NIS 2 în energie: de la obligație la avantaj strategic

În 2024, peste 25% dintre atacurile cibernetice raportate în UE au vizat infrastructuri energetice sau utilități. În același timp, România își digitalizează rețelele, integrează regenerabile și introduce tot mai multe soluții bazate pe AI în sectorul energetic. Rezultatul? Super eficiență, dar și o suprafață de atac uriașă.

Asta face din NIS 2 nu doar o directivă europeană „în plus”, ci o condiție de bază ca sistemul energetic să rămână funcțional, rezilient și credibil. Iar pentru companiile care lucrează cu AI – de la predicția consumului până la mentenanță predictivă pentru eolian și solar – securitatea cibernetică nu mai e un subiect pur tehnic, ci direct legat de continuitatea businessului.

În acest articol, privim directiva NIS 2 prin lentila sectorului energetic românesc și a tranziției verzi: cine este vizat, ce probleme reale apar la implementare, cum schimbă jocul tehnologia operațională (OT) și, mai ales, cum poți transforma conformarea la NIS 2 într-un avantaj competitiv – mai ales dacă folosești deja AI sau intenționezi să o faci.

1. Ce aduce concret NIS 2 pentru sectorul energetic din România

NIS 2 extinde masiv aria de entități care trebuie să trateze securitatea cibernetică ca pe o obligație legală, nu ca pe un „nice to have”. În energie, asta înseamnă că aproape toți actorii critici intră în joc.

Cine este vizat în mod direct

În legislația românească (OUG 155/2024 + Legea 124/2025), în sfera NIS 2 intră, în sectorul energetic:

• Electricitate:

  • furnizori de energie electrică (conform Legii 123/2012)
  • operatori de transport și de distribuție
  • producători de energie (inclusiv cogenerare)
  • operatori desemnați ai pieței de energie
  • operatori de puncte de reîncărcare și concesionari
  • dezvoltatori de parcuri eoliene offshore

• Încălzire și răcire centralizată:

  • operatori de distribuție a energiei termice și operatori de sisteme centralizate

• Petrol:

  • operatori de conducte de transport
  • entități de stocare centrală
  • operatori de producție, rafinare și tratare a petrolului

• Gaze naturale:

  • furnizori de gaze
  • operatori de distribuție și transport
  • operatori de înmagazinare, rafinare și tratare
  • operatori implicați în manipularea GNL

• Hidrogen:

  • operatori de producție, stocare și transport
  • beneficiari ai fondului de modernizare din sectorul hidrogenului

Dacă ai infrastructură critică, operezi rețele sau participi la piața de energie, șansele sunt foarte mari să fii sub incidența NIS 2. Inclusiv operatorii care implementează soluții de AI pentru optimizarea rețelelor sau pentru integrarea surselor regenerabile intră în această categorie, pentru că se bazează pe infrastructuri IT și OT interconectate.

De ce contează asta pentru AI și tranziția verde

Digitalizarea și AI în energie – rețele inteligente, dispecerate digitale, prognoză de producție pentru eolian și solar, optimizare în timp real a consumului – se bazează pe volume mari de date și interconectare extinsă.

Cu cât sistemul energetic devine mai „smart”, cu atât vectorul de risc cibernetic crește.

NIS 2 obligă companiile să trateze securitatea cibernetică ca pe un element de proiectare, nu ca pe o „peticeală” ulterioară:

• AI pentru optimizarea rețelelor – are nevoie de date curate și sisteme sigure; un atac care alterează datele de intrare poate strica deciziile automate.
• Mentenanță predictivă la parcuri eoliene și fotovoltaice – se bazează pe senzori și conectivitate OT; un atac asupra acestor sisteme poate opri producția.
• Integrarea surselor regenerabile – necesită un control foarte fin al rețelei; un atac asupra SCADA poate destabiliza sistemul.

NIS 2, corect implementată, creează fundația pe care poți rula în siguranță aceste soluții.

2. De ce e atât de greu să implementezi NIS 2 în energie

Implementarea directivei NIS 2 în sectorul energetic din România e dificilă din două motive majore: infrastructură extrem de complexă și un ecosistem instituțional încă imatur.

Mix periculos: tehnologii vechi + digitalizare accelerată

Infrastructura energetică este un „colaj” de generații tehnologice:

• sisteme SCADA vechi de 15–20 de ani, proiectate pentru izolare, nu pentru internet
• echipamente industriale care nu au fost gândite să fie patch-uite lunar
• „insule” de automatizare OT conectate ulterior la rețele IT corporative
• aplicații noi de AI, cloud, analitice avansate, conectate la aceste insule

Rezultatul este un mediu greu de inventariat și și mai greu de securizat. O breșă într-un component aparent minor (un server de raportare, un gateway prost configurat) poate duce la oprirea distribuției sau la afectarea stabilității sistemului energetic.

Lipsa structurilor de reacție și colaborare

În România, două probleme sunt acute:

• Nu există încă un CERT sectorial dedicat energiei – ceea ce înseamnă că schimbul structurat de informații, suportul pe incidente complexe și coordonarea tehnică sunt limitate.
• ISAC-ul pentru energie are puțini membri activi – centrul de tip Information Sharing and Analysis Center, creat tocmai pentru partajarea de informații și bune practici, nu și-a atins potențialul, din cauza interesului scăzut și a participării limitate.

Fără un minim de încredere și colaborare între companii concurente, atacatorii au întotdeauna un pas în față.

Resurse puține, cerințe mari

Pe lângă partea tehnică, multe companii se lovesc de:

• lipsa specialiștilor în securitate cibernetică, mai ales pe OT
• nevoia de CISO/responsabil de securitate cibernetică cu rol clar definit
• presiune financiară, mai ales pentru operatorii mici și medii sau pentru companiile de stat cu bugete limitate

NIS 2 cere:

• raportare rapidă a incidentelor la Directoratul Național de Securitate Cibernetică
• aliniere la standarde minime (Cyber Fundamentals)
• guvernanță clară, politici, proceduri, testări periodice

Fără o strategie pe cel puțin 2–3 ani, multe organizații vor rămâne în modul „tick-box compliance”, care nu apără pe nimeni de fapt.

3. OT, SCADA și noua linie de front a securității

În energie, adevărata miză NIS 2 nu este doar protejarea serverelor și a emailurilor, ci siguranța sistemelor de tehnologie operațională (OT).

De ce OT este critic în sectorul energetic

Sistemele OT controlează lumea fizică:

• SCADA pentru producție, transport și distribuție
• automatizări în stații de transformare
• sisteme de control al turbinelor eoliene și al invertoarelor fotovoltaice
• compresoare, pompe, valve în rețelele de gaze și petrol

Un atac reușit asupra OT poate:

• opri producția sau distribuția de energie
• crea dezechilibre majore în sistemul electroenergetic
• provoca daune fizice echipamentelor
• afecta direct siguranța publică

Segmentarea IT–OT: de la teorie la practică

Mulți operatori declară că „IT și OT sunt separate”, dar în practică:

• există conexiuni necontrolate pentru monitorizare de la distanță
• VPN-uri temporare devenite permanente
• echipamente vechi partajate între IT și OT

O arhitectură robustă de segmentare IT–OT înseamnă:

• rețele distincte, cu zone și niveluri clar definite
• firewall-uri industriale și reguli bine testate
• monitorizare dedicată pentru traficul OT
• controale stricte pentru accesul la distanță (inclusiv pentru furnizori)

Testarea periodică a sistemelor industriale

Testarea OT nu se face „ca la IT” cu scanere agresive puse direct pe producție. Abordarea sănătoasă:

• testare în medii de pre-producție sau laboratoare, cât mai apropiate de realitate
• metodologii specializate pentru medii industriale, limitând impactul asupra proceselor
• scenarii clare: ce se întâmplă dacă un PLC cade, dacă legătura cu dispecerul se pierde, dacă datele de măsură sunt alterate

Pentru soluțiile de AI din energie (de exemplu, optimizarea setpoint-urilor în timp real, reglajul frecvenței, redispecerizare automată), aceste testări sunt vitale. Un algoritm excepțional, alimentat cu date compromise, ia decizii foarte proaste – doar mai repede.

4. Cum transformi NIS 2 din cost în avantaj competitiv

Realitatea este simplă: NIS 2 nu dispare. Poți fie să bifezi minimul legal și să rămâi vulnerabil, fie să-l folosești ca pretext pentru o modernizare sănătoasă a ciclului tău de digitalizare și AI.

Patru pași pragmatici pentru operatorii din energie

1. Pornește de la inventar și clasificare de active

   • mapare clară a sistemelor IT și OT
   • identificarea componentelor critice pentru producție, transport, distribuție
   • inventarierea datelor critice (operaționale, comerciale, de piață)

2. Definește o strategie de securitate aliniată cu NIS 2

   • stabilește roluri clare (CISO, responsabili de securitate OT)
   • construiește un plan pe 2–3 ani, cu milestone-uri și bugete
   • integrează securitatea direct în proiectele de AI și digitalizare, nu ca anexă

3. Construiește capacitatea de detecție și răspuns

   • centre de monitorizare (SOC) cu vizibilitate atât în IT, cât și în OT
   • proceduri clare pentru gestionarea incidentelor și raportarea rapidă
   • exerciții periodice (table-top și tehnice) cu scenarii realiste

4. Lucrează cu furnizorii, nu împotriva lor

   • include cerințe NIS 2 și de securitate OT în contracte
   • evaluează periodic riscul pe lanțul de aprovizionare
   • implică furnizorii de AI și de echipamente industriale în exercițiile de securitate

Securitate cibernetică și AI în tranziția verde: unde se leagă lucrurile

În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” vorbim despre:

• optimizarea rețelelor electrice cu modele AI
• predicția consumului și a producției de regenerabile
• mentenanță predictivă pentru turbine eoliene și panouri solare
• integrarea tot mai complexă a sursele regenerabile în SEN

Toate aceste aplicații au un punct comun: depind de date și de infrastructuri critice. O arhitectură de securitate aliniată la NIS 2 îți asigură că:

• datele pe care le folosește AI sunt integre și de încredere
• algoritmii nu pot fi manipulați prin atacuri asupra senzorilor sau rețelei
• deciziile automate nu duc sistemul într-o zonă instabilă

Pe scurt: fără securitate cibernetică serioasă, AI în energie devine un risc, nu un avantaj.

5. Ce urmează pentru companiile energetice din România

În următorii 2–3 ani, diferența între companiile care doar „respectă legea” și cele care folosesc NIS 2 ca motor de modernizare va fi vizibilă în trei zone: încredere, reziliență și capacitate de inovație.

Operatorii care vor câștiga pe termen lung sunt cei care:

• tratează securitatea cibernetică ca parte a strategiei de business și a tranziției verzi
• construiesc o relație matură cu AI: utilă, dar controlată și auditată
• investesc în oameni – de la specialiști OT la analiști de date și ingineri de securitate

Pentru management, întrebarea reală nu este „cât ne costă NIS 2?”, ci „cât ne costă să avem un incident major, în plină iarnă, când rețeaua e la limită și regenerabilele fac diferența?”.

Dacă organizația ta operează infrastructuri energetice sau dezvoltă soluții AI în energie, următorul pas logic este clar: o evaluare onestă a maturității de securitate, un plan integrat NIS 2 + AI și parteneri care înțeleg atât lumea industrială, cât și cea digitală.

Tranziția verde în România nu înseamnă doar mai multă energie regenerabilă. Înseamnă rețele inteligente, automatizare, AI – și un sector energetic suficient de bine protejat încât să nu se prăbușească la primul atac reușit. Cine înțelege asta acum are un avantaj real în anii care vin.