Achiziția Sembcorp–Alinta din Australia arată cum strategie, regenerabile și AI pot accelera tranziția verde. Ce poate învăța România din acest model?
Cum accelerează Australia regenerabilele – și ce înseamnă asta pentru România și AI
În 2025, un singur deal a mutat dintr‑o lovitură 3,4GW de capacitate în portofoliul unui gigant global al energiei verzi: Sembcorp a cumpărat Alinta Energy în Australia, la o valoare de 6,5 miliarde AUD. În spatele cifrelor e o idee simplă: tranziția verde nu se face doar cu turbine și panouri, ci cu strategie, date și algoritmi inteligenți.
Pentru seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, acest caz e extrem de util. Arată cum gândesc jucătorii mari tranziția la regenerabile și cum se îmbină trei ingrediente cheie: infrastructură, capital și inteligență (din ce în ce mai mult, inteligență artificială).
În România, discuția despre regenerabile e dominată de megawați instalați și de OUG‑uri. Mult mai rar vorbim despre cum optimizăm sistemul: predicția consumului, integrarea regenerabilelor, mentenanță predictivă sau flexibilitatea centralelor pe gaz. Exact zonele în care AI poate face diferența.
În rândurile următoare folosesc cazul Sembcorp–Alinta ca studiu de caz și pun pe masă o întrebare directă: cum putem folosi România datele, AI și strategia pentru a nu rata următoarea etapă a tranziției verzi?
Ce înseamnă, de fapt, achiziția Sembcorp–Alinta
Achiziția Sembcorp–Alinta este un exemplu clar de strategie de tranziție: cum cumperi timp, flexibilitate și acces la proiecte verzi viitoare.
Pe scurt, contextul:
- Cumpărător: Sembcorp Industries, companie din Singapore, deja investitor global în proiecte regenerabile
- Țintă: Alinta Energy, furnizor integrat din Australia (producție + furnizare la aproape 1,1 milioane de clienți)
- Valoare: 6,5 miliarde AUD (aprox. 4,3 miliarde USD)
- Portofoliu actual Alinta: 3,4GW capacitate instalată și contractată pe cărbune, gaze, eolian și solar
- Disponibilitate portofoliu dispecerizabil: 93% – extrem de ridicată pentru un mix în care există și cărbune
- Pipeline viitor: 10,4GW proiecte de regenerabile și proiecte de „firming” (stocare, capacități flexibile)
Mesajul oficial al Sembcorp e limpede: Australia devine piață cheie pentru obiectivul lor global de 25GW regenerabile până în 2028. În spate, însă, mai e ceva: prin Alinta, Sembcorp cumpără date, algoritmi operaționali, experiență de piață și un pipeline pregătit.
„Prin combinarea expertizei globale Sembcorp în regenerabile și acces la capital cu forța de muncă locală Alinta și pipeline‑ul de proiecte, putem contribui semnificativ la obiectivele Australiei de decarbonizare”, spune Alex Tan, CEO Sembcorp Renewables East.
Realitatea? E aproape o „achiziție de tranziție”. Cumperi azi un mix clasic + date + clienți, ca să poți construi mâine un sistem dominat de regenerabile, susținut de AI și flexibilitate.
De ce contează mixul: flexibilitate, date și proiecte de „firming”
Modelul australian din acest deal arată cum ar trebui să arate, în mod realist, o tranziție: nu rupi sistemul în două, îl reproiectezi în jurul flexibilității și al datelor.
1. Portofoliu diversificat, dar orientat spre flexibilitate
Alinta are un mix clasic:
- Centrale pe cărbune și gaze (surse dispecerizabile)
- Parcuri eoliene și solare (regenerabile variabile)
Cifra de 93% disponibilitate a portofoliului dispecerizabil spune ceva important: activele pot fi pornite/oprite rapid ca să echilibreze variațiile vântului și soarelui. Exact aici AI își găsește locul natural:
- Optimizarea dispatch‑ului în timp real
- Previziunea producției din eolian/solar la intervale de 5–15 minute
- Optimizarea costului marginal al fiecărei centrale în funcție de prețul pieței și constrângerile tehnice
În România, discuțiile despre noi parcuri fotovoltaice sau eoliene rar includ o întrebare simplă: cine și cu ce algoritmi va orchesta toate aceste capacități?
2. Pipeline de 10,4GW – adică viitorul sistemului
Un pipeline de 10,4GW de regenerabile și capacități de firming înseamnă că Australia pregătește deja sistemul pentru o penetrare masivă a surselor regenerabile. Astfel de proiecte cer:
- modele avansate de predicție a consumului și producției, pentru a evita dezechilibrele
- stocare (baterii, hidro-pompaj) dimensionată corect cu ajutorul simulărilor
- planificare de rețea bazată pe scenarii (unde apar congestii, unde trebuie întărită rețeaua, cum se dimensionează stațiile)
Toate acestea sunt imposibil de făcut „pe feeling”. Ele cer modele, simulări și algoritmi, adică exact zona unde AI și machine learning sunt deja standard în piețe mai mature.
România e încă la stadiul în care multe decizii se iau pe baza studiilor clasice de sistem. Funcționează, dar nu mai sunt suficiente când ai mii de MW de regenerabile distribuite, prosumatori și proiecte de stocare.
Paralele cu România: unde suntem și ce ne lipsește
România are deja un punct de plecare bun:
- pondere semnificativă de hidro și nuclear, care ajută la stabilitatea sistemului
- val puternic de investiții în fotovoltaic și revenire a proiectelor eoliene
- discuții tot mai serioase despre stocare în baterii și hidro-pompaj
Ce ne lipsește, însă, ca să ajungem la nivelul de pregătire pe care îl vedem în Australia?
1. Integrarea AI în planificarea de sistem
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” insist pe asta: AI nu e un gadget, ci un layer nou de inteligență peste tot ce facem deja.
Aplicații concrete care pot fi puse pe masă chiar acum:
- Previziune de consum la nivel de tranșe orare, pe regiuni, folosind date istorice, meteorologie, comportament de consum și sezonalitate
- Previziune de producție regenerabilă pentru parcuri individuale și pentru sistemul național
- Simulări de scenarii pentru 2030–2040, cu modele AI care estimează impactul creșterii numărului de prosumatori, a mobilității electrice sau a electrificării încălzirii
Fără acest layer, riscăm să instalăm MW „orbește”, iar apoi să ne mirăm de congestii sau dezechilibre.
2. Optimizarea operării și mentenanței
Australia (prin Alinta și alți jucători) a investit deja peste 1,1 miliarde AUD în digitalizare, platforme pentru clienți și modernizarea flotei de producție.
România e abia la început, dar avantajul e clar: putem sări direct la generația nouă de soluții, fără moștenirea unor vechi sisteme IT greu de integrat.
Câteva zone unde AI poate aduce ROI rapid pentru operatorii români:
- Mentenanță predictivă pentru turbine eoliene și panouri solare (detectarea devierilor în datele de vibrație, temperatură, curent/tensiune)
- Optimizarea randamentului în parcuri fotovoltaice prin analiză de imagini (dronă + computer vision pentru hot spots, murdărie, shading)
- Optimizarea portofoliului de producție pentru traderi – când pornești o centrală pe gaz, când cumperi din piață, când vinzi certificări de carbon etc.
3. Strategie de date la nivel de sector
Un lucru pe care îl au în comun piețele avansate este accesul la date granulare:
- date aproape în timp real despre producție, consum, congestii
- date istorice consistente, curate, pe care poți antrena modele AI
În România, încă există bariere de acces, lipsă de standardizare sau pur și simplu lipsa unei viziuni comune privind „cine colectează ce și în ce format”. Fără o strategie de date, orice inițiativă de AI rămâne pilot izolat.
Cum ar arăta „dealul perfect” pentru România în contextul AI
Dacă ne uităm la achiziția Sembcorp–Alinta ca la un blueprint, „dealul perfect” pentru România în următorii ani nu e neapărat o singură tranzacție, ci un pachet coerent de decizii:
1. Consolidarea unor platforme integrate
La fel ca Alinta în Australia, România are nevoie de jucători (publici sau privați) care:
- operează portofolii mixte (hidro, gaze, eolian, solar, baterii)
- au acces direct la clienți (furnizare)
- rulează totul pe platforme digitale și AI, nu pe Excel și SCADA izolat
Aceste platforme devin apoi locul natural în care AI aduce valoare: optimizare de portofoliu, personalizare a ofertelor, previziune de risc, detecție de pierderi comerciale.
2. Parteneriate între utilități și companii de tehnologie/AI
Sembcorp aduce în Australia capital + expertiză globală în regenerabile. România poate aduce în ecuație:
- expertiza operatorilor de rețea și a producătorilor locali
- capacitatea universităților și startup‑urilor de AI
Ce lipsește este o structură clară de parteneriate în care:
- problema este definită clar (ex: reducerea pierderilor tehnice/comerciale cu X% în 3 ani)
- datele sunt accesibile în condiții de securitate
- AI este testată, scalată și ulterior integrată în procesele zilnice
3. Politici care stimulează nu doar MW instalați, ci și MW inteligenți
Subvențiile, schemele de sprijin și reglementările pot încuraja direct:
- proiecte care includ sisteme avansate de management și AI pentru integrarea în rețea
- investiții în stocare și flexibilitate, nu doar în generare
- obligații de transmitere standardizată a datelor pentru noile proiecte, pentru a alimenta modelele de sistem
Australia merge clar în direcția unui sistem în care regenerabilele + flexibilitatea devin coloana vertebrală. România poate învăța din asta și poate adăuga ceva în plus: un strat serios de AI încă de la început.
Ce pot face acum companiile din energie din România
Foarte concret, dacă ești în zona de producție, rețea sau furnizare, sunt câțiva pași care au sens acum, nu peste 5 ani.
1. Audit de date și infrastructură digitală
Înainte să vorbești de modele de AI, trebuie să știi ce date ai, unde sunt și cât sunt de curate:
- inventariază sursele de date (SCADA, contoare inteligente, ERP, CRM, trading)
- evaluează calitatea datelor (lipsuri, inconsistențe, timpi de latență)
- identifică unde ai nevoie de modernizare (echipamente, senzori, platforme)
2. Proiecte pilot cu ROI clar
În loc să pornești cu un „program AI” foarte amplu, alege 1–2 use case‑uri cu impact rapid:
- previziune de producție eoliană/solar pentru un parc existent
- mentenanță predictivă pe un subset de turbine/transformatoare
- model de predicție a neîncasărilor sau a pierderilor comerciale
Definește de la început indicatorii: reducere de cost, creșterea disponibilității, reducerea dezechilibrelor.
3. Construirea unei echipe hibride: energie + date + AI
Cele mai bune rezultate apar când pui la aceeași masă:
- ingineri de sistem și de exploatare
- data scientists și ingineri AI
- oameni de business (trading, strategie, financiar)
Australia și alți pionieri ai tranziției verzi au înțeles asta. România nu are de ce să repete etapa în care IT și operaționalul lucrează în „silozuri”.
De ce acest caz din Australia ar trebui să ne preocupe acum
Achiziția Sembcorp–Alinta nu e doar o știre de business, e o oglindă pentru ce urmează și aici: creșterea masivă a regenerabilelor, presiune pe flexibilitate, nevoie de investiții și, inevitabil, dependență de inteligență artificială pentru a ține sistemul în echilibru.
România are o fereastră de câțiva ani în care poate face un salt dublu:
- energetic – instalând noi capacități verzi, proiecte de stocare și rețele mai inteligente
- digital – integrând AI în planificare, operare și relația cu clienții
Dacă ești parte din ecosistemul energetic (companie de utilități, producător, operator de rețea, ESCO, integrator de tehnologie), acum e momentul să pui întrebarea incomodă, dar necesară:
„Cum ar arăta pentru noi versiunea românească a strategiei Sembcorp – un mix de infrastructură, AI și viziune pe 10–15 ani?”
Răspunsul nu va veni dintr‑un singur proiect sau dintr‑o singură achiziție. Va veni din felul în care ne uităm la date, la algoritmi și la tranziția verde ca la un proces de inginerie inteligentă, nu doar ca la un șir de investiții în megawați.