Energie solară din spațiu și AI: ce urmează pentru România

De la avion la orbită: primul test de transmisie wireless de putere în mișcare

În decembrie 2025, startup-ul american Overview Energy a reușit ceva ce părea încă SF acum câțiva ani: a transmis energie, wireless, de la un avion aflat în zbor către un receptor de la sol, aflat la aproximativ 5 km distanță. Sistemul folosește lumină aproape infraroșie, cu intensitate redusă, pentru a „transporta” energia – un pas tehnic foarte important pentru viitoarele sisteme de space solar power.

De ce contează asta pentru România și pentru tranziția verde? Pentru că deschide o direcție în care producția de energie nu mai este blocată de vreme, de anotimp sau de disponibilitatea terenului. Iar în clipa în care pui la un loc astfel de tehnologii cu inteligență artificială în rețelele electrice, dintr‑odată nu mai vorbim doar de kilowați în plus, ci de un mod complet diferit de a gândi sistemul energetic.

În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul acesta e veriga care leagă ce facem azi – panouri solare, eoliene, baterii, flexibilitate – de ceea ce ne va lovi în următorii 10–15 ani: energie solară din spațiu, controlată, optimizată și integrată cu ajutorul AI.

Cum funcționează sistemul Overview Energy, pe scurt și fără marketing

Esența sistemului Overview Energy e simplă de explicat, dar complicată de construit:

1. Sateliți în orbită geostaționară (aprox. 36.000 km de Pământ) colectează energie solară non‑stop.
2. Energia este convertită și „ambalată” într‑un fascicul de lumină aproape infraroșie, cu intensitate scăzută, sigură pentru oameni și pentru mediu.
3. Fasciculul este direcționat către un receptor de la sol, care îl transformă înapoi în energie electrică și îl injectează în rețea.

Testul recent nu s‑a făcut încă din spațiu, ci de la bordul unui avion, dar a dovedit partea cea mai delicată: că transmisia de energie funcționează și în mișcare, nu doar în scenarii statice din laborator. Pentru orice sistem „sateliți – Pământ”, asta este esențial: sateliții se mișcă, atmosfera variază, condițiile nu sunt niciodată perfecte.

Startup‑ul are o foaie de parcurs clară:

• 2028: demonstrație în orbită joasă (Low Earth Orbit), pentru a valida cap‑coadă fluxul din spațiu până în rețea;
• 2030: primele operațiuni comerciale în orbită geostaționară și primele transmisii la nivel de megawați din spațiu către sol;
• ulterior: constelații de sateliți care pot livra energie către mai multe continente și pot muta fluxul de putere în funcție de cerere.

Un detaliu interesant pentru orice dezvoltator de proiecte fotovoltaice: compania susține că își poate folosi receptoarele direct în cadrul parcurilor solare existente, fără teren suplimentar. Practic, un parc fotovoltaic românesc din Dobrogea ar putea, teoretic, să primească în viitor și „energie suplimentară din spațiu” peste producția proprie.

De ce contează energia solară din spațiu pentru tranziția verde

Energia solară din spațiu nu înlocuiește panourile de pe acoperișurile din România și nici eolienele din Marea Neagră. Dar devine un strat superior care poate rezolva exact ceea ce doare cel mai tare în sistemele bazate pe regenerabile: intermitența și sezonalitatea.

Avantaje tehnice cheie

Principalele beneficii ale space solar power sunt clare pentru oricine lucrează în planificare energetică sau în trading de energie:

• Producție 24/7 – sateliții din orbită geostaționară „văd” mereu soarele, deci nu există noapte, nori sau iarnă în sensul clasic; factor de capacitate potențial de 70–80%, față de ~15–20% la solarul la sol în România.
• Fără constrângeri de teren – nu concurezi cu agricultura, cu biodiversitatea sau cu acceptanța socială; receptorul la sol poate avea o amprentă redusă și poate fi plasat în zone industriale sau în parcuri fotovoltaice existente.
• Flexibilitate geografică – un cluster de sateliți poate redirecționa energia către regiunea unde prețul și cererea sunt maxime: azi Europa Centrală, mâine Balcanii, poimâine Orientul Mijlociu.

Din perspectiva sistemului energetic românesc, acest lucru ar putea însemna, peste 10–15 ani:

• o sursă suplimentară de putere fermă cu emisii zero, utilă pentru echilibrarea unui mix dominat de eolian și solar;
• reducerea nevoii de a supradimensiona masiv capacitățile de stocare doar pentru a acoperi iarna și seri geroase fără vânt;
• o mai bună integrare regională în piața europeană, unde fluxuri de energie „din spațiu” pot fi redistribuite prin cuplarea piețelor.

Realitatea? Space solar power nu va fi ieftin la început. Dar nici bateriile, nici parcurile eoliene offshore, nici hidrogenul verde nu au fost ieftine în prima decadă. Costurile scad doar dacă tehnologii aparent „exotice” intră în faza comercială și sunt scalate.

Rolul AI: fără algoritmi inteligenți, energia din spațiu nu valorează mare lucru

Oricât de spectaculoasă ar fi o transmisie de megawați din spațiu, fără AI și sisteme avansate de control, rețelele nu vor ști ce să facă cu ea. Aici se leagă povestea Overview Energy de tema seriei noastre: AI în industria energetică din România.

Ce trebuie să facă AI într-un sistem cu energie din spațiu

Într‑un scenariu în care România importă energie solară din sateliți, AI ar avea câteva sarcini concrete:

1. Optimizarea dispecerizării

   • decidă în timp real câtă energie să fie „cerută” de la satelit vs. câtă din surse interne (hidro, nuclear, eolian, solar);
   • minimizeze costul total al sistemului, ținând cont de prețurile din piețele pentru ziua următoare, intrazilnică și echilibrare.

2. Predicția cererii și a producției locale

   • modele AI care anticipează consumul la nivel de oră, cartier, nod de rețea;
   • integrarea prognozelor meteo pentru producția din regenerabile locale, astfel încât energia din spațiu să acopere doar golurile reale.

1. Controlul rețelei și prevenirea congestiilor

   • algoritmi de grid optimization care simulează, în timp real, scenarii de fluxuri de putere când porți în sistem un surplus instantaneu de sute de MW;
   • recomandări automate pentru schimbări de topologie, pornirea/oprirea unităților flexibile, încărcarea bateriilor.

2. Mentenanță predictivă pentru receptoare și infrastructura asociată

   • modele care detectează din timp degradarea optică sau termică a sistemelor de recepție;
   • planificarea intervențiilor astfel încât să nu întrerupi sincronizarea cu sateliții.

În practică, asta înseamnă că investițiile de azi ale României în AI pentru sistemul energetic sunt o asigurare pentru tehnologiile de mâine. Dispecerii, operatorii de rețea și furnizorii care își construiesc deja infrastructură de date, platforme de optimizare și echipe de data science vor fi cei care pot integra rapid surse precum energia solară din spațiu.

Ce ar însemna pentru România un contract de energie solară din spațiu

Nu e realist să ne imaginăm un satelit românesc propriu în 2030. Dar este realist să discutăm despre accesul la astfel de resurse prin contracte comerciale, exact cum cumpărăm azi energie din alte țări prin interconexiuni.

Trei scenarii practice

1. Suport pentru ierni grele și vârfuri de consum
   În ianuarie, când consumul crește, iar solarul produce puțin, România ar putea contracta câteva sute de MW dintr‑un cluster de sateliți, timp de câteva ore/zi. Prețul va fi probabil mai mare decât media anuală, dar mai mic decât costul unor centrale pe gaze folosite 2–3% din timp.

2. Back‑up pentru integrarea masivă a eolianului offshore în Marea Neagră
   Dacă România instalează câteva GW de eolian offshore, fluxurile de putere vor fi extrem de volatile. Energia din spațiu, controlată prin AI, poate acoperi rapid scăderile bruște de producție fără să fie nevoie să supradimensionăm prea mult bateriile.

3. Serviciu regional, prin operatorii de transport și piață
   România, ca parte a sistemului ENTSO‑E, ar putea deveni un hub regional pentru recepția și redistribuția energiei din sateliți în Europa de Sud‑Est. Asta presupune infrastructură de rețea modernizată și platforme AI robuste pentru trading și echilibrare.

În toate aceste scenarii, cheia nu e doar „a avea acces” la energie din spațiu, ci a ști să o folosești inteligent. Iar aici AI și digitalizarea fac diferența între un avantaj competitiv și un cost în plus.

Ce pot face astăzi companiile românești care vor să fie pregătite

Nu trebuie să aștepți anul 2030 ca să acționezi. Dacă ești producător, operator de rețea, ESCO sau dezvoltator de proiecte regenerabile, ai câțiva pași foarte concreți pe care îi poți începe acum.

1. Pune la punct infrastructura de date

Orice proiect serios de AI în energie pornește din același loc: date curate, structurate, accesibile.

• instalează măsurători de calitate: contoare inteligente, senzori în stații, SCADA bine configurat;
• definește standarde interne pentru cum sunt colectate și păstrate datele;
• construiește un „data lake” energetic în care poți integra ulterior și fluxuri neobișnuite, cum ar fi energia din sateliți.

2. Începe cu AI acolo unde ROI este clar

Nu ai nevoie de space solar power ca să justifici AI. Beneficiile se văd deja în:

• predicția consumului pentru portofoliul tău de clienți;
• optimizarea operării parcurilor fotovoltaice și eoliene (tracking, curățare, mentenanță predictivă);
• detectarea pierderilor și a furturilor de energie în distribuție;
• optimizarea încărcării stațiilor de vehicule electrice în funcție de prețuri și de congestii de rețea.

O companie care știe să folosească AI în aceste zone va putea adapta rapid modelele existente la noi surse de energie, inclusiv din spațiu.

3. Construiește competență internă, nu doar proiecte pilot

Proiectele pilot arată bine în prezentări, dar nu schimbă fundamental compania. Ai nevoie de:

• o echipă internă de date și AI (chiar mică la început) care să înțeleagă specificul energetic;
• parteneriate cu universități și startup‑uri locale care lucrează pe modele de optimizare a sistemelor energetice;
• o strategie clară pe 5–10 ani pentru digitalizare și flexibilitate.

Când energia din spațiu devine comercială, întrebarea nu va fi „cine are acces primul?”, ci „cine este pregătit să o integreze fără să blocheze rețeaua și fără să piardă bani?”.

Unde se leagă totul: AI, tranziția verde și energia solară din spațiu

Overview Energy și alți jucători din space solar arată doar direcția în care se mișcă industria globală: mai multă energie regenerabilă, din tot mai multe locații, controlată tot mai mult de AI.

Pentru România, perioada 2025–2035 va fi definitorie. În același interval în care apar sisteme comerciale de energie din spațiu, noi trebuie:

• să integrăm masiv solarul și eolianul în mix;
• să modernizăm rețelele de transport și distribuție;
• să implementăm pe bune AI în industria energetică, nu doar în prezentări PowerPoint.

Dacă ești parte din sectorul energetic și ai ajuns până aici, probabil vezi deja legătura: nu mai e vorba doar despre a construi capacități noi, ci despre a construi un sistem inteligent. Un sistem capabil să absoarbă, să redistribuie și să valorifice orice kilowatt curat – fie că vine dintr‑un parc solar de lângă Ploiești sau dintr‑un satelit deasupra Ecuatorului.

Dacă vrei să discuți concret cum poți integra AI în operațiunile tale energetice – de la prognoză de consum până la optimizarea unui portofoliu de producție regenerabilă – următorul pas e simplu: clarifică unde pierzi bani sau flexibilitate azi și vezi ce bucăți pot fi automatizate. Energia din spațiu va veni; întrebarea e dacă sistemul tău va fi pregătit s‑o primească.