Realizările anului 2025 în energie verde arată cum PPA-urile mari, stocarea și comunitățile energetice pregătesc terenul pentru integrarea masivă a AI în energia românească.
De ce „realizarea anului” în energie verde nu mai e doar un trofeu
În 2025, România ajunge la peste 19 GW de proiecte fotovoltaice și eoliene în diverse stadii de dezvoltare. Dar capacitatea instalată nu spune întreaga poveste. Contează cum sunt concepute proiectele, cât de repede ajung în operare, cum se finanțează și mai ales cât de inteligent sunt integrate în sistemul energetic.
Asta se vede foarte clar în candidaturile la categoria „Realizarea anului în domeniul energiei verzi” – Energynomics Awards 2025. Nu mai vorbim doar de „încă un parc solar” sau „încă un PPA”. Vedem reconversie de terenuri degradate, stocare la scară mare, comunități energetice urbane și primele proiecte unde inteligența artificială (AI) nu e un moft, ci o necesitate operațională.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, această piesă e importantă: arată pe ce fundație fizică (proiecte, MW, MWh) se va așeza următorul strat – optimizarea cu AI, de la prognoză de producție la mentenanță predictivă și trading algoritmic.
Ce ne spun proiectele finaliste despre maturizarea pieței
Maturizarea pieței de energie verde în România se vede azi în trei zone foarte clare: contracte pe termen lung (PPA), integrare de stocare și apariția comunităților energetice. Fiecare proiect finalist bifează cel puțin una dintre aceste direcții.
DRI – cel mai mare PPA fotovoltaic din România
Acordul DRI – OMV Petrom este, în momentul de față, cel mai mare PPA fotovoltaic din țară: trei contracte pe 8,5 ani, aproximativ 100 GWh/an livrați din parcurile Glodeni și Văcărești.
De ce contează PPA-ul pentru tranziția verde și pentru AI?
- oferă predictibilitate de venituri pe termen lung, deci bancabilitate pentru investiții mari;
- transferă o parte din riscul de piață către un consumator corporate puternic;
- creează un „laborator” perfect pentru algoritmi de predicție a producției și consumului: când știi prețul în avans, vrei să maximizezi cantitatea efectiv livrată, nu doar să „speri” la o medie anuală.
În astfel de PPA-uri, AI-ul își face loc natural în:
- prognoza de producție solară pe intervale de 15 minute;
- ajustarea portofoliului de hedging;
- optimizarea programării mentenanței, ca să nu pierzi producție în vârf de preț.
Proiecte ca acesta arată că România începe să joace în aceeași ligă cu piețe mai mature din Europa Centrală și de Vest.
EDP Renewables – Albina PV: întoarcerea la scară mare
Albina PV este cel mai mare parc fotovoltaic utility-scale operat de EDP Renewables în România și marchează revenirea companiei după mai bine de un deceniu fără noi puneri în funcțiune la noi în țară.
De ce e relevant pentru tranziția verde bazată pe AI:
- jucători globali ca EDP vin cu standardele lor interne de digitalizare: SCADA avansat, monitorizare la nivel de string, integrare în platforme de asset management;
- aceste proiecte sunt printre primele unde mentenanța predictivă pe bază de AI devine regulă, nu excepție – identificarea panourilor sub-performante, a invertorilor cu derapaje subtile, analiza termografică automatizată.
Când începi să operezi sute de MW, „mergem și vedem la fața locului” nu mai funcționează. Ai nevoie de platforme de analiză care mestecă date din mii de senzori și îți spun clar unde pierzi energie și bani.
Tehnologie de vârf și execuție rapidă: Enevo, Eurowind, Simtel
A treia direcție clară din candidaturile 2025 este combinația între tehnologie nouă, viteza de execuție și utilizarea inteligentă a terenurilor.
Enevo Group – CEF Chișineu-Criș și LONGi Hi-MO 9
CEF Chișineu-Criș ridică ștacheta în România pe mai multe planuri:
- primul parc PV de mare anvergură cu module back-contact LONGi Hi-MO 9;
- 54 MWp instalați în doar opt luni de execuție;
- amplasament pe o fostă crescătorie de pește într-un sit Natura 2000;
- peste 84.000 de panouri, peste 70 GWh/an și evitarea a 21.000 t CO₂ anual.
Când lucrezi într-un sit sensibil și cu tehnologie de ultimă generație, marja de eroare e mică. Aici AI-ul începe să aibă un cuvânt greu de spus în:
- optimizarea layout-ului (analize de iradiere, shading, topografie);
- simularea scenariilor de producție în condiții climatice extreme;
- monitorizarea impactului asupra biodiversității, prin analiză video și senzori.
Proiectul stabilește un nou standard de viteză + calitate + integrare în medii sensibile. Fără automatizare și analiză avansată de date, astfel de proiecte ar fi mult mai lente și mai riscante.
Eurowind Energy – Teiuș Solar Park: PV + stocare 117 MWh
Teiuș Solar Park este una dintre piesele-cheie ale tranziției verzi românești finanțate prin PNRR:
- 60,2 MW putere instalată, dat în funcțiune în aprilie 2025;
- peste 103 GWh/an, suficient pentru ~25.000 de gospodării;
- reducere de aproximativ 37.000 t CO₂ anual;
- sistem de stocare de 117 MWh și stație 110/20 kV dedicată.
Aici se vede clar unde devine AI-ul obligatoriu, nu opțional:
- management inteligent al energiei (EMS): când încarci bateriile, când le golești, cum arbitrezi între piața pentru ziua următoare, servicii de echilibrare și contracte bilaterale;
- optimizare multi-obiectiv: maximizarea veniturilor, limitarea degradării bateriilor, reducerea dezechilibrelor;
- integrarea în rețea astfel încât să stabilizeze, nu să destabilizeze sistemul.
Fără algoritmi avansați, un sistem de stocare de 117 MWh e doar un „container scump”. Cu AI, devine un activ care face bani din volatilitate și ajută rețeaua în același timp.
Simtel Team – Giurgiu Solar Park: reconversie inteligentă a terenurilor
Giurgiu Solar Park este, probabil, cel mai bun exemplu 2025 de reconversie ecologică:
- amplasat pe un depozit industrial de cenușă;
- 51,9 MWp putere instalată;
- circa 76.300 MWh/an producție estimată;
- reducere de peste 3.400 t CO₂ anual;
- investiție de aproximativ 60 milioane euro, cu finanțare PNRR;
- proiect la peste 80% execuție la final de 2025.
Mesajul e simplu: nu trebuie să sacrifici teren agricol bun pentru a construi parcuri solare. Ai mii de hectare de terenuri degradate care pot fi repuse în circuit economic.
Pe astfel de amplasamente, AI poate ajuta în câteva moduri foarte concrete:
- modelarea geotehnică și analiza stabilității terenului;
- identificarea zonelor cu risc de tasare sau eroziune pe baza imaginilor satelitare istorice;
- optimizarea operațiunilor de O&M (de exemplu, accesul utilajelor în siguranță în condiții de ploi abundente).
Aici România are șansa să devină un exemplu regional: dacă tot avem cicatrici industriale, măcar să le transformăm în active verzi inteligente.
Tranziția de la prosumator individual la comunități energetice urbane
Dacă proiectele utility-scale schimbă producția de energie, programul ÎntreVecini schimbă modul în care oamenii obișnuiți participă la tranziția verde.
ÎntreVecini – Energie pe bloc, nu doar pe casă
Câteva cifre care spun tot:
- numărul prosumatorilor de bloc a crescut de la 1 la 433 în doar patru ani;
- peste 100 de grupuri active ÎntreVecini în toată țara;
- mai mult de 15.000 de cetățeni implicați;
- aproximativ 300 de proiecte circulare (reparații, reutilizare, grădini urbane etc.);
- contribuție la OUG 59/2025, care pune bazele comunităților energetice urbane.
Programul demonstrează că:
- prosumatorul nu trebuie să fie neapărat proprietar de casă individuală;
- modelul de producție – consum – partajare locală funcționează și la bloc;
- implicarea oamenilor e la fel de importantă ca tehnologia.
Unde intră AI în povestea asta?
- optimizarea autoconsumului la nivel de bloc: când pornești consumatorii mari, cum sincronizezi liftul, pompele, iluminatul comun;
- design de tarife dinamice și modele de partajare echitabilă a beneficiilor;
- analize de comportament de consum (anonimizate) pentru a dimensiona corect viitoarele proiecte.
Pe termen 2026–2030, comunitățile energetice urbane vor fi terenul perfect de test pentru soluții AI „de proximitate”: mici, rapide, cu impact vizibil în factură și confort.
Stocarea ca nou „must-have”: Trina Storage și valul care vine
Ultimul finalist, Trina Storage, nu vine cu un parc solar propriu-zis, ci cu ceva ce România a tot amânat: stocarea la scară mare.
Proiectul pentru RES Terranet Holding prevede un sistem BESS de 65 MWh, cu finalizare la sfârșit de 2025. Ce înseamnă asta pentru piață?
- deschide drumul pentru o nouă generație de proiecte mixte FV + BESS;
- arată că marii producători de echipamente privesc România ca pe o piață serioasă, nu doar de volum, ci și de complexitate;
- obligă operatorii de sistem și traderii să își actualizeze instrumentele și regulile.
Un BESS de 65 MWh nu poate fi operat „din Excel”. Este, prin definiție, un:
- sistem digital, cu zeci de variabile de optimizat simultan;
- candidat perfect pentru algoritmi de AI de tip reinforcement learning, care învață din piață cum să maximizeze valoarea fiecărui MWh încărcat și descărcat;
- element critic în integrarea surselor regenerabile intermitente (solar, eolian) într-un sistem care trebuie să rămână stabil minut de minut.
De ce aceste realizări pregătesc terenul pentru AI în energia românească
Dacă le pui cap la cap – PPA-uri mari, parcuri fotovoltaice complexe, stocare, comunități energetice – se conturează o concluzie clară: tranziția verde din România a intrat în etapa în care nu mai poate fi gestionată fără AI.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, aceste proiecte sunt „hardware-ul” pe care se va instala „software-ul” inteligent:
- rețele electrice mai inteligente: dispeceratele au nevoie de modele AI care să prevadă fluxurile de putere, congestiile și necesarul de rezerve;
- prognoză de consum și producție din ce în ce mai granulară, pe măsură ce cresc prosumatorii și bateriile distribuite;
- mentenanță predictivă pentru turbine eoliene, panouri solare, transformatoare, cu scopul clar de a reduce downtime-ul și costurile;
- integrarea surselor regenerabile fără să împingem rețeaua în situații limită.
Proiectele candidate la Energynomics Awards 2025 arată că infrastructura fizică se construiește rapid. Următorul pas pentru orice companie din energie – de la dezvoltatori de parcuri la operatori de rețea și furnizori – este să își pună câteva întrebări incomode, dar necesare:
- Cât din datele pe care le am acum chiar folosesc în deciziile zilnice?
- Ce procese pot fi automatizate cu AI în următoarele 12–24 de luni?
- Ce îmi lipsește: date, competențe, platforme sau parteneri tehnologici?
Cine începe serios acest exercițiu în 2026 va fi printre liderii pieței în 2030. Cine amână, va rămâne cu active fizice valoroase, dar operate sub potențial.
Ce poți face concret, pornind de la aceste „realizări ale anului”
Indiferent dacă ești dezvoltator, producător, operator de rețea sau companie mare consumatoare de energie, sunt câțiva pași practici pe care îi poți lua în calcul imediat:
- Audit de date: identifică ce colectezi deja (SCADA, contoare inteligente, senzori de mediu) și unde lipsesc date esențiale pentru AI.
- Proiect-pilot mic, dar clar: un algoritm de prognoză, un model simplu de mentenanță predictivă, un EMS mai inteligent pentru baterii.
- Colaborare cu proiecte similare: uită-te la cum sunt structurate PPA-uri ca DRI–OMV Petrom sau proiecte hibride ca Teiuș și vezi ce poți copia, adapta sau îmbunătăți.
- Investiție în oameni: ingineri de sistem care înțeleg și partea de date, nu doar partea electrică.
Acesta e, de fapt, mesajul comun al tuturor proiectelor finaliste: tranziția verde nu mai este o promisiune, ci un șantier deschis, în care AI nu va fi „nice to have”, ci instrumentul prin care îți protejezi investiția și îți crești marja.
Excerpt
Realizările anului 2025 în energie verde arată că România a intrat în etapa în care PPA-urile mari, stocarea și comunitățile energetice nu mai pot fi gestionate fără AI.