AI, energie verde şi data centere: şansa IT-ului românesc

Anul 2025 a fost de departe cel mai bun an pentru energie verde în România, iar efectul se vede mult dincolo de megawaţi instalaţi. Se vede în deciziile strategice ale companiilor de tehnologie, în modul în care IT-ul românesc îşi redesenează harta talentului şi, mai nou, în felul în care AI şi centrele de date devin temă de board, nu doar de departament tehnic.

Răzvan Copoiu, deputy CEO al Grupului Enevo, a spus foarte direct la ZF Energie 2025: viitorul în toată lumea se rezumă la „centre de date, centre de date, centre de date”. În spatele acestei fraze stă un adevăr simplu: fără infrastructură energetică solidă, fără software inteligent şi fără oameni bine organizaţi, AI rămâne doar un demo frumos într-o prezentare PowerPoint.

În această postare, parte din seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”, folosesc cazul Enevo ca punct de plecare ca să arăt cum arată, în practică, o strategie modernă: energie verde + AI + software + extindere internaţională. Şi, mai ales, ce pot învăţa companiile româneşti din IT şi din business despre cum să îşi construiască propria infrastructură pentru AI.

1. De ce energia şi AI au ajuns aceeaşi discuţie

AI serios – nu un chatbot pe site, ci modele mari, data pipelines, algoritmi de optimizare în timp real – consumă energie. Multă. Asta înseamnă că discuţia „cum implementăm AI în business” e deja legată de „de unde vine energia şi cât de predictibilă este”.

Enevo vede deja trei valuri clare:

• valul actual de fotovoltaice;
• valul care vine imediat din spate: stocare în baterii;
• valul următor: centre de date care consumă această energie şi o transformă în servicii digitale, inclusiv AI.

Pentru IT-ul românesc, asta înseamnă trei lucruri concrete:

1. Clienţii industriali vor cere AI pentru optimizarea consumului de energie. Nu doar rapoarte, ci algoritmi care decid când pornesc/oprind linii, când încarcă bateriile, cum participă în piaţa de energie.
2. Data centerele locale vor deveni active strategice. Cine controlează infrastructura de date + infrastructura energetică are un avantaj enorm în a livra servicii SaaS de AI.
3. Software-ul românesc trebuie gândit „energy aware”. Fie că vorbim de DevOps cu AI, de testare automatizată sau de aplicaţii industriale, codul trebuie să ştie să vorbească cu senzori, baterii, invertoare, dispecerate.

Realitatea? Nu ai cum să faci AI serios în energie fără inginerie, automatizări şi software bine sudate între ele. Aici companii precum Enevo sunt un semnal important pentru întreg ecosistemul IT: jocul nu mai e doar „scriem aplicaţii web”, ci „scriem aplicaţii care controlează active reale, costuri reale şi megawaţi reali”.

2. Lecţia Enevo: când nu găseşti specialişti, îţi schimbi harta

Enevo are deja 100 de oameni de teren pentru execuţie, dar pe inginerie, automatizări şi software lucrurile sunt mai complicate. Nu sunt destui specialişti R&D în România, iar valul de proiecte nu aşteaptă să creştem oameni de la zero.

Aşa a apărut decizia: un centru de R&D şi programare în Egipt, cu programatori locali care livrează pentru proiectele companiei.

De ce contează această mutare pentru IT-ul românesc

Nu e doar o poveste de „offshoring”. E o demonstraţie de strategie:

• Recunoaşterea unui blocaj real: nu avem suficienţi oameni formaţi pe R&D industrial şi software pentru energie.
• Decizie rapidă: în timp ce construiesc specialiştii locali pe termen lung, compania deschide un pol extern care ţine ritmul cu proiectele.
• Scalare regională: Egipt, Arabia Saudită, Germania – toate apar în planurile Enevo. România devine hubul de referință, nu limita naturală de creştere.

Pentru firmele româneşti de IT care dezvoltă produse AI sau SaaS, lecţia e destul de clară:

Dacă îţi blochezi strategia în graniţele României, îţi plafonezi şi produsul. Talentul şi proiectele sunt deja globale.

Eu am văzut două abordări care funcţionează bine:

1. Model hybrid de echipă: arhitectură, product management şi AI core în România, echipe de execuţie şi suport distribuite (Egipt, Turcia, Ucraina, Africa de Nord etc.).
2. Centre satelit de AI lângă clienţi-cheie: când vinzi soluţii AI pentru energie sau manufacturing în Germania sau Arabia Saudită, e mult mai credibil să ai acolo 3–5 oameni tehnici şi un account manager care vorbesc limba şi înţeleg cultura locală.

Enevo merge exact pe linia aceasta: consolidează capabilităţile în România, dar creşte prin dezvoltare internaţională. Pentru un integrator de AI şi software industrial, e pur şi simplu singura variantă sănătoasă.

3. Centre de date, AI şi software românesc: unde e oportunitatea reală

Când Copoiu repetă de trei ori „centre de date”, nu e un efect de stil. E direcţie strategică: AI fără data centere locale puternice înseamnă dependenţă totală de jucători externi.

Ce trebuie să înţeleagă companiile româneşti de IT şi business:

• Țările care atrag investiţii în data centere vor atrage şi workload-ul de AI, şi proiectele de cercetare, şi ecosistemul de startup-uri.
• Investitorii în data centere vin doar dacă ştiu că au energie ieftină şi stabilă pe termen lung. Aici intră în joc regenerabilele şi bateriile.
• AI-ul creşte cererea de proiecte software „de infrastructură”, nu doar aplicaţii finale: orchestration, observability, energy-aware scheduling, microservicii optimizate energetic.

Cum poate profita IT-ul românesc

România are deja „o predispoziţie pe zona de soft”, cum spune Copoiu. Problema e să o conectăm cu realitatea energetică şi cu AI-ul industrial.

Câteva nişe extrem de promiţătoare pentru companii româneşti:

• Platforme de management pentru parcuri fotovoltaice şi baterii cu AI integrat (predicţie de producţie, predictive maintenance, optimizare de trading în piaţa de energie);
• Software de dispecerat pentru data centere care ţine cont de preţul instant al energiei, de starea bateriilor şi de SLA-uri cu clienţii;
• Cybersecurity pentru infrastructură critică (energie + data centere), unde România are deja oameni foarte buni;
• Instrumente de DevOps cu AI care optimizează automat consumul de resurse (inclusiv energie) pentru aplicaţiile rulate în aceste centre de date;
• Testare automatizată pentru sisteme energetice – digital twins, simulări, scenarii de avarie.

Aici intră perfect tema seriei noastre – „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse”. Nu mai vorbim de AI generic, ci de AI lipit de infrastructura energetică şi de data centere. Cine prinde această combinaţie acum are şansa să fie printre primii trei jucători din regiune pe nişa lui.

4. Lanţul de valoare: de la MW instalaţi la SaaS cu abonament

Copoiu vorbeşte de valuri: fotovoltaice, apoi baterii, apoi servicii. În IT, traducerea e simplă: hardware-ul e doar începutul. Marja mare e în software şi servicii recurente.

La Enevo se vede deja un „lanţ” foarte clar:

1. Proiectare şi execuţie de parcuri fotovoltaice – bani o singură dată, proiect mare.
2. Integrare de soluţii de stocare în baterii – tot proiect, dar cu o componentă de optimizare mai complexă (unde AI poate intra serios).
3. Servicii post-instalare:
   • mentenanţă predictivă;
   • monitorizare 24/7;
   • dispecerat;
   • cybersecurity;
   • energy trading.

Toate acestea pot fi ambalate în produse SaaS cu abonament. Iar aici companiile IT româneşti au un avantaj enorm:

• ştiu să construiască platforme multi-tenant;
• ştiu să factureze recurring;
• ştiu să integreze AI pentru automatizare şi recomandări.

Dacă eşti o firmă românească de software şi te uiţi spre energie verde, iată un model foarte concret de produs:

• un dashboard online care colectează date din invertori, baterii şi senzori de mediu;
• un motor AI care:
  • prezice producţia pentru următoarele 24–72 de ore;
  • sugerează când e mai profitabilă vânzarea în piaţă;
  • estimează degradarea echipamentelor;
• module separate pentru:
  • raportare către ANRE;
  • managementul contractelor de PPA;
  • integrare cu platforme de trading de energie.

Acesta nu e SF. Este exact tipul de produs SaaS românesc cu AI care poate fi vândut regional – din Polonia până în Grecia şi din Germania până în Arabia Saudită.

5. Ce ar trebui să facă o companie românească acum

Dacă ai un business în IT sau eşti manager tehnic într-o companie energie‑intensivă, fereastra de oportunitate e 2025–2027. Copoiu spune clar: „şi 2026 şi 2027 vor fi ani record la investiţii”. După aceea, piaţa se stabilizează şi intră jucătorii mari globali.

Paşi concreţi pentru companii româneşti

1. Defineşte-ţi clar locul în lanţul de valoare

   • Eşti bun la AI? Intră pe predicţii, optimizări, anomaly detection.
   • Eşti bun la DevOps? Fă platforme care ţin costul de infrastructură (inclusiv energie) sub control.
   • Eşti bun la securitate? Specializează-te pe energia verde şi data centere.

2. Construieşte un parteneriat cu un jucător din energie

   • Nu reinventa roata cu hardware-ul.
   • Vino cu software-ul şi AI-ul, fă un pilot real.
   • Cere acces la date reale în schimbul unei perioade de test.

3. Gândeşte internaţional de la început

   • Documentaţie în engleză;
   • arhitectură multi‑limbă, multi‑reglementare;
   • flexibilitate pentru a rula on‑prem în data centere din Germania sau Arabia Saudită.

4. Investeşte în R&D, chiar dacă doare pe termen scurt

   • Enevo a ales să îşi construiască propriii specialişti pentru viitor, chiar dacă acum are nevoie de oameni deja formaţi.
   • Pentru AI industrial şi energie, bariera tehnică e suficient de mare încât diferenţa reală se va face fix la nivel de R&D.

5. Integrează AI nu ca „feature”, ci ca motor de business

   • dacă AI-ul tău poate reduce pierderile de energie cu 5–10% sau poate creşte randamentul unui parc cu 2–3%, asta e direct profit;
   • vinde AI-ul ca rezultat de business, nu ca algoritm.

6. Unde se întâlneşte campania „Implementarea AI în business” cu exemplul Enevo

Campania „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România” are un mesaj central: AI nu e un proiect IT, e un proiect de business. Cazul Enevo arată exact asta:

• decizia de a deschide un centru de R&D în Egipt nu e „o idee de HR”, e o mişcare de business ca să nu rateze un val de proiecte;
• insistenţa pe data centere şi infrastructură energetică e o poziţie strategică, nu un moft tehnic;
• orientarea către servicii recurente – mentenanţă, dispecerat, software, energy trading – e modul în care se construieşte valoare pe termen lung.

Pentru companiile româneşti care se gândesc cum să aducă AI în business, Enevo oferă un cadru clar:

• gândeşte lanţuri de valoare, nu proiecte izolate;
• acceptă că poate trebuie să ieşi din ţară pentru talent sau pentru clienţi;
• leagă AI-ul de infrastructură – de date, de energie, de hardware, nu îl lăsa plutind ca un POC.

România poate deveni „unul dintre cei mai mari jucători măcar din regiune”, cum spune Copoiu, dar asta nu se va întâmpla doar cu discursuri optimiste. Se va întâmpla cu companii care fac exact ce face Enevo: investesc în R&D, ies internaţional, construiesc software şi servicii peste o infrastructură energetică solidă şi folosesc AI nu ca ornament de prezentare, ci ca motor de profit.

Dacă vrei ca firma ta să fie parte din acest val şi nu doar spectator, întrebarea nu mai este „implementăm AI sau nu?”, ci „în ce parte a acestui lanţ energie–AI–software vrem să fim lideri în următorii 5 ani?”.