Brazilia instalează 11,4 GW solar în 2025, dar lovește bariere de reglementare. România poate evita această capcană folosind AI pentru o tranziție verde inteligentă.
România vorbește tot mai des despre tranziția verde, dar Brazilia deja instalează 11,4 GW de fotovoltaic doar în 2025. Chiar și cu dobânzi de aproape 15% și bariere de reglementare, solarul rămâne principalul motor de creștere în sistemul lor energetic.
Asta contează pentru noi dintr-un motiv simplu: dacă o piață atât de complicată ca Brazilia reușește să susțină zeci de GW de energie solară, România nu are nicio scuză să rămână blocată în dezbateri și proceduri. Diferența nu va fi dată doar de reglementări, ci și de cât de inteligent ne folosim de date și de AI pentru a integra regenerabilele în siguranță în rețea.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul acesta pune lupa pe Brazilia ca studiu de caz: unde accelerează, unde frânează și, mai ales, cum poate România folosi AI pentru a evita aceleași blocaje.
1. Lecțiile dure din Brazilia: creștere rapidă, dar cu frână de mână trasă
Brazilia este, în 2025, unul dintre campionii globali la fotovoltaic. Asociația fotovoltaică ABSolar estimează:
- 15 GW de capacitate solară adăugată în 2024
- 11,4 GW estimați pentru 2025
- doar 10,6 GW prognozați pentru 2026 – adică o scădere de 24% față de 2024
Cu toate acestea, până la final de 2026, Brazilia va depăși 75,9 GW capacitate fotovoltaică instalată. Din aceasta:
- 51,8 GW din sisteme rezidențiale și comerciale (generare distribuită)
- 24,1 GW din parcuri mari conectate la Sistemul Interconectat Național
Creșterea rămâne impresionantă, dar mesajul ABSolar este clar: reglementările, costul capitalului și blocajele de rețea încep să frâneze investițiile și să taie locuri de muncă.
Ce frânează piața solară braziliană
ABSolar indică trei probleme majore, perfect recognoscibile și pentru România:
- Curtailment fără compensații pentru marile parcuri solare – adică operatorii sunt obligați să reducă producția când rețeaua nu poate prelua energia, fără să fie despăgubiți.
- Conectare greoaie la rețea pentru prosumatori și sisteme mici/medii, sub pretextul limitărilor de rețea sau al riscului de flux invers de putere.
- Cost de capital foarte ridicat – dobânzi ~15% pe an, curs USD volatil și taxe mari la importul de echipamente fotovoltaice.
Rezultatul? ABSolar estimează pentru 2026, față de 2025:
- investiții în solar în scădere de la 40 miliarde BRL la 31,8 miliarde BRL
- locuri de muncă reduse de la 396.500 la 319.900
- venituri ale sectorului în scădere de la >13 miliarde BRL la ~10,5 miliarde BRL
Mesajul pentru România este simplu: dacă reglementările și infrastructura nu țin pasul cu tehnologia, creșterea se oprește, chiar și într-o piață foarte dinamică.
2. Paralele cu România: unde suntem acum și ce riscăm
România nu instalează încă zeci de GW pe an, dar direcția e clară: mai multe panouri solare pe case, mai multe parcuri fotovoltaice mari, presiune tot mai mare pe Transelectrica și distribuitori. Aceleași tensiuni care se văd azi în Brazilia încep să apară și la noi:
- cereri de racordare blocate sau întârziate în unele zone, din cauza lipsei de capacitate de rețea
- discuții tot mai dese despre limitarea injecției în rețea în anumite intervale
- nevoia de modernizare a tarifelor, astfel încât să reflecte mai corect flexibilitatea și valoarea energiei distribuite
Dacă România copiază doar partea de „instalăm cât mai mult fotovoltaic”, dar nu vine și cu
- reglementări clare pentru stocare,
- planuri serioase de investiții în rețele,
- digitalizare și AI pentru operarea sistemului,
riscul e să ajungem în aceeași situație: creștere rapidă urmată de stagnare și frustrare în rândul investitorilor și prosumatorilor.
3. Cum vrea Brazilia să iasă din blocaj – și ce putem prelua
ABSolar nu se oprește la diagnostic. Asociația pregătește pentru campania electorală din 2026 un set de propuneri concrete către candidații la președinție. Ideile sunt extrem de relevante și pentru România:
- Compensare pentru pierderile din curtailment la parcurile mari – altfel băncile își retrag finanțările sau cer marje de risc enorme.
- Simplificarea conectării pentru sistemele mici și medii de autoconsum – proceduri standardizate, termene clare, condiții tehnice predictibile.
- Reguli clare pentru stocarea energiei – cum participă bateriile la piață, cum sunt plătite pentru servicii de rețea, cum se integrează în licitațiile de capacitate.
Pe lângă acestea, ABSolar colaborează cu autoritățile pentru:
- dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție
- modernizarea operării sistemului
- reglementarea licitațiilor pentru Storage Capacity Reserve
- valorizarea generării distribuite și modernizarea tarifelor
România are nevoie de același tip de abordare, dar cu un avantaj clar: poate sări direct la o planificare bazată pe date și AI, nu doar pe medii istorice și scenarii generale.
4. De ce AI poate fi diferențiatorul României în integrarea solarului
Diferența dintre o tranziție verde tensionată și una controlată ține, tot mai mult, de cum folosim datele. Aici AI poate face ceea ce modelele clasice nu reușesc:
4.1. Predicție mult mai precisă a producției solare
Modelele de AI pot învăța din:
- date meteo de înaltă rezoluție
- istoricul producției fiecărui parc sau prosumator
- particularități locale (ceață frecventă într-o zonă, efecte de umbrire, microclimate)
Rezultatul este o prognoză de producție PV mult mai precisă, pe oră și chiar pe intervale de 15 minute. Asta ajută la:
- reducerea situațiilor în care operatorul de sistem este „luat prin surprindere”
- dimensionarea mai bună a rezervelor și a pornirilor/opriri de unități clasice
- scăderea riscului de curtailment masiv din lipsă de previziune
4.2. Optimizarea fluxurilor de putere în rețelele de distribuție
Un argument clasic împotriva prosumatorilor este riscul de flux invers în rețea și probleme de tensiune. AI poate gestiona aceste situații în mod dinamic:
- modele de rețea actualizate în timp aproape real
- algoritmi care calculează limite dinamice de injecție pentru fiecare nod
- recomandări automate către operator pentru reglaje, comutări, folosirea transformatoarelor cu reglaj sub sarcină
Rezultatul: mai multe sisteme solare conectate pe aceeași rețea fără investiții imediate uriașe, dar cu un control mult mai fin asupra siguranței.
4.3. Mentenanță predictivă pentru parcuri solare și baterii
Un alt punct sensibil în piețele emergente este costul de operare. Când dobânzile sunt mari, orice pierdere de producție doare. AI ajută prin:
- detectarea degradării panourilor sau a invertorilor înainte să apară defectul major
- identificarea stringurilor cu murdărie sau umbrire anormală
- predicția duratei de viață pentru baterii și optimizarea ciclurilor de încărcare/descărcare
Pentru investitorii din România, asta înseamnă randament mai stabil și mai puțin risc perceput de bănci – deci acces mai bun la finanțare.
5. Cum poate România să folosească AI pentru a evita „capcana Braziliei”
Dacă ar fi să rezum la câteva idei concrete ce ar putea face România diferit, aș merge pe următoarele direcții.
5.1. Reglementări gândite „cu AI în minte”
În loc să tratăm AI ca pe un adaos ulterior, ar trebui să apară explicit în:
- codul rețelei de transport și distribuție
- normele pentru agregatori de flexibilitate și prosumatori
- schemele de sprijin pentru stocare
De exemplu, licitațiile de capacitate sau de stocare pot include criterii de utilizare a sistemelor de AI pentru prognoză și operare eficientă.
5.2. Platforme naționale de date energetice
Brazilia suferă de probleme structurale (dobânzi, taxe), greu de schimbat rapid. România, în schimb, poate obține un avantaj rapid prin:
- platforme centralizate de date (producție, consum, meteo, incidente de rețea)
- acces controlat pentru operatori, agregatori, furnizori și cercetare
- standarde comune de raportare a datelor din invertoare, contoare inteligente, stații de transformare
Pe baza acestor date, modelele de AI devin mai bune, iar deciziile ANRE și ale operatorilor de rețea pot fi susținute de analize solide, nu doar de scenarii teoretice.
5.3. Scheme de sprijin condiționate de digitalizare
Dacă tot alocăm bani pentru prosumatori, parcuri fotovoltaice și baterii, e logic să cerem în schimb:
- echipamente compatibile cu monitorizare în cloud
- date anonimizate puse la dispoziție pentru analiza de sistem
- capabilități de control de la distanță (de exemplu, reacție la semnale de preț sau congestii)
Astfel, România poate construi treptat un sistem în care mii de instalații mici se comportă coordonat, ca un „super-parc virtual” optimizat prin AI.
6. De la Brazilia la București: ce urmează pentru tranziția verde
Brazilia arată că fotovoltaicul poate deveni, în câțiva ani, principala sursă de nouă capacitate într-un sistem energetic mare – în 2025, solarul reprezintă deja 68% din noile capacități instalate acolo. Arată și reversul medaliei: fără reglementări moderne și fără o viziune clară pentru rețele și stocare, boomul riscă să se transforme în blocaj.
România este încă într-o fază în care poate învăța din greșelile altora. Avem:
- un mix energetic relativ diversificat
- acces la fonduri europene pentru digitalizare și rețele
- un ecosistem IT puternic, capabil să dezvolte soluții de AI pentru energie
Dacă legăm aceste atuuri de o strategie clară de „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, putem evita frânarea bruscă pe care o simte deja Brazilia și putem construi o piață solară scalabilă, predictibilă și bancabilă.
Pentru companiile din energie, pentru dezvoltatori de proiecte și pentru autorități, întrebarea reală nu mai este „dacă” folosim AI în tranziția verde, ci cât de repede suntem dispuși să îl integrăm în decizii, reglementări și investiții.
Dacă vrei să discutăm concret cum pot fi aplicate soluții de AI în proiectele fotovoltaice sau în operarea rețelelor din România, următorul pas logic este un audit digital: unde ai date, ce poți modela azi și ce îți lipsește pentru a lua decizii mai bune mâine.