Cele mai puternice inițiative ale tranziției energetice din România în 2025 și rolul decisiv al AI în parcuri solare, stocare, rețele și comunități energetice.
România are azi în construcție sau pregătire peste 1 GW de noi capacități regenerabile doar în proiectele nominalizate la categoria „Cea mai bună inițiativă pentru tranziția energetică” la Energynomics Awards 2025. Dacă adaugi programele de stocare, primele comunități energetice urbane și infrastructura pentru mobilitate electrică, devine clar: nu mai vorbim de experimente, ci de un nou model de sistem energetic.
Iar miza nu e doar „mai multe panouri și turbine”. Miza reală este cum le integrăm inteligent în rețea, cum folosim datele și inteligența artificială (AI) pentru a nu bloca investițiile în regenerabile și pentru a menține siguranța sistemului. Aici se leagă direct seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” de inițiativele înscrise la Energynomics Awards 2025.
În articolul de față iau pe rând proiectele candidate la „Cea mai bună inițiativă pentru tranziția energetică” și arăt ce reprezintă ele tehnic și economic, unde intră în joc AI și ce poți învăța din ele dacă ești:
- dezvoltator de proiecte
- operator de rețea
- producător industrial sau retailer mare
- autoritate publică / municipalitate
1. Parcurile fotovoltaice mari: fără date și AI, sistemul se blochează
Parcurile fotovoltaice de sute de MW au devenit noul normal în România, iar candidaturile AJ Brand și YEO Technology confirmă asta.
AJ Brand – Butimanu 1 & 2: aproape 300 MW în execuție
Butimanu 1 & 2 este, în acest moment, cel mai mare parc fotovoltaic aflat în construcție în România: 297 MW, dezvoltați integral de AJ Brand, cu parteneri precum LONGi și Huawei. Proiectul era la 65% execuție după lansarea din 2024, iar faza a treia promite încă ~330 MW. Vorbim de un cluster care se duce spre 600 MW într-o singură zonă.
De ce contează pentru tranziția verde?
- aduce o producție anuală de ordinul sutelor de GWh de energie verde
- consolidează lanțul local de EPC, mentenanță și operare
- obligă rețeaua de transport și distribuție să se digitalizeze rapid
Unde intră AI aici?
Pentru parcuri de această dimensiune, AI nu mai este „nice to have”, ci componentă de siguranță:
- Predicția producției pe baza datelor meteo, imaginilor satelitare și istoricului de funcționare
- Optimizarea invertor–rețea în timp real, pentru a reduce pierderile și limita congestiile
- Mentenanță predictivă pentru panouri, invertoare, transformatoare, bazată pe anomalii detectate în datele SCADA
Dacă dezvolți sau finanțezi proiecte similare, merită să pui pe masă de la început:
- un plan de date (ce colectezi, unde stochezi, cum anonimizezi)
- o strategie AI pentru predicție și optimizare, nu doar pentru raportare ESG.
YEO Technology – Turceni–Măceșu: 129 MWp, model integrat
Parcul fotovoltaic Turceni–Măceșu (129 MWp, 170–190 GWh/an) este interesant prin modelul integrat YEO: dezvoltare, EPC și investiție în același grup.
Ce înseamnă asta pentru AI și digitalizare:
- ai un singur capăt de responsabilitate pentru date, arhitectură IT și securitate cibernetică
- poți proiecta de la început integrarea cu algoritmi de optimizare a portofoliului (dacă ai mai multe proiecte)
- poți testa scenarii avansate: agregare, participare în piețe de echilibrare, flexibilitate.
Recomandare practică: dacă ești dezvoltator, chiar și mai mic, copiază abordarea integrată la nivel de date și IT: aceeași echipă (sau aceiași parteneri) care proiectează parcul ar trebui să proiecteze și arhitectura de date pentru a permite aplicații AI ulterioare.
2. Stocarea energiei: de la baterii fizice la „creierul” AI
Fără stocare nu ai scalare. Fără AI, stocarea devine scumpă și prost utilizată. Trei proiecte din listă arată cât de diferite pot fi modelele de afaceri, dar toate au în centru datele.
Electrica – program național de stocare de 1 GWh
Electrica pregătește unul dintre primele programe naționale de stocare: ~1 GWh în 15 locații. Este un pas clar dinspre rolul clasic de distribuitor/furnizor spre furnizor de flexibilitate și servicii de sistem.
Aici AI poate face diferența între un program profitabil și unul care doar „bifează tranziția energetică”:
- algoritmi de optimizare a ciclurilor de încărcare–descărcare, în funcție de prețuri, congestii, prognoze de consum
- modele de îmbătrânire a bateriilor pentru a maximiza durata de viață și a reduce CAPEX/LCOE
- detectarea în timp real a anomaliilor și prevenirea incidentelor de siguranță.
Dacă ești operator de rețea, întreabă-te deschis: tratăm deja bateriile ca pe niște active „AI-native”? Dacă nu, proiectul riscă să rămână sub-utilizat.
Prime Sales & Services – Rent the Cube: Battery‑as‑a‑Service
„Rent the Cube” lovește direct în cea mai mare barieră pentru stocare în mediul C&I: investiția inițială. Clienții nu mai cumpără echipamente, ci plătesc un abonament. Bateriile sunt produse local, pe o platformă de 2,3 GWh/an (Prime Batteries Technology).
Modelul Battery‑as‑a‑Service funcționează doar dacă ai un strat inteligent foarte solid:
- AI pentru optimizarea tarifelor și dimensionarea pachetelor pentru fiecare client
- algoritmi care „învăță” profilul de consum al fiecărei fabrici, magazin sau depozit și decid când să încarce/descărce
- un „cockpit” central care vede toate bateriile în timp real și poate oferi servicii de agregare.
Asta e, practic, o platformă de AI în flexibilitate energetică. Din punct de vedere al clienților industriali, avantajele sunt clare:
- reducerea vârfurilor de sarcină și a penalităților de putere
- protecție față de creșterile bruște de preț
- posibilitatea de a integra mai ușor fotovoltaic pe acoperiș.
Waldevar – NUFARUL FPV: fotovoltaic plutitor hibrid cu hidro
NUFARUL FPV, proiect dezvoltat cu Hidroelectrica, este primul parc fotovoltaic plutitor din România (10 MW) pe un lac de acumulare. Pe termen lung, potențialul pentru astfel de hibridizări solar–hidro este uriaș.
De ce ai nevoie de AI aici:
- gestionarea coordonată a producției hidro și solare, pentru a stabiliza livrarea
- predicții combinate (debit, nivel lac, radiație solară, cerere în rețea)
- optimizarea poziționării și a operării FPV pentru a limita efectele mediului (valuri, sedimente, variații de nivel).
Într-o frază: stocarea nu înseamnă doar baterii; înseamnă modul în care folosești algoritmi inteligenți pentru a transforma orice flexibilitate tehnică într-un avantaj economic.
3. Rețele inteligente și comunități energetice: AI în teren, nu în prezentări
Ținta pentru 2030 este clară: mai multe regenerabile, mai mulți prosumatori, costuri suportabile pentru consumator. Ca să reușești toate trei, rețeaua de distribuție trebuie să devină smart în sensul dur: măsurare fină, control local, algoritmi.
Distribuție Energie Oltenia – Orizont 30: laborator de rețea a viitorului
Programul „Orizont 30” este construit pentru zone cu densitate mare de prosumatori. Acolo unde azi apar cele mai multe probleme de tensiune și congestii, Oltenia testează:
- baterii de stocare în rețea
- regulatoare de tensiune
- puncte noi de transformare
- colectare de date operaționale în timp real.
Acesta e terenul ideal pentru AI:
- gestionarea tensiunii cu algoritmi care decid în timp real ce să facă: baterie, OLTC, limitări
- fluxuri de putere optimizate pentru a reduce pierderile
- modele de predicție a incidentelor (supratensiuni, avarii) pe baza istoricului și a profilului fiecărei zone.
Din experiența mea, aici greșesc multe companii: implementează hardware „smart”, dar tratează partea de date ca pe un apendice. Orizont 30 pare să meargă în direcția bună, mai ales că include și reorganizare internă (echipe agile, colaborare interdisciplinară).
ÎntreVecini – primele comunități energetice urbane
Între 2020 și 2025, ÎntreVecini a dus numărul de prosumatori de bloc de la 1 la 433. A contribuit la OUG 59/2025, are peste 100 de grupuri active și 300 de proiecte circulare.
E senzor perfect pentru ce urmează după 2026:
- blocuri care produc și consumă împreună
- partajarea energiei între vecini
- proiecte sociale și educaționale legate de tranziția energetică.
Unde se intersectează cu AI?
- optimizarea locală a consumului: când pornesc pompele, mașinile de spălat, stațiile de încărcare din parcare
- micro‑balancing între consumatori, astfel încât energia produsă pe bloc să fie folosită cât mai mult local
- platforme digitale care traduc datele tehnice în mesaje simple pentru locatari („astăzi blocul vostru a consumat 70% energie verde proprie”).
Dacă ești dezvoltator imobiliar sau primărie, proiectele ÎntreVecini sunt manualul viu despre cum arată o comunitate energetică urbană în România, nu doar în rapoarte europene.
4. Biodigestie, mobilitate electrică și educație: zone unde AI „iese din birou”
Tranziția energetică nu înseamnă doar electroni, ci și molecule, oameni și comportamente. Trei inițiative din listă fac legătura foarte clar.
Genesis Biopartner – rețea națională de biogaz
Genesis Biopartner dezvoltă o rețea de stații de biogaz, bazate pe digestie anaerobă și cogenerare de înaltă eficiență (peste 85% eficiență totală). Două instalații sunt deja funcționale, două în dezvoltare, ținta fiind 10 unități.
Asta înseamnă:
- decarbonizare pentru sectorul agro‑alimentar
- economie circulară (deșeuri → energie + îngrășăminte)
- producție locală de energie, stabilă.
AI poate intra aici în mai multe puncte:
- optimizarea procesului de digestie (temperaturi, compoziție, timpi de retenție) pentru a maximiza randamentul de biogaz
- predicția producției în funcție de fluxul de deșeuri și sezon
- integrarea în piețele de energie și servicii de sistem, cu algoritmi care decid când și cât să livreze.
Vampire Energy – infrastructură OCPP nativă pentru România
Vampire Energy dezvoltă o platformă de încărcare pentru vehicule electrice, bazată pe OCPP, adaptată pieței românești. Asta înseamnă load balancing inteligent, integrare cu prosumatori și modele flexibile de tarifare.
AI transformă această infrastructură în ceva mult mai valoros:
- distribuție inteligentă a puterii între stații în funcție de gradul de ocupare și de limitările rețelei
- predicția cererii de încărcare pe ore, zile, locații
- propuneri dinamice de preț pentru a muta încărcarea în ore mai ieftine sau mai „verzi”.
Pentru orașe și retaileri, asta înseamnă două lucruri concrete:
- poți instala mai multe stații pe aceeași putere instalată
- poți atrage clienți EV fără să îți „omori” rețeaua internă.
SolaX – Energy Day: formare, certificare, parteneriate
SolaX accelerează tranziția printr-o serie de evenimente „Energy Day”, organizate bilunar, plus centre de certificare pentru instalatori.
De ce contează într-o discuție despre AI?
- fără instalatori care înțeleg sisteme hibride, baterii, invertori inteligenți, nici cel mai bun algoritm nu ajunge în teren
- evenimentele și certificările sunt „conducta” prin care know‑how‑ul ajunge la firme mici și medii din toată țara.
Am văzut prea multe proiecte cu hardware excelent și software foarte bun, dar instalate prost. Educația tehnică și certificarea sunt practic stratul zero al oricărei strategii de AI în energie.
5. Cum legăm toate aceste inițiative într-o strategie de AI pentru tranziția verde
Privite împreună, candidaturile la „Cea mai bună inițiativă pentru tranziția energetică” din 2025 spun o poveste clară: România are deja proiectele fizice ale tranziției. Următorul pas este să construiască și „creierul” lor – stratul de AI și date.
Dacă lucrezi în energie, industrie sau administrație, iată patru direcții concrete pentru 2026–2030:
-
Proiectează sistemele ca „AI‑ready” încă din faza de concept
Cere arhitectură de date, API‑uri, securitate cibernetică și capacități de calcul în caietele de sarcini, nu doar MW și MWh. -
Investește în platforme, nu doar în echipamente
O baterie, un parc solar sau o stație de încărcare sunt doar niște „capete” într-o rețea. Valoarea reală vine din platforma software și algoritmii care le coordonează. -
Leagă tranziția verde de optimizarea costurilor
AI te ajută să treci de la „facem verde pentru că trebuie” la „facem verde pentru că e mai rentabil”: predicții de preț, optimizare de consum, evitarea penalităților. -
Construiește ecosisteme, nu proiecte izolate
Colaborează: distribuitori, dezvoltatori de regenerabile, furnizori de baterii, start‑up‑uri IoT/AI, comunități energetice. Toate exemplele de mai sus arată că parteneriatele sunt deja norma, nu excepția.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” urmărește exact această schimbare: de la proiecte punctuale la sisteme inteligente, interconectate, în care datele circulă, iar algoritmii reduc costurile și emisiile în același timp.
Dacă e ceva ce merită reținut din ediția 2025 a Energynomics Awards, e asta: tranziția energetică nu mai este doar despre kilowați instalați, ci despre inteligența cu care îi folosim.