Europa urcă la 16 GW de baterii în 2025. Iată cum poate România să folosească stocarea și AI pentru o tranziție verde mai sigură și mai profitabilă.
Europa accelerează stocarea de energie. România e pregătită?
În 2025, Europa va instala aproximativ 16 GW de stocare în baterii, cu 45% mai mult decât în 2024, conform Wood Mackenzie. Vorbim de zeci de miliarde de euro investiți și de un nou „strat” al sistemului energetic: flexibilitatea.
De ce contează asta pentru România? Pentru că fără stocare și fără inteligență în operare (adică AI în rețele și în baterii), tranziția verde rămâne blocată: mult solar la prânz, mult eolian noaptea, dar probleme de stabilitate, dezechilibre și prețuri imprevizibile.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul de azi merge exact în miezul problemei: ce înseamnă boom-ul european de baterii, ce face Germania bine, și cum poate România să recupereze rapid decalajul folosind stocare + AI ca pachet inseparabil.
Ce ne arată cifrele: 16 GW de baterii în Europa în 2025
Europa nu mai testează stocarea, o construiește la scară mare. Conform analizei Wood Mackenzie:
- 11 GW de capacitate nouă de stocare în baterii se instalează în 2024
- În 2025 se urcă la 16 GW, creștere anuală de 45%
- Până în 2034, flota europeană ajunge la aproximativ 35 GW, cu un ritm mediu anual de creștere de 9%
Aceste cifre spun un lucru clar: stocarea devine infrastructură critică, nu un „nice to have”. Fără ea, sistemele cu mult fotovoltaic și eolian încep să scârțâie.
Pentru România, care are obiective ambițioase de regenerabile până în 2030 și 2035, întrebarea nu mai este dacă avem nevoie de baterii, ci cât, unde și cum le integrăm inteligent.
Germania dă tonul: 18 GW utilitar și 8 GW C&I în următorul deceniu
Germania rămâne locomotiva europeană la battery energy storage systems (BESS), pe toate segmentele:
- Utility-scale: aproximativ 18 GW cerere estimată în următorii 10 ani
- Comercial & industrial (C&I): în jur de 8 GW cerere
- Rezidențial: segment extrem de dinamic, alimentat de boom-ul fotovoltaic pe acoperișuri
Wood Mackenzie estimează că doar în Germania se vor instala peste 3,5 GW de stocare într-un singur an, cu potențial de a ajunge la 7 GW pe an până la 2034.
Dar există și o nuanță importantă: pe măsură ce tot mai mulți intră în piață, veniturile per MW scad din cauza canibalizării: volatilitatea de preț se mai „topește”, iar strategia de operare a bateriilor devine mult mai complexă.
Aici intervine AI. Fără algoritmi care să anticipeze piața, să optimizeze ciclurile de încărcare/descărcare și să facă mentenanță predictivă, randamentele economice se erodează rapid.
România este fix în punctul în care poate învăța din experiența germană și poate sări direct la:
- proiecte de stocare gândite „AI-native” (control inteligent de la început)
- modele de business bazate pe multiple surse de venit (balancing, arbitraj, servicii de sistem, evitarea penalităților de dezechilibru)
De ce stocarea în baterii e esențială pentru tranziția verde din România
Pentru România, stocarea în baterii este cheia pentru trei probleme concrete, deja vizibile în rețea:
-
Integrarea masivă a solarului și eolianului
Fără BESS, ajungem la:- limitări de evacuare pe liniile de transport
- tăiere de producție (curtailment) în vârf de generare
- imposibilitatea de a conecta noi proiecte mari
-
Stabilitatea rețelei și calitatea energiei
Bateriile pot furniza servicii rapide:- reglaj de frecvență în milisecunde
- control de tensiune local
- „tampon” pentru micro-perturbări în rețelele de distribuție
-
Protejarea consumatorilor de volatilitatea prețurilor
Pentru clienți industriali și comerciali din România, un sistem BESS + AI poate:- reduce vârfurile de consum facturate (peak shaving)
- consuma mai mult din producția fotovoltaică proprie
- vinde în perioadele de preț ridicat, cumpăra când energie e ieftină
Realitatea e simplă: fără stocare, obiectivele de regenerabile ale României ajung foarte repede în zidul limitărilor de rețea. Cu stocare și AI, același sistem poate integra de două-trei ori mai multă energie verde, cu riscuri mai mici.
Cum „supervitaminează” AI sistemele de stocare în România
AI nu e un „add-on drăguț” peste baterii, ci miezul unui proiect BESS modern. Fără AI, un parc de baterii devine doar un CAPEX scump, folosit sub 50% din potențial.
1. Optimizarea în timp real a încărcării și descărcării
Un sistem de AI pentru BESS ia în calcul simultan:
- prognoza de producție solară și eoliană (la nivel de parc și la nivel de sistem național)
- prognoza de consum pentru diferite categorii de clienți
- prețurile pe piața spot, intraday și de echilibrare
- starea tehnică a bateriei (SoC, temperatură, degradare)
Apoi decide, în fiecare minut sau chiar secundă:
- când să încarce (de obicei la preț scăzut sau la surplus de regenerabil)
- când să descarce (la preț mare sau când sistemul are nevoie de suport)
- cum să limiteze numărul de cicluri „abuzive” pentru a prelungi viața bateriei
Soluțiile bune de AI pot crește venitul net cu 10–30% față de o strategie statică de operare și pot prelungi viața bateriilor cu câțiva ani.
2. Mentenanță predictivă pentru baterii și echipamente
În loc să aștepți să apară probleme, AI „citește” în avans comportamentul sistemului:
- identifică celule care se degradează anormal
- detectează dezechilibre între stringuri
- semnalează derapaje de temperatură sau de performanță
Rezultatul:
- mai puține opriri neplanificate
- costuri mai mici pe termen lung
- o imagine clară pentru investitori asupra stării reale a activului
3. Integrare inteligentă cu rețeaua și alte surse de flexibilitate
În contextul românesc, unde rețelele de distribuție sunt supuse la stres tot mai mare, AI poate coordona:
- BESS + fotovoltaic + încărcare EV într-un parc industrial sau retail
- microrețele locale, mai ales în zone izolate
- răspuns la cerere (demand response) coordonat cu stocarea
Un operator de distribuție (DSO) din România poate folosi AI pentru a decide:
- când să comande descărcarea bateriilor dintr-o zonă pentru a reduce încărcarea pe o linie critică
- cum să minimizeze pierderile de rețea în anumite intervale
- când să accepte conectarea de noi prosumatori sau parcuri fără a depăși limitele de stabilitate
Ce poate face România concret în 2025–2030
Dacă Germania are deja un pipeline de zeci de GW de stocare, România e încă în fază de oportunitate: cine se mișcă acum, își asigură avantaj competitiv pentru următorul deceniu.
1. Pentru dezvoltatori de proiecte regenerabile
Integrarea BESS și AI în proiect nu mai e un moft, ci o strategie de risc:
- proiecte fotovoltaice și eoliene cu stocare integrată au șanse mai mari să fie acceptate de operatorii de rețea
- veniturile nu mai depind doar de piața spot, ci includ:
- servicii de echilibrare
- servicii de sistem
- optimizarea profilului de livrare (contracte PPA firmate, nu doar „as produced”)
Ce funcționează în practică:
- dimensionarea bateriei nu doar ca procent din capacitatea solară (ex. 20–30%), ci în funcție de analize AI de preț și congestii probabile
- proiectare „AI-ready”: SCADA, măsurători de calitate, integrare cu platforme de trading algoritmic
2. Pentru industrie și consumatori mari
Un combinat, o fabrică mare sau un parc logistic din România poate câștiga mult din BESS + AI:
- reducere a facturii prin tăierea vârfurilor de consum
- creșterea autoconsumului din fotovoltaicele on-site
- reducerea expunerii la prețuri extreme pe piețele angro
Modelele tot mai frecvente în Europa – și perfect aplicabile la noi – includ:
- contracte de tip „storage-as-a-service”, unde un furnizor instalează și operează bateria, iar clientul plătește doar o taxă lunară sau împarte beneficiile
- agregare de mai multe baterii industriale într-un „virtual power plant (VPP)” operat de AI, care oferă servicii către piață
3. Pentru autorități și operatori de rețea
Dacă ne uităm la tendințele europene, direcția pentru România este clară:
- scheme de licitații dedicate pentru stocare, eventual combinate cu regenerabile
- reglementări clare pentru participarea BESS la toate piețele relevante
- stimulente pentru digitalizare și AI în rețele, nu doar pentru hardware
Fără claritate de reglementare, investițiile în baterii se blochează. Fără AI, eficiența lor rămâne medie. Combinația corectă înseamnă mai multă siguranță energetică și un ritm mai sănătos al tranziției verzi.
România poate arde etapele, dacă tratează AI + baterii ca un singur pachet
Europa se îndreaptă rapid spre 35 GW de stocare în baterii până în 2034, cu Germania în prim-plan. Mesajul pentru România e direct: cine adaugă stocare și AI la mixul de regenerabile nu doar că respectă Green Deal, ci își construiește un avantaj economic real.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, tema asta revine constant:
- AI pentru predicția consumului
- AI pentru mentenanță la turbine eoliene și parcuri fotovoltaice
- AI pentru optimizarea rețelelor de distribuție
Stocarea în baterii este veriga care leagă toate aceste aplicații într-un sistem coerent și flexibil.
Dacă ești dezvoltator, consumator industrial, furnizor sau lucrezi într-o instituție publică din energie, întrebarea utilă pentru următoarele luni este asta:
„Unde pot integra BESS + AI în proiectele mele astfel încât să câștig flexibilitate, reduc riscul și cresc valoarea activului pe termen lung?”
Cine răspunde serios la întrebarea asta în 2025–2026 va fi printre cei care nu doar supraviețuiesc tranziției verzi, ci profită din plin de ea.