Ce poate învăța România de la Irlanda și 1 GW de fotovoltaic pe acoperiș

Irlanda are deja peste 1 GW de fotovoltaic pe acoperiș instalat. Vorbim de peste 170.000 de acoperișuri care produc energie curată și reduc facturi, într-o țară cu un soare mai modest decât al României.

Realitatea? România nu are o problemă de potențial solar. Are o problemă de viteză, coordonare și planificare. Exact aici intră în scenă inteligența artificială (AI) și experiența țărilor care au accelerat tranziția verde, cum e Irlanda.

În această etapă a seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, folosim cazul Irlandei ca studiu concret: cum ajungi de la câteva mii de instalații la 1 GW pe acoperișuri și cum poate AI să scurteze drumul României – mai ales pe segmentul rezidențial și industrial.

1. Lecția Irlandei: 1 GW pe acoperișuri, 170.000 de prosumatori

Irlanda a depășit în noiembrie 2025 pragul de 2,1 GW capacitate solară instalată, din care 1 GW doar pe acoperișuri. Asta înseamnă mii de locuințe, ferme, firme și clădiri comunitare care produc local o parte din energia consumată.

Câteva repere esențiale din modelul irlandez:

• peste 170.000 de acoperișuri cu panouri fotovoltaice;
• aproximativ 50.000 de noi instalații pe an (locuințe, ferme, afaceri, comunități);
• sprijin constant prin granturi, menținute pe termen mediu;
• un mesaj clar din partea statului: fotovoltaicul pe acoperiș e prioritate națională.

Un exemplu simbolic prezentat în Irlanda: un club sportiv din Dublin, cu 120 de panouri fotovoltaice. Instalația generează peste 51.000 kWh pe an, evită 18 tone CO₂ anual și are timp de recuperare între 3 și 5 ani. Pentru o clădire tipică din România – sală de sport, P+1 cu consum mediu – cifrele ar fi similare sau chiar mai bune, datorită iradierii solare mai ridicate.

Ce au subliniat irlandezii la atingerea acestui prag de 1 GW?

„Este o demonstrație națională a ceea ce se întâmplă când certitudinea politică, sprijinul public și capacitatea industriei se aliniază.”

Fix aceste trei elemente pot fi accelerate în România cu ajutorul AI: planificare inteligentă, comunicare țintită, investiții direcționate acolo unde au cel mai mare impact.

2. Unde este România și de ce AI poate schimba ritmul

România a făcut pași buni pe zona de prosumatori și parcuri fotovoltaice, dar potențialul este încă mult peste ceea ce vedem în rețea. Avem:

• un potențial solar mai bun decât Irlanda;
• mii de prosumatori și proiecte în derulare;
• presiune crescută pe rețelele de distribuție în anumite zone;
• un cadru de reglementare care se schimbă destul de des, ceea ce descurajează investițiile mici și medii.

Most companies get this wrong: tratează digitalizarea și AI ca pe un „nice to have” în proiectele de energie regenerabilă. De fapt, fără AI, extinderea fotovoltaicului pe acoperiș la scară mare devine un joc de „trial & error” pe rețele deja încărcate.

Ce aduce concret AI pentru tranziția verde în România

1. Planificare inteligentă a noilor instalații solare
   Algoritmii de AI pot analiza:

   • încărcarea actuală a rețelei locale;
   • producția solară istorică și prognozată;
   • profilul de consum al clienților;
   • date despre clădiri (orientare, umbrire, suprafață acoperiș).

   Rezultatul: hărți de prioritizare – unde merită încurajate instalările, unde e nevoie de întăriri de rețea, unde e ideal să se instaleze și baterii.

2. Predicția consumului și a producției
   Modelele de machine learning fac prognoze orare pentru:

   • consumul rezidențial și industrial;
   • producția solară și eoliană;
   • impactul temperaturii, sezonului, sărbătorilor sau schimbărilor de preț.

   Pentru un operator de distribuție sau furnizor, asta înseamnă decizii mai bune privind achiziția de energie, flexibilitatea consumului și managementul congestiilor în rețea.

3. Integrarea prosumatorilor în rețele inteligente (smart grid)
   Fără AI, prosumatorii sunt văzuți ca o sursă de imprevizibilitate. Cu AI, devin resursă de flexibilitate:

   • reglarea puterii injectate în rețea în funcție de congestii;
   • pornirea/oprirea automată a unor consumatori inteligenți (boilere, chillere, pompe de căldură);
   • încărcarea stațiilor EV când producția solară este mare.

România are deja proiecte pilot în aceste direcții, dar pentru a evita blocarea rețelei pe măsură ce numărul prosumatorilor crește, AI nu mai este „opțiune”, este infrastructură critică.

3. Cum a reușit Irlanda să scaleze solarul de acoperiș – și ce putem adapta

Irlanda a combinat trei ingrediente cheie: politici stabile, programe de sprijin clare și coordonare tehnică între stat, operatori și industrie. România poate adapta aceste elemente, dar cu un plus: să le proiecteze de la început cu AI „în ADN”.

3.1. Politici previzibile și granturi clare

Irlanda a anunțat public că grantul pentru fotovoltaic rezidențial rămâne la același nivel și în 2026. Mesaj simplu: oamenii și firmele se pot baza pe acest sprijin când iau decizii de investiție pe 3–5 ani.

România are, la rândul ei, programe precum finanțările pentru prosumatori sau măsuri pentru eficiență energetică. Unde poate ajuta AI?

• Simulări de scenarii de buget: câte instalații pot fi finanțate, ce economie de CO₂ se obține, cum se schimbă profilul de consum la nivel de județ.
• Optimizarea designului programelor: AI poate arăta ce tip de sprijin (grant, credit cu garanție de stat, scheme de compensare) generează cel mai mare număr de instalări fără a supraîncărca rețeaua.

3.2. Date și transparență pentru decidenți și industrie

În Irlanda, asociația solară națională publică periodic cifre clare: capacitate totală, ritm anual, structura pe tipuri de instalații. Asta ajută industria să planifice investiții în instalatori, logistică, servicii.

În România, AI poate transforma datele de rețea și de consum într-un „tablou de bord” național al tranziției verzi:

• câți prosumatori există pe fiecare post de transformare;
• câtă energie se injectează și în ce intervale orare;
• zone unde cererea de instalări este mare, dar rețeaua e limitată;
• impactul real asupra facturilor gospodăriilor.

Companiile de energie care investesc în astfel de platforme AI vor avea un avantaj clar: vor ști unde și când să își concentreze vânzările, parteneriatele cu instalatori și ofertele pentru baterii sau pompe de căldură.

3.3. Comunități energetice și proiecte locale coordonate cu AI

Irlanda pune accent pe energie la scară locală: cluburi sportive, școli, comunități rurale. România are un potențial uriaș în comune, orașe mici și parcuri industriale.

AI poate ajuta autoritățile locale să răspundă la câteva întrebări simple, dar critice:

• Care sunt clădirile publice cu cel mai mare consum și acoperiș potrivit pentru fotovoltaic?
• Ce combinație de panouri + baterii + management inteligent al consumului scade nota de plată cu 30–40%?
• Unde se pot crea comunități energetice (mai multe clădiri care partajează energia produsă local) astfel încât rețeaua să nu fie supraîncărcată?

Un algoritm bine antrenat pe date locale poate propune, în câteva ore, un plan energetic pentru un întreg oraș – ceva ce, manual, ar lua luni.

4. AI pe acoperiș: de la proiectare la mentenanță predictivă

Pentru proprietarii de locuințe, hale industriale sau spații comerciale din România, AI nu este doar un concept macro. Se vede direct în ROI-ul fiecărui proiect fotovoltaic.

4.1. Proiectare optimă a sistemului fotovoltaic

Un sistem proiectat „după ureche” poate produce cu 10–20% mai puțin decât unul optimizat. Cu AI se pot face automat:

• analiza orientării și a unghiului acoperișului;
• simularea umbririlor (clădiri vecine, copaci, elemente de acoperiș);
• optimizarea configurației: număr de panouri, stringuri, invertor, baterie;
• calculul ratei interne de rentabilitate (IRR) și al timpului de recuperare în diverse scenarii de preț.

Pentru o companie care instalează sute de sisteme pe an, astfel de algoritmi înseamnă timp mai scurt de ofertare, mai puține erori și clienți cu producție mai apropiată de potențialul maxim.

4.2. Monitorizare și mentenanță predictivă

Orice panou murdar, connector defect sau invertor care lucrează în afara parametrilor înseamnă bani pierduți. AI poate:

• detecta automat scăderile anormale de producție;
• identifica probabilul tip de defect și prioritatea intervenției;
• programa mentenanța în momentele cu radiație solară scăzută;
• învăța în timp ce condiții duc cel mai des la probleme (ex. temperaturi ridicate, praf, umiditate).

Pentru parcurile industriale sau lanțurile de retail cu zeci de acoperișuri fotovoltaice, mentenanța predictivă bazată pe AI poate însemna zeci de mii de euro economisiți pe an.

4.3. Optimizarea consumului în clădiri inteligente

Un sistem fotovoltaic produce, dar valoarea reală vine când consumul se adaptează la producție. Aici AI strălucește:

• pornește automat consumatori flexibili când există surplus solar (chillere, pompe de căldură, stații EV);
• reduce sarcina în vârfurile de preț din piață;
• propune proprietarilor de locuințe obiceiuri simple (programarea mașinii de spălat, boiler electric) care cresc autoconsumul.

În România, unde tot mai multe clădiri noi includ automatizare, integrarea unui strat de AI pentru management energetic poate face diferența între un simplu „PV pe acoperiș” și un ecosistem energetic inteligent.

5. De la 1 GW al Irlandei la obiectivul României: ce facem concret în 2026

Irlanda a ajuns la 1 GW fotovoltaic pe acoperiș păstrând un ritm susținut, clar și predictibil. România poate depăși acest prag în câțiva ani dacă tratează AI ca pe un instrument central în tranziția verde, nu ca pe un experiment.

Câteva direcții concrete pentru 2026 și mai departe:

• Pentru autorități și reglementatori:

  • integrarea AI în planurile de dezvoltare a rețelelor de distribuție;
  • programe naționale de sprijin calibrate cu modele de predicție a cererii și a impactului asupra rețelei;
  • date deschise (anonimizate) pentru dezvoltatori și comunități.

• Pentru companiile de energie și furnizori:

  • dezvoltarea de platforme AI pentru prognoză, ofertare și management al portofoliului de prosumatori;
  • pachete integrate PV + baterie + management inteligent al consumului pentru sectorul rezidențial și IMM;
  • servicii de mentenanță predictivă pentru clienții industriali.

• Pentru dezvoltatori, instalatori și ESCO-uri:

  • utilizarea de instrumente AI pentru proiectare, ofertare rapidă și simularea scenariilor financiare;
  • monitorizare centralizată pentru portofolii mari de instalații;
  • colaborare cu autorități locale pentru proiecte de comunități energetice.

Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” are un mesaj constant: nu ducem lipsă de tehnologie sau soare, ci de orchestrare inteligentă. Irlanda arată că 1 GW pe acoperișuri este perfect realizabil. Cu AI, România poate ajunge acolo mai repede, cu rețele mai stabile și cu investiții mai bine folosite.

Dacă ești parte din lanțul energetic – autoritate, utilitate, dezvoltator sau companie consumatoare de energie – întrebarea reală pentru 2026 nu este „implementăm AI sau nu?”, ci „începem acum sau rămânem să recuperăm peste cinci ani?”