Irlanda a ajuns la 1 GW de fotovoltaic pe acoperiș. România poate urma, dar cu un avantaj: integrarea AI în rețele și în gestionarea prosumatorilor.
Irlanda a ajuns la 1 GW de fotovoltaic pe acoperiș. România, ești pregătită?
1 GW de fotovoltaic pe acoperiș într-o țară cu ploi, vânt și cer plumburiu mare parte din an. A reușit Irlanda, în noiembrie 2025. Vorbim de peste 170.000 de acoperișuri care produc acum energie curată, doar din soare.
De ce contează asta pentru România? Pentru că direcția noastră este clară: tranziție verde, integrare masivă de regenerabile, modernizarea rețelei și, mai nou, AI în industria energetică. Iar Irlanda tocmai a oferit un studiu de caz foarte concret despre cum arată o tranziție accelerată bazată pe fotovoltaic distribuit.
În articolul de azi din seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, folosim exemplul Irlandei ca reper și discutăm direct:
- ce a făcut Irlanda ca să ajungă atât de repede la 1 GW pe acoperiș,
- ce probleme apar când ai sute de mii de prosumatori conectați în rețea,
- cum ajută inteligența artificială la integrarea fotovoltaicului în România,
- ce pași concreți pot face acum companiile, comunitățile și operatorii de rețea de la noi.
Ce a făcut Irlanda bine: 1 GW pe acoperiș în doar câțiva ani
Irlanda a depășit în 11.2025 pragul de 2,1 GW de putere fotovoltaică instalată, din care 1 GW este doar rooftop – rezidențial, comercial, comunitar.
Câteva detalii cheie din modelul lor:
1. Politici stabile și mesaje clare
Asociația Solar Ireland vorbește explicit despre „certitudine de politică publică”. Tradus în practică:
- granturi clare și previzibile pentru fotovoltaic rezidențial,
- semnal ferm că sprijinul continuă: subvenția de 1.800 € pentru sisteme rezidențiale rămâne și în 2026,
- focus pe proiecte locale și comunități energetice.
Ministrul pentru Climă, Energie și Mediu a pus problema foarte direct: susținerea prin granturi și investiții în regenerabile mici și comunitare aduce schimbare reală „la firul ierbii”.
Asta îi convinge pe oamenii obișnuiți și pe firmele mici că merită să instaleze panouri.
2. Ritm de instalare ridicat: ~50.000 de sisteme pe an
Conform ESB Networks, operatorul de distribuție din Irlanda, circa 50.000 de instalații solare noi apar în fiecare an pe case, ferme, companii și în comunități.
Un exemplu concret: un club sportiv din Dublin (Fingallians GAA) și-a montat 120 de panouri fotovoltaice. Rezultatul estimat:
- producție anuală: ~51.000 kWh,
- evită ~18 tone CO₂/an,
- perioada de recuperare a investiției: 3–5 ani.
E același tip de proiect pe care îl vedem la noi la primării, școli sau fabrici, doar că la o scară mult mai mare.
3. Accent pe incluziune: fotovoltaic pentru toată lumea, nu doar pentru „early adopters”
Mesajul liderilor din industrie e clar: fotovoltaicul pe acoperiș e una dintre cele mai „incluzive” soluții climatice. Nu e doar pentru corporații sau parcuri solare uriașe, ci pentru:
- familii,
- mici afaceri,
- ONG-uri și cluburi sportive,
- comunități rurale.
România are de fapt un potențial similar. Diferența o face cum gestionăm boom-ul de prosumatori și cât de inteligent e sistemul energetic în spate.
România: unde suntem și unde încep să apară frânele
România a crescut spectaculos la capitolul fotovoltaic în ultimii ani, mai ales pe segmentul de prosumatori. Avem deja zeci de mii de instalații rezidențiale și comerciale, cu scheme de sprijin (Casa Verde, programe pentru IMM-uri, proiecte PNRR) care împing piața în sus.
Dar realitatea din teren e asta:
- rețele de distribuție locale care încep să fie suprasolicitate la prânz,
- variații mari de tensiune în zone cu multe acoperișuri cu panouri,
- timpi mai lungi de avizare și conectare,
- lipsă de vizibilitate și control detaliat la nivel de rețea joasă tensiune.
Fără un „creier” digital, adică AI integrat în rețele, în centrale și în portofoliile de clienți, riscăm exact ce vedem în alte țări:
multe instalații fotovoltaice, dar din ce în ce mai multă energie „tăiată” (curtailment) pentru că rețeaua nu știe să o absoarbă.
Aici intră în scenă rolul real al AI în tranziția verde.
Cum ajută AI să gestionăm 1 GW, 2 GW, 5 GW de fotovoltaic pe acoperiș
Pe scurt: AI face două lucruri esențiale pentru fotovoltaicul distribuit din România:
- face ordine în haosul datelor energetice,
- ia decizii optime în timp real, pe care un dispecer uman nu are cum să le proceseze manual pentru sute de mii de puncte de consum/producție.
1. Optimizarea rețelei: de la „reactiv” la „predictiv”
Când ai 50.000 de noi instalații pe an (cum are Irlanda) sau când România se apropie de același ritm, rețeaua clasică nu mai ajunge. Un sistem de management al rețelei bazat pe AI poate:
- anticipa fluxurile de energie în funcție de:
- prognoza meteo (radiație solară, temperatură),
- istoricul de consum din fiecare zonă,
- comportamentul clienților (ore de vârf, sezonalitate),
- optimiza tensiunea și puterea reactivă pe fiecare segment de rețea (prin reglaje automate în invertoare sau echipamente din posturile de transformare),
- prioritiza sursele locale de regenerabil în fața producerii convenționale unde e posibil,
- semnala în avans unde e nevoie de modernizări de rețea (cablu subdimensionat, transformator încărcat etc.).
Realitatea? Fără AI, aceste decizii sunt fie reactive, fie luate „după ureche”, pe baza unor medii istorice care nu mai reflectă dinamica actuală a prosumatorilor.
2. Mentenanță predictivă pentru panouri și invertoare
La 170.000+ instalații, cum are Irlanda, sau la zeci de mii de prosumatori în România, defecțiunile și pierderile mici se adună. AI poate analiza datele de la mii de sisteme fotovoltaice și poate:
- detecta scăderi anormale de producție (string defect, mizerie pe panouri, degradare accelerată),
- identifica modele de defectare pentru anumite tipuri de invertoare sau montaje,
- recomanda intervenții la timp, înainte ca pierderea de energie sau oprirea completă să devină costisitoare.
Asta contează pentru:
- ESCO-uri și instalatori care au mii de sisteme în portofoliu,
- bănci și fonduri care finanțează pachete de fotovoltaic rezidențial,
- companii mari cu multe locații (rețele de retail, logistică, benzinării).
Un AI bine antrenat pe date românești poate scădea costurile de mentenanță și poate crește factorul de utilizare efectiv al instalațiilor cu câteva procente. Pe termeni de 10–15 ani, asta înseamnă bani serioși.
3. Prognoză de producție și echilibrare de portofoliu
În sisteme cu mult fotovoltaic, cine prognozează mai bine câștigă. AI ajută la:
- prognoza producției fotovoltaice la nivel de prosumator, de cartier, de oraș sau de întreg portofoliu,
- combinarea datelor meteo de înaltă rezoluție cu istoricul local,
- calcularea în avans a unui profil realist de injecție în rețea.
Pentru furnizori, traderi și agregatori de prosumatori, asta înseamnă:
- mai puține dezechilibre pe piața de echilibrare,
- costuri mai mici cu reglajul secundar și terțiar,
- posibilitatea de a construi produse noi (de ex. abonamente verzi cu prețuri dinamice, pachete „solar + baterie + AI”).
Ce ar putea copia România din modelul Irlandei – dar cu AI integrat de la început
Irlanda a ajuns la 1 GW rooftop în câțiva ani. România poate ajunge acolo și chiar mai departe, dar are șansa să sară direct la generația „AI-ready” a rețelei și a pieței energetice.
1. Politici stabile + instrumente digitale
Model de abordare sănătoasă pentru România:
- menținerea și clarificarea pe termen lung a schemelor de sprijin pentru fotovoltaic rezidențial și comercial,
- legarea acestor programe de cerințe minime de monitorizare digitală (contorizare inteligentă, acces la date, standarde tehnice pentru invertoare),
- folosirea datelor colectate pentru a alimenta modele AI de planificare a rețelei și de optimizare a investițiilor.
Pe scurt: nu doar să instalăm panouri, ci să construim și infrastructura digitală care le face utile sistemului energetic în ansamblu.
2. Prosumatori și comunități energetice coordonate prin AI
Irlanda pune accent pe proiecte locale – cluburi sportive, comunități, ferme. România poate duce asta mai departe cu agregatori digitali și comunități energetice gestionate cu ajutorul AI:
- mai multe gospodării, firme și instituții își unesc capacitățile fotovoltaice și, eventual, bateriile,
- un algoritm AI decide când e mai eficient să:
- consumi local,
- stochezi,
- livrezi în rețea,
- comunitatea poate participa pe piețele de echilibrare sau servicii de sistem ca un „micro-player” coordonat.
Aici se joacă diferența între „mulți prosumatori dezorganizați” și comunități energetice eficiente economic.
3. Integrarea bateriilor și a vehiculelor electrice
Creșterea capacității fotovoltaice – în Irlanda sau în România – nu poate continua la nesfârșit fără ceva în plus: stocare și flexibilitate. AI este piesa lipsă care poate gestiona:
- baterii rezidențiale și comerciale așezate lângă panouri,
- flote de vehicule electrice care pot încărca inteligent atunci când soarele e în vârf,
- stații de încărcare rapide care răspund la semnale de preț și congestie.
Un algoritm bine construit poate decide, de exemplu:
- să pornească încărcarea mașinilor electrice în cartierul X între 11:00 și 14:00 în zilele însorite,
- să limiteze exportul în perioadele în care rețeaua locală e saturată,
- să folosească bateriile pentru a atenua vârfurile de seară.
Fără AI, aceste decizii fie nu se iau, fie se iau prea târziu, cu costuri mai mari și cu frustrare pentru consumatori.
Ce pot face acum actorii din România care vor să fie în față
Dacă ești implicat în energie în România – companie, primărie, dezvoltator, operator de rețea, integrator IT – Irlanda îți oferă un indicator clar: 1 GW rooftop este foarte realizabil. Diferența o face cum îl gestionezi.
Pentru companii și dezvoltatori de proiecte
- include platforme de monitorizare și analiză AI în toate proiectele fotovoltaice noi,
- gândește pachete „hardware + software”: panouri + invertor + măsurare + algoritmi de prognoză și mentenanță,
- discută cu băncile și investitorii despre cum AI reduce riscul (prin mentenanță predictivă și prognoză mai bună).
Pentru operatorii de rețea și furnizori
- începe proiecte pilot de rețele inteligente în zone cu mulți prosumatori,
- colectează și curăță datele de consum/producție, ca bază pentru modelele AI,
- testează algoritmi de optimizare a tensiunii, prognoză de încărcare și curtailment minim.
Pentru administrații locale și comunități
- când depui proiecte pentru fotovoltaic pe școli, spitale, clădiri publice, include de la început un sistem de management energetic cu AI,
- discută cu furnizorii despre posibilitatea de a conecta aceste clădiri într-o micro-rețea virtuală,
- folosește datele din proiect pentru a arăta publicului câte emisii se reduc și ce economii se fac.
De ce exemplul Irlandei e un semnal pentru România în 2026
Irlanda a demonstrat că 1 GW de fotovoltaic pe acoperiș se poate atinge rapid dacă ai:
- politici coerente,
- sprijin financiar predictibil,
- industrie locală capabilă.
România are un avantaj: poate să încorporeze AI în sectorul energetic chiar în timp ce extinde masiv fotovoltaicul rezidențial și comercial. Nu trebuie să refacem greșelile altora.
Dacă vrei să discuți cum pot fi folosite soluțiile AI pentru proiectele tale fotovoltaice, pentru un portofoliu de prosumatori sau pentru o rețea locală, acum e momentul bun. 2026 nu va fi anul în care ne întrebăm dacă mergem pe regenerabile, ci cât de inteligent reușim să le integrăm.
România poate avea propriul „moment Irlanda” – doar că, ideal, cu un sistem energetic mai inteligent, mai flexibil și mai pregătit pentru următorii 20 de ani.