NATO, energie și AI: noul front al tranziției verzi

NATO, energie și AI: noul front al tranziției verzi

În 15.12.2025, la Consiliul Energiei de la Bruxelles, pentru prima dată în istorie, un secretar general NATO – Mark Rutte – stă la aceeași masă cu miniștrii energiei din UE. Nu ca invitat protocolar, ci ca partener într-o discuție despre securitate energetică, infrastructură critică și „nexusul energie–securitate”.

Acest moment contează pentru România mai mult decât pare la prima vedere. Fără securitate energetică, tranziția verde rămâne doar un slide frumos într-o prezentare PowerPoint. Iar fără digitalizare și inteligență artificială (AI), rețelele noastre – deja încărcate de regenerabile, interconectări și presiuni de preț – nu pot deveni suficient de reziliente pentru a face față unui context geopolitic tot mai instabil.

În această etapă a seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, discutăm despre cum se leagă cele trei straturi strategice care ne vor defini următorul deceniu:

• politica energetică europeană și investițiile în infrastructură
• agenda de securitate NATO–UE
• digitalizarea și AI în rețelele de energie, inclusiv în România

De ce intră NATO în discuția despre energie

NATO a intrat în dialogul cu miniștrii energiei pentru că atacurile hibride au trecut deja de la scenarii teoretice la incidente concrete. Europa a văzut în ultimii ani:

• avarii și sabotaje la cabluri submarine și infrastructură de pe fundul mării
• atacuri cibernetice asupra sistemelor energetice și IT
• perturbări ale infrastructurii de transport, cu impact direct în economie

Realitatea e simplă:

„Energia, infrastructura digitală și securitatea fizică nu mai pot fi gestionate separat.”

În momentul în care SCADA-ul unui operator de rețea e lovit, nu mai vorbim doar despre un „incident IT”, ci despre:

• riscuri de blackout regional
• oprirea industriei
• afectarea infrastructurii critice – de la spitale la transport feroviar

De aceea, discuția NATO–UE din Consiliul Energiei nu urmărește decizii imediate, ci:

• alinierea percepțiilor de risc între apărare și energie
• definirea unui limbaj comun între militari, politicieni și ingineri de sistem
• recunoașterea oficială că rețelele electrice, sistemele digitale și interconexiunile transfrontaliere formează o singură suprafață de atac

Această recunoaștere deschide ușa pentru ceva ce ne interesează direct:

integrarea securității în însăși arhitectura rețelelor digitale și a soluțiilor de AI folosite în sectorul energetic.

UE dublează investițiile: interconectări, mobilitate militară și rețele inteligente

În paralel cu discuția de securitate, miniștrii energiei analizează viitorul Facilitații pentru Interconectarea Europei post-2027, mecanismul care finanțează infrastructura transfrontalieră de transport și energie.

Propunerea Comisiei este ambițioasă:

• peste 51 miliarde euro pentru transport
• aproape 30 miliarde euro pentru energie

Două lucruri contează aici pentru România și pentru modul în care vom folosi AI în tranziția verde:

1. Interconectările energetice și integrarea regenerabilelor

   • linii de înaltă tensiune și stații moderne, capabile să gestioneze fluxuri masive de energie solară și eoliană
   • infrastructură pregătită pentru baterii, hidrogen verde și management flexibil al consumului

2. Mobilitate militară și securitate

   • aceleași coridoare energetice și de transport devin esențiale și pentru NATO
   • proiectele vor fi gândite cu criterii de reziliență sporită, redundanță și protecție

Aici intră în scenă AI. O rețea cu zeci de interconectări și surse variabile, care trebuie să fie disponibilă atât pentru consumatori civili, cât și pentru infrastructură militară, nu poate fi gestionată doar cu reguli statice și tabele Excel.

Cum susține AI această nouă generație de infrastructură

AI poate deveni „creierul” noii infrastructuri europene, prin:

• optimizarea fluxurilor transfrontaliere de energie în timp real, în funcție de prețuri, congestii și siguranță în sistem
• predicția producției regenerabile (eoliană, solară) cu ore sau zile înainte, pentru a reduce nevoia de capacități de rezervă
• mentenanță predictivă pentru linii, transformatoare, invertoare și stații – identificând anomalii înainte să se transforme în avarii
• simularea scenariilor de criză (căderi de linii, atacuri cibernetice, pierderea unei interconectări) și propunerea de reacții automate

Când NATO și UE se uită la aceeași hartă energetică, discuția nu mai este doar „câtă energie circulă”, ci și „cât de repede putem reacționa când ceva nu merge”. AI adresează exact această nevoie de viteză și anticipare.

Poziția României: blocaje de rețea, competitivitate și șansa AI

În marja reuniunii, ministrul energiei, Bogdan Ivan, a vorbit clar despre problema României: avem dezavantaje structurale pe piața europeană a energiei electrice, din cauza blocajelor persistente în fluxurile transfrontaliere.

Tradus în practică, asta înseamnă:

• exportăm mai puțin decât am putea atunci când producția e mare și prețul intern scade
• importăm mai puțin atunci când pe piețele vecine energia e mai ieftină
• pierdem bani, competitivitate și siguranță energetică

Aceste blocaje nu țin doar de lipsa fizică a liniilor, ci și de modul în care rețeaua este operată. Iar aici, AI poate schimba regulile jocului pentru România.

Unde poate face diferența AI în sistemul energetic românesc

1. Gestionarea congestiilor de rețea
   Algoritmi de AI pot anticipa, cu ore înainte, unde apar congestii pe linii de transport și pot recomanda:
   • redispecerizarea centralelor
   • ajustarea fluxurilor de export/import
   • activarea flexibilității la consumatori mari (oțelării, rafinării, centre de date)

1. Integrarea regenerabilelor la scară mare
   Cu sute de MW noi în fotovoltaic și eolian, fără AI riscăm două extreme:

   • ori limităm conectarea proiectelor (că „nu duce rețeaua”)
   • ori acceptăm tot, și apoi reducem producția la ore de vârf din lipsă de capacitate de transport

   Modelele avansate de previziune + control automatizat al fluxurilor pot permite conectarea unui volum mai mare de capacități verzi, fără compromisuri de securitate a sistemului.

2. Mentenanță predictivă pentru infrastructura critică
   Pentru Transelectrica, distribuitori și producători, AI poate:

   • analiza în timp real date din senzori, imagini termice, vibrații
   • sugera intervenții înainte de defect
   • reduce durata avariilor critice, inclusiv în contextul unor incidente de securitate sau al unor condiții meteo extreme

3. Detectarea timpurie a atacurilor cibernetice
   Sistemele de apărare cibernetică bazate pe AI pot învăța comportamentul normal al rețelei și pot semnala:

   • comenzi neobișnuite în sistemele SCADA
   • accesări suspecte în rețelele OT (operational technology)
   • modele de trafic care indică un posibil atac coordonat

   Aici se întâlnesc direct agenda NATO cu agenda energetică: un atac cibernetic asupra unei rețele naționale de energie e și problemă economică, și problemă de securitate națională.

Pachetul european pentru rețele și viitorul „grid-ului inteligent”

Miniștrii UE discută și primul pachet de măsuri pentru rețelele europene, recent prezentat de Comisie. Nu vorbim încă de negocieri pe articole, ci de:

• priorități strategice
• instrumente de finanțare
• echilibrul dintre competențele naționale și cele europene

Rețelele trec în sfârșit în centrul tranziției energetice, iar asta are câteva consecințe clare pentru România:

1. Nu mai e suficient să construim centrale verzi, trebuie să „modernizăm creierul” sistemului
   • investițiile vor curge tot mai mult spre digitalizare, automatizare, centre de date energetice
   • operatorii de transport și distribuție care știu să folosească AI vor atrage mai ușor finanțare europeană

1. Cooperare transfrontalieră obligatorie

   • interconectările România–Ungaria, România–Bulgaria, România–Serbia vor fi privite ca piese dintr-un puzzle european
   • planificarea va ține cont nu doar de fluxurile comerciale, ci și de reziliență și mobilitate militară

2. Standardizare și securitate by design

   • noile cerințe vor împinge operatorii să adopte arhitecturi IT/OT moderne, cu securitate cibernetică integrată
   • AI va trebui să fie explicabilă și auditată – nu mai e acceptabil un „algoritm opac” care decide fluxuri de energie fără trasabilitate

Pentru România, asta înseamnă o fereastră de oportunitate: dacă ne mișcăm repede cu proiecte pilot de rețele inteligente și AI în sectorul energetic, nu doar prindem finanțarea europeană, ci ne și așezăm într-o poziție mai bună în negocierile regionale.

Ce pot face concret actorii din România, acum

Trecerea de la principii la practică ține de decizii foarte concrete, luate în 2026–2028. Pentru companii, autorități și operatori din România, câteva direcții sunt clare.

Pentru operatorii de rețea (transport și distribuție)

• să includă AI și digitalizare avansată în toate proiectele depuse pe viitoarea Facilitate pentru Interconectarea Europei
• să dezvolte centre de excelență interne pentru analiză de date și securitate cibernetică energetică
• să piloteze micro-rețele inteligente în zone cu densitate mare de regenerabile (Dobrogea, Oltenia)

Pentru producătorii de energie și dezvoltatorii de proiecte verzi

• să integreze încă din faza de proiect sisteme de predicție bazate pe AI pentru producție și mentenanță
• să își pregătească infrastructura pentru participare activă la servicii de sistem (inclusiv prin baterii și flexibilitate controlată digital)

Pentru autorități și reglementator

• să trateze AI în energie ca subiect de securitate națională și competitivitate, nu doar de inovație tehnologică
• să actualizeze cadrul de reglementare astfel încât:
  • să accepte decizii automatizate în operarea rețelei, cu controale și audit clar
  • să stimuleze partajarea securizată de date între operatori, furnizori și mari consumatori

De ce legătura NATO–UE–AI contează pentru tranziția verde în România

Când NATO intră oficial în discuțiile despre energie, mesajul este direct: tranziția verde nu mai este doar o chestiune de mediu și economie, ci și de securitate.

Pentru România, care rămâne o piață emergentă, dar cu ambiții mari în regenerabile, asta înseamnă trei lucruri esențiale:

• nu ne mai permitem rețele sub-investite și operate „la limită”
• nu ne mai permitem să tratăm securitatea cibernetică energetică ca pe un cost opțional
• nu ne mai permitem să ignorăm AI ca instrument central în planificarea și operarea sistemului energetic

Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” urmărește exact acest punct de inflexiune: momentul în care digitalizarea și AI trec din zona de „proiecte pilot interesante” în zona de infrastructură critică și securitate colectivă.

Dacă ești implicat în energie – operator, producător, mare consumator, integrator IT sau factor de decizie – următorul pas logic este să îți definești propria strategie AI pentru securitate și tranziție verde. Cine își clarifică direcția acum va fi cel care, peste câțiva ani, nu doar respectă standardele NATO–UE, ci profită și de avantajul competitiv creat de ele.