-
Dezvoltare software cu AI
Juniorul nu mai scrie 100% din cod de mână, ci:- defineşte clar cerinţele
- foloseşte modele de generare de cod pentru părţile repetitive
- revizuieşte, testează, optimizează
- documentează deciziile şi edge-case-urile
-
Testare automatizată cu AI
Un rol clasic de QA manual entry-level poate deveni:- configurare de tool-uri AI care propun cazuri de test
- prioritizare a scenariilor de risc
- analiză a logurilor şi generare de rapoarte interpretabile pentru business
-
DevOps cu AI
În loc să apese butoane în pipeline-uri predefinite, un tânăr DevOps:- foloseşte asistenţi inteligenţi pentru optimizarea resurselor cloud
- interpretează alertele şi sugerează soluţii
- automatizează rutinele de deployment şi monitorizare
-
Produse SaaS cu AI integrat
Startup-urile româneşti care construiesc SaaS inteligent cer de la juniori:- să înţeleagă cum sunt folosite API-urile de AI
- să gândească scenarii de utilizare, nu doar să implementeze cerinţe
- să vină cu idei de noi feature-uri bazate pe datele existente
Toate aceste roluri au un lucru în comun: nu plăteşti omul pentru tastarea codului, ci pentru claritatea cu care defineşte problema, calitatea deciziilor şi responsabilitatea asupra rezultatului.
3. Ce au de făcut companiile: AI ca instrument de formare, nu filtru de eliminare
Dacă eşti manager IT, HR sau fondator de firmă tech în România, ai două variante:
- Să foloseşti AI ca motiv „elegant” să tai costuri şi să amâni angajarea de juniori.
- Să foloseşti AI ca infrastructură de formare şi mentorat accelerat.
A doua variantă e mai greu de implementat, dar pe termen mediu îţi aduce avantaj competitiv. Iată cum arată în practică.
3.1. Redefineşte rolurile entry-level
Dagmara Chudzinska-Matysiak (Randstad România) propune două tipuri de poziţii pentru tineri:
- roluri de „definire a problemelor”
- roluri de „rezolvare a problemelor”
Aplicat la IT înseamnă să scrii în fişa postului:
- „vei folosi AI pentru a genera opţiuni, dar tu vei decide ce variantă merge în producţie”
- „vei fi responsabil să transformi taskurile primite în specificaţii clare pentru AI şi pentru echipă”
- „eşti măsurat pe calitatea soluţiei finale, nu pe numărul de linii de cod scrise”
3.2. Construieşte un „academy track” bazat pe AI
Un program sănătos pentru juniori în 2025 ar trebui să includă:
- onboarding asistat de AI: chatbot intern care explică procese, arhitecturi, convenţii de cod
- lab-uri practice: mini-proiecte unde juniorul e obligat să combine AI + cunoştinţe proprii
- revizuiri mixte: code review de la senior + feedback generat cu AI pe stil, securitate, performanţă
- micro-learning: module de 10-20 de minute despre „prompt engineering”, „cum verifici outputul unui model”, „cum documentezi când foloseşti AI”
3.3. Măsoară altfel performanţa juniorilor
În loc să te uiţi doar la:
- câte bug-uri au introdus
- câte taskuri au închis în Jira
poţi urmări:
- cât de repede învaţă să folosească tool-urile AI standard ale firmei
- câte propuneri de îmbunătăţire de proces vin de la ei
- cât de bine explică deciziile tehnice non-tehnicilor (product, business)
Companiile româneşti care vor avea curajul să treacă la acest model vor atrage cei mai buni tineri, nu doar „cei mai disperaţi după un job”.
4. Ce au de făcut tinerii: din „ştim AI” la „livrăm rezultate cu AI”
Generaţia Z stă foarte bine la familiaritate cu AI şi foarte slab la demonstrarea de valoare concretă în faţa angajatorului.
Studiul Randstad arată că aproape 80% dintre tineri cred că pot învăţa rapid skilluri noi. Totuşi, sunt şi cei mai respinşi la interviuri din lipsă de competenţe relevante. Asta nu e doar o problemă de sistem – e şi o problemă de strategie personală.
4.1. Învaţă AI în context, nu doar ca „feature cool”
Nu e suficient să ştii să scrii un prompt pentru un chatbot. Ai nevoie să arăţi:
- un proiect GitHub unde ai folosit un model de AI pentru ceva util (clasificare, generare de cod, analiză de loguri)
- un mic tool intern pentru facultate sau comunitate (de exemplu, un asistent de laborator sau un validator de teme)
- un case study personal: „am redus timpul de lucru de la X ore la Y minute folosind AI într-un mod controlat”
La interviu, diferenţa o face propoziţia:
„Am folosit AI pentru X, iar rolul meu a fost să definesc problema, să verific rezultatul şi să îl integrez într-un sistem real.”
4.2. Mută focusul de la „vreau job” la „vreau probleme reale de rezolvat”
Când aplici:
- nu trimite acelaşi CV la 50 de companii
- alege 5–10 firme unde se lucrează efectiv cu AI în producţie
- arată-le în mod concret cum poţi contribui:
- „Am analizat produsul vostru şi cred că AI poate ajuta la X, Y, Z. Iată un mic proof of concept.”
Da, durează mai mult. Dar asta te scoate din mulţimea de CV-uri generice, în care toată lumea „ştie Python, Java şi un pic de machine learning”.
4.3. Construieşte-ţi un „AI career stack” clar
Dacă eşti la început de drum în IT în România, un stack rezonabil pentru 2025 ar putea arăta aşa:
- Bază tehnică solidă: un limbaj principal (de ex. Python/Java/JS), algoritmi de bază, Git, testare
- AI aplicat: folosirea API-urilor de modele mari de limbaj, vector search, fine-tuning simplu
- Prompt engineering practic: ştii să structurezi cerinţele, să ceri explicaţii, să validezi surse
- Înţelegere de produs: de ce există aplicaţia, cine o foloseşte, ce înseamnă „valoare” pentru client
Companiile nu aşteaptă să fii expert în toate. Dar dacă arăţi că ai un sistem de învăţare continuă şi că ştii deja să combini AI cu skillurile tale, ai un avantaj clar.
5. AI în businessul IT românesc: de la serviciu tehnic la strategie de talent
În seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, se vorbeşte mult despre:
- dezvoltare software inteligentă
- testare automatizată
- DevOps cu AI
- produse SaaS care scală global
Toate acestea au un element comun aproape ignorat în discuţiile publice: cine le construieşte efectiv? Fără o strategie clară de integrare a tinerilor în era AI, toate planurile frumoase rămân doar slide-uri în prezentări.
Cum arată o strategie sănătoasă pentru companiile din România
-
Audit de competenţe interne
- ce ştiu oamenii tăi despre AI acum?
- cine sunt „campionii interni” care deja folosesc AI în munca de zi cu zi?
-
Plan clar de introducere a AI în fluxuri
- development, QA, DevOps, suport, marketing tehnic
- pentru fiecare: ce automatizezi, ce păstrezi uman, ce devine mixt
-
Program pilot de „AI + juniori”
- grupe mici de absolvenţi / studenţi avansaţi
- proiecte reale, mentori + asistenţi AI
- evaluare pe impact real, nu pe prezentări teoretice
-
Brand de angajator sincer
- spui clar: „folosim AI în X, Y, Z procese”
- explici ce înseamnă asta pentru cariera unui junior în primii 2 ani
- arăţi studii de caz: tineri care au crescut rapid folosind AI în proiecte concrete
Acesta nu mai e „nice to have”. Pe o piaţă în care tot mai mulţi tineri sunt tentaţi de joburi remote internaţionale, companiile româneşti care vor şti să combine AI + dezvoltare de talente vor avea un avantaj serios în următorii 3–5 ani.
Concluzie: AI nu îţi ia jobul, dar îţi schimbă foarte mult fişa postului
Anxietatea lui Vlad şi a multor tineri din IT este legitimă. Da, unele roluri entry-level dispar sau se micşorează. Dar apar în loc roluri mai interesante, mai strategice, pentru cei care sunt dispuşi să înveţe continuu şi să îşi asume responsabilitate reală.
Pentru companii, întrebarea corectă nu este „câţi oameni pot înlocui cu AI?”, ci „cum pot folosi AI ca să formez mai repede oameni buni şi loiali, care să construiască produsele şi serviciile noastre inteligente?”.
Dacă eşti:
- tânăr din Gen Z: foloseşte AI nu doar ca să treci de examene sau să scrii cod mai repede, ci ca să creezi proiecte reale, demonstrabile, care rezolvă probleme clare.
- manager sau fondator IT în România: gândeşte-ţi strategia de AI în business mână în mână cu strategia de HR. AI-ul nu este doar un tool tehnic, ci şi un instrument puternic de formare şi retenţie.
Era AI din IT-ul românesc nu va fi câştigată de cei care se tem mai puţin, ci de cei care transformă frica în sistem, în rutină de învăţare şi în produse reale care aduc valoare pe piaţă.