Fraudele de sărbători explodează, iar atacatorii folosesc deja AI. Află cum pot companiile românești să folosească inteligența artificială pentru a detecta și bloca phishing-ul.
Fraudele cresc de sărbători. AI-ul poate fi plasa ta de siguranță
În fiecare decembrie, atacurile de phishing cresc cu 30–40% la nivel global, iar România nu face excepție. Mesaje „de sărbători”, aparent simpatice sau „oficiale”, ajung în inbox-ul angajaților și al clienților, iar un singur click greșit poate însemna conturi furate, bani pierduți sau date sensibile expuse.
Majoritatea companiilor încă se bazează pe „simțul comun” al oamenilor. Problema? Atacatorii folosesc deja inteligență artificială pentru a produce mesaje perfecte în română, fără greșeli, adaptate contextului. Dacă tu te bazezi doar pe vigilența manuală, ești cu un pas în urmă.
Articolul Digi24 despre avertismentul DNSC și noile fraude de pe TikTok pune reflectorul pe utilizatori individuali. În realitate, miza e mult mai mare: orice companie românească care folosește canale digitale, cloud, social media sau soluții de AI are deja un risc serios de securitate cibernetică. Vestea bună: exact AI-ul care le ajută pe companii să crească poate fi folosit și ca scut foarte eficient împotriva fraudelor.
În rândurile de mai jos vezi cum arată atacurile de sărbători, de ce nu mai ajunge doar „atenția la mesaje” și cum pot folosi companiile din România AI pentru detecție și prevenție – nu doar pentru marketing și automatizări.
1. Cum arată phishing-ul de sărbători în 2025 (inclusiv pe TikTok)
Atacurile descrise de Mihai Rotariu (DNSC) sunt deja standard în România:
- mesaje pe email, SMS, WhatsApp sau social media
- conturi noi care impersonează branduri sau instituții
- conturi reale, compromise, folosite pentru a transmite mai departe link-uri malițioase
În perioada sărbătorilor, schema psihologică este mereu aceeași:
- Te emoționează – „Felicitare video”, „Cadou de la compania X”, „Voucher de Crăciun”, „Ai câștigat un premiu”
- Te presează – „Valabil doar azi”, „Răspunde în 10 minute”, „Confirmă codul acum sau îți pierzi contul”
- Îți cer o acțiune riscantă – click pe un link, descărcare de atașament, furnizare de coduri sau date personale/card
Realitatea dură: atacatorii nu mai trimit mesaje pline de greșeli. Folosesc AI pentru texte curate, adaptate pe română, ba chiar personalizate pe nume sau companie.
Exact ce menționează și DNSC: nu te mai poți baza doar pe „greșeli de gramatică” ca semnal de alarmă. În 2018 funcționa. În 2025, mai rar.
Pentru companii, asta înseamnă că:
- nu poți cere angajaților să „analizeze la ochi” fiecare mesaj
- nu poți opri oamenii să folosească TikTok, WhatsApp sau Facebook – chiar dacă tu le interzici oficial, tot le folosesc pe telefonul personal, în același timp cu acces la email de firmă
- ai nevoie de un sistem care vede tipare și scanează conținutul dincolo de aspectul vizual „curat”
Aici intră în joc inteligența artificială pentru securitate.
2. De ce AI este esențial pentru detecția de phishing și fraudă
AI-ul e bun la două lucruri pe care oamenii le fac greu și încet:
- Analiză de volum mare de date – mii de emailuri, mesaje, log-uri de acces pe secundă
- Recunoaștere de tipare subtile – mici deviații față de comportamentul normal
Aplicat în securitate cibernetică, asta înseamnă:
2.1. Filtrare inteligentă a mesajelor
Un sistem de AI antrenat pe atacuri de phishing:
- identifică link-uri suspicioase chiar dacă domeniul pare „curat” la prima vedere
- observă formulări tipice de fraudă (urgență artificială, presiune, cerere de coduri, parole, date card)
- marchează mesajele ca „risc ridicat” pentru echipele IT sau le mută automat în carantină
Diferența față de un filtru clasic de spam? Un model modern de AI poate înțelege contextul în limba română la nivel de nuanță, inclusiv:
- mesaje care se dau drept de la „bancă”, dar folosesc formule nepotrivite pentru cultura locală
- mesaje ce „impersonează” instituții românești (ANAF, CNAS, primărie, poștă) cu detalii subtile greșite
2.2. Analiză comportamentală (anomaly detection)
Chiar dacă mesajul trece de ochii umani și de filtrele simple, AI-ul poate vedea ce se întâmplă după:
- un utilizator care nu a accesat niciodată din Asia se loghează brusc de pe un IP din alt continent
- același cont începe să trimită mesaje cu link-uri către toți colegii
- un terminal începe să trimită sute de request-uri către același domeniu ciudat
Modelele de user & entity behavior analytics (UEBA) semnalează automat astfel de anomalii și pot declanșa măsuri automate:
- blocarea temporară a contului
- cerere de reautentificare cu MFA
- alertă către echipa de securitate
2.3. Antrenarea continuă pe noile tipuri de atac
Fraudele evoluează. În articolul Digi24 se vorbește despre TikTok, dar luna viitoare poate fi o altă platformă. AI-ul, integrat corect în infrastructura IT, poate fi actualizat constant cu:
- noi mostre de phishing (din rapoartele DNSC, feed-uri de threat intelligence, incidente proprii)
- noi tehnici de impersonare a brandurilor românești
- noi vectori de atac (chat-uri, comentarii, reclame sponsorizate)
Rezultatul: fiecare incident devine material de învățare, astfel încât următorul atac similar să fie blocat mult mai repede.
3. Cum pot companiile românești implementa AI pentru securitate
Tehnic, opțiunile sunt multe. Practic, ce contează este să alegi ceva realist pentru nivelul actual al companiei tale.
3.1. Pentru IMM-uri și companii în creștere
Nu ai nevoie de SOC propriu sau echipă de 10 specialiști. Poți începe cu:
- Email security cu AI inclus – soluții care se integrează cu Microsoft 365 sau Google Workspace și analizează proactiv mesajele
- Firewall și antivirus de generație nouă (EDR/XDR) – cu motoare de machine learning pentru detectarea comportamentelor suspecte
- MFA + SSO peste tot – chiar dacă pare banal, multe atacuri reușesc doar pentru că se bazează pe parole furate
Proces minim recomandat:
- Faci un inventar al canalelor digitale critice (email, CRM, ERP, tool-uri de colaborare, social media de brand)
- Activezi peste tot autentificare cu doi factori
- Alegi un produs de securitate care menționează explicit folosirea AI / ML pentru detecție
- Setezi rapoarte săptămânale automate către IT/management despre încercările de phishing și incidente blocate
3.2. Pentru companii IT & SaaS din România
Dacă ești în industria IT și faci deja dezvoltare software, DevOps sau produse SaaS, poți merge mai departe:
- Integrare AI în pipeline-urile DevSecOps – scanare de cod, analize de dependențe, testare pentru injection & XSS
- Monitorizare în timp real a aplicațiilor cu modele de anomaly detection antrenate pe traficul tău
- Servicii proprii de detecție fraudă pentru clienți (de ex. fintech, e-commerce), ca feature de produs
Multe companii românești din software au început să folosească AI pentru:
- identificarea tranzacțiilor suspecte în timp real
- scoruri de risc pentru noi utilizatori
- blocarea automată a conturilor care dau semne de „bot” sau de acces fraudulos
Asta nu doar crește securitatea, dar devine și avantaj competitiv când vinzi internațional.
4. Partea umană: educație + AI, nu educație sau AI
DNSC insistă pe un lucru corect: vigilența rămâne esențială. Atacatorii se joacă cu emoțiile noastre: frică, grabă, entuziasm de sărbători. Niciun AI nu poate elimina complet factorul uman.
Ce funcționează în companii este combinația:
- AI ca filtru tehnic de primă linie
- Oameni instruiți să recunoască și să raporteze ce trece de filtru
Câteva practici care chiar dau rezultate în România:
- traininguri scurte, trimestriale, cu exemple reale de mesaje de fraudă în limba română
- simulări interne de phishing (controlate) pentru a testa reacția angajaților
- procedură clară: „Dacă primești X, faci Y” (raportare, sunat la IT, verificat prin alt canal)
- afișarea numărului 1911 și a contactelor DNSC în zona de IT / securitate
Mesajul pe care îl repet tuturor companiilor:
AI-ul nu înlocuiește educația de securitate. O amplifică. Fără minime reflexe sănătoase la oameni, nici cel mai bun sistem nu te salvează 100%.
5. Pași concreți pentru companiile din România în această iarnă
Dacă vrei ceva foarte practic, aplicabil chiar în perioada sărbătorilor, poți folosi această listă ca checklist intern:
5.1. Tehnic (IT / Security)
- Activezi sau verifici MFA pe toate conturile critice
- Te asiguri că soluția de email are filtrare avansată cu AI/ML activată
- Configurezi alertare automată pentru:
- logări din locații neobișnuite
- multiple eșecuri de parolă
- volum mare de emailuri trimise dintr-un cont într-un timp scurt
- Revizuiești drepturile de acces: cine are acces la ce și de unde?
5.2. Oameni (HR / Management / Team leads)
- Trimiți un mesaj intern clar: „De sărbători cresc fraudele, iată ce nu face compania niciodată prin email / mesaj”
- Reamintești regulile de bază:
- compania nu cere niciodată parole, coduri sau PIN prin email / chat
- banca nu cere coduri de autentificare prin link-uri primite de la „prieteni”
- Încurajezi raportarea rapidă („mai bine fals pozitiv decât să taci”)
5.3. Strategie pe termen mediu (Q1 2026)
- Faci o evaluare de maturitate pe securitate cibernetică și AI (intern sau cu un partener IT românesc)
- Definești unde vrei să folosești AI în business:
- în produs (SaaS, aplicații)
- în operațiuni (automatizări, suport clienți)
- în securitate (fraudă, acces, date)
- Alegi 1–2 proiecte pilot unde AI pentru securitate e inclus de la început, nu adăugat ulterior „ca patch”
Asta este, de fapt, esența seriei „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”: nu pui AI doar ca să „fii la modă”, ci îl integrezi în arhitectura ta digitală, iar securitatea este una dintre primele zone unde se văd rezultatele.
Concluzie: AI-ul care creează riscuri poate fi și scutul tău
Atacatorii cibernetici din 2025 folosesc deja AI pentru a copia perfect site-uri bancare, pentru a scrie mesaje impecabile în română și pentru a personaliza fraudele în funcție de comportamentul victimelor. Companiile care nu răspund cu aceeași monedă – AI în securitate – pornesc din poziție defensivă.
Mesajele de sărbători, felicitările cu link, „cadourile” de pe TikTok sau emailurile de la „bancă” sunt doar partea vizibilă a problemei. În spate e un război de date și modele. Iar dacă ești o companie românească ce vrea să adopte AI pentru produse, servicii sau automatizare internă, securitatea nu e opțională. E infrastructura de bază.
Dacă ar fi să reții un singur lucru: nu mai e suficient să spui „fiți atenți la mesaje”. E momentul să pui AI să lucreze pentru tine – în email, în aplicații, în monitorizarea accesului. Cine îmbină AI cu procese sănătoase de securitate va trece mult mai relaxat prin următoarele sezoane de „fraude de sărbători”.