NIS 2 schimbă regulile jocului în energia românească. Află cum poate AI să facă aplicabilă directiva, să reducă riscurile cibernetice și să susțină tranziția verde.
NIS 2 în energie: de ce nu mai e loc de amânări
În 2024, numărul incidentelor de securitate raportate în infrastructuri critice din UE a crescut cu peste 30%. O bună parte au vizat sistemele energetice – rețele de electricitate, gaz, petrol, dar și infrastructuri de încălzire sau hidrogen. În același timp, România își construiește tranziția verde pe exact aceste sisteme, tot mai digitalizate și tot mai expuse.
Aici intră în scenă directiva NIS 2 și, foarte important pentru seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, rolul inteligenței artificiale în a face această directivă aplicabilă, nu doar „bifată pe hârtie”. Fără securitate cibernetică solidă, digitalizarea rețelelor, integrarea regenerabilelor și automatizarea nu sunt un avantaj, ci un risc.
În rândurile de mai jos mergem direct la esență: cine e vizat de NIS 2 în energie, ce probleme reale apar în implementare în România și cum poate AI să acopere exact aceste goluri – de la monitorizare continuă până la răspuns la incidente în timp aproape real.
1. Cine este „în linia întâi”: entitățile energetice vizate de NIS 2
Directiva NIS 2 nu mai lasă aproape niciun actor relevant din energie în afara reglementării. Orice companie care contează pentru funcționarea sistemului energetic național este, practic, în joc.
Electricitate: de la producție la punctele de reîncărcare
În zona de electricitate, sunt vizate:
- furnizorii de energie electrică definiți prin Legea 123/2012
- operatorii de distribuție și de transport (rețele clasice și rețele inteligente)
- producătorii de energie, inclusiv centrale de cogenerare și parcuri regenerabile
- operatorii desemnați ai pieței de energie
- operatorii de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice, inclusiv concesionari și dezvoltatori de parcuri eoliene offshore
În contextul tranziției verzi, aici intră toată infrastructura pentru EV, parcurile fotovoltaice, eoliene și sistemele de echilibrare a rețelei. Toate acestea se bazează pe date, telecomunicații și automatizări, deci devin ținte directe pentru atacuri.
Termoficare, petrol, gaze și hidrogen
Pe lângă electricitate, NIS 2 acoperă:
- încălzirea și răcirea centralizată – operatori de rețele de termoficare
- petrol – operatori de conducte, instalații de producție, rafinare, stocare centralizată
- gaze naturale – furnizori, distribuitori, transportatori, operatori de înmagazinare, GNL, rafinare și tratare
- hidrogen – operatori de producție, stocare, transport, inclusiv beneficiari ai fondului de modernizare
Toți acești jucători sunt verigi ale aceluiași lanț: oprirea unuia poate genera blocaje în lanț, cu impact economic și social. De aceea, directiva tratează securitatea cibernetică ca pe o condiție de bază pentru siguranța energetică.
2. De ce implementarea NIS 2 este dificilă în România
Implementarea NIS 2 în energie sună clar în textul legii, dar în teren apar câteva probleme foarte concrete.
2.1. Complexitate tehnică: mix de OT vechi și IT nou
Sistemele din energie combină:
- SCADA și tehnologie operațională (OT) veche de 10–20 de ani
- rețele inteligente, IoT industrial, soluții cloud implementate recent
- integrarea cu aplicații comerciale, ERP, CRM, facturare, platforme de trading
Rezultatul? O infrastructură pe care nimeni nu o vede complet de sus, în timp real. Exact aici apar breșele: un server uitat, un PLC vechi, un VPN de mentenanță lăsat deschis.
NIS 2 cere evaluări de risc, segmentare IT–OT, monitorizare continuă și teste periodice. Fără automatizare și AI, toate acestea devin atât de greoaie încât mulți operatori ajung în modul „facem minimul ca să fim în regulă la control”.
2.2. Obligații legale noi, capacități limitate
România a transpus NIS 2 prin OUG 155/2024, urmată de Legea 124/2025, care întărește obligațiile pentru entitățile din energie. Printre cerințe:
- raportarea rapidă a incidentelor către DNSC
- alinierea la un set de cerințe de bază de tip „Cyber Fundamentals”
- procese clare de management al riscurilor și al lanțului de furnizori
Realitatea din sector:
- nu există încă CERT sectorial energie funcțional și matur
- centrul de tip ISAC energie are puține entități înscrise și schimb redus de informații
- cooperarea intersectorială (energie – IT&C – transport – administrație) este slabă
Fără coordonare și informații partajate, fiecare operator își vede doar propriul „petic” de rețea și reacționează izolat.
2.3. Lipsă de oameni și bugete pentru securitate
Majoritatea companiilor energetice, inclusiv cele de stat, se confruntă cu:
- deficit de specialiști în securitate cibernetică, mai ales cu experiență în OT
- lipsa unor CISO sau responsabili de securitate dedicați
- bugete tensionate, în care investițiile în securitate concurează cu modernizări de rețea, regenerabile, digitalizare comercială
În practică, asta înseamnă proiecte amânate, licitații tărăgănate și o abordare reactivă: se cumpără soluții după ce apare o problemă, nu înainte.
3. Unde intră AI în ecuația NIS 2 pentru energie
AI nu este o „baghetă magică”, dar este, sincer, singura modalitate realistă prin care operatorii energetici pot face față cerințelor NIS 2 fără să-și tripleze echipele de securitate.
3.1. Monitorizare continuă și detecție automată a anomaliilor
Un SOC clasic, bazat doar pe reguli statice și analiză manuală, nu ține pasul cu un sistem energetic care generează milioane de loguri pe zi. Modelele de AI și machine learning pot:
- învăța comportamentul „normal” al rețelei IT și OT
- detecta anomalii subtile: trafic neobișnuit către un PLC, comenzi SCADA atipice, acces neobișnuit la sistemele de trading
- prioritiza alertele, astfel încât echipele mici să se concentreze pe incidentele cu impact mare
Exemplu practic: într-o rețea de distribuție, AI poate sesiza că un echipament OT începe să comunice cu un server extern necunoscut, deși până atunci a comunicat doar cu serverele interne SCADA. Asta poate indica un malware sau o deturnare de configurare, semnalată imediat echipei.
3.2. Securitate pentru OT și segmentare IT–OT
Una dintre cerințele critice din NIS 2 pentru energie este separarea clară a zonelor IT și OT și protejarea SCADA. AI poate ajuta în câteva moduri concrete:
- maparea automată a activelor OT și IT, inclusiv a celor „uitate”
- identificarea fluxurilor de comunicare reale și propunerea de politici de segmentare
- simularea impactului unor schimbări de configurare, pentru a evita întreruperi neplanificate
În mediile OT unde nu poți face scanări agresive, modelele AI bazate pe trafic pasiv sunt mult mai sigure și eficiente.
3.3. Automatizarea răspunsului la incidente
NIS 2 pune accent pe timpul de reacție și pe capacitatea de a limita impactul unui incident. Aici, AI este perfect pentru sarcini repetitive și critice de timp, cum ar fi:
- izolarea automată a unui segment de rețea compromis
- blocarea conturilor sau certificatelor suspecte
- generarea automată a rapoartelor de incident preliminare, necesare pentru notificarea către DNSC
O echipă mică de securitate, sprijinită de un motor de AI pentru orchestrare și răspuns, poate ajunge la performanțe la care, altfel, ar fi nevoie de zeci de analiști.
3.4. Gestionarea riscului în lanțul de furnizori
NIS 2 extinde responsabilitatea asupra furnizorilor și subcontractorilor. Oricât de bine îți securizezi compania, un partener slab poate fi poarta de intrare pentru atacatori.
AI poate sprijini:
- evaluarea continuă a riscului cibernetic al furnizorilor, pe baza unor indicatori agregați
- monitorizarea automată a schimbărilor (breșe publice, expuneri, noi vulnerabilități)
- prioritizarea partenerilor care necesită controale suplimentare sau clauze contractuale mai stricte
Pentru operatorii mari, cu sute de furnizori (de la echipamente până la software și mentenanță), astfel de sisteme devin obligatorii dacă vor să respecte cerințele NIS 2 la un cost rezonabil.
4. Pași concreți pentru companiile energetice din România
Teoria e utilă, dar directiva NIS 2 vine cu termene și controale. O abordare pragmatică, orientată pe AI, arată cam așa.
4.1. Evaluare de maturitate NIS 2 și hartă de risc
Primul pas este o evaluare onestă:
- unde suntem vs. cerințele NIS 2
- ce lipsuri avem în guvernanță, procese, tehnologie, oameni
- ce riscuri sunt inacceptabile pentru business (oprirea producției, întreruperi de rețea, scurgeri de date comerciale)
Pe baza acestei evaluări se construiește o foaie de parcurs pe 2–3 ani, în care AI nu este un moft, ci o piesă centrală:
- SOC modern cu analitică AI
- soluții de detecție pentru OT
- platforme de orchestrare și automatizare a răspunsului
4.2. Proiecte-pilot de AI în zone critice
În loc să încerce să facă totul deodată, companiile inteligente încep cu pilote clar delimitate:
- monitorizare AI pentru un parc eolian sau un nod critic de distribuție
- analiză de anomalii pentru un segment SCADA
- automatizare parțială a răspunsului la incidente în IT, unde riscul operațional e mai mic
Rezultatele acestor proiecte (reducerea timpului de detecție, mai puține alarme false, reacții mai rapide) justifică extinderea la scară mare și susțin aprobarea bugetelor.
4.3. Oameni + AI, nu oameni vs. AI
NIS 2 cere responsabili clari de securitate cibernetică, politici, instruire. AI nu înlocuiește aceste roluri, dar face ca 5 oameni să poată acoperi munca a 15.
Ce funcționează bine în practică:
- crearea unei echipe mixte: securitate IT, experți OT, operatori de rețea, plus un data engineer sau specialist AI
- programe de training pentru personalul din teren: ce înseamnă un incident, cum se raportează, ce nu trebuie făcut
- colaborare activă cu DNSC și centre de tip ISAC, pentru schimb de indicatori de compromitere și scenarii de atac
Astfel, AI devine un multiplicator de forță pentru oameni, nu un înlocuitor.
5. De ce securitatea cibernetică și AI sunt fundația tranziției verzi
Tranziția verde în România înseamnă mai mult decât turbine eoliene și panouri solare. Înseamnă:
- rețele inteligente care echilibrează consumul și producția în timp real
- contorizare inteligentă și flexibilitate la consumatori
- integrarea masivă a vehiculelor electrice
- soluții de stocare, hidrogen, microrețele
Toate acestea sunt proiecte de digitalizare, nu doar de infrastructură clasică. Iar orice digitalizare nesecurizată este un risc major.
Fără securitate cibernetică, tranziția verde riscă să devină o tranziție fragilă.
Directiva NIS 2 obligă sectorul energetic să trateze securitatea cibernetică ca pe o componentă de bază a proiectelor, nu ca pe un „add-on”. Iar AI este, astăzi, singura tehnologie capabilă să ofere vizibilitatea și viteza de reacție de care este nevoie într-un sistem energetic modern.
Pentru companiile din energie care privesc realist către 2030, întrebarea nu mai este „dacă” vor integra AI în securitatea cibernetică, ci „cât de repede și cât de inteligent” o vor face.
Ce urmează
Dacă faci parte dintr-o companie din energie – producător, distribuitor, operator de rețea, furnizor sau dezvoltator de regenerabile – merită să pui pe agendă, înainte de final de 2025:
- o revizuire a planului de implementare NIS 2
- identificarea zonelor unde AI poate aduce cel mai mare impact (monitorizare, OT, răspuns la incidente)
- inițierea a 1–2 proiecte-pilot cu obiective clare de reducere a riscului
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” va continua cu exemple concrete de utilizare a AI pentru mentenanță predictivă, optimizarea rețelelor și predicția consumului – toate strâns legate de aceeași temă: un sistem energetic verde, dar și rezilient.