Neptun Deep și noile sonde din Marea Neagră pot accelera tranziția verde a României doar dacă sunt integrate cu AI, date și un mix energetic inteligent.
Gazele din Marea Neagră și AI: combustibil pentru tranziția verde
România are, teoretic, suficiente resurse de gaze pentru a-și acoperi consumul intern pentru decenii. Practic, însă, felul în care explorăm, extragem și folosim aceste gaze va decide dacă rămânem blocați în trecut sau folosim resursa ca rampă de lansare pentru tranziția verde.
Anunțul OMV Petrom din 11.12.2025 – continuarea dezvoltării Neptun Deep și forarea sondei Anaconda-1 în Marea Neagră – nu e doar o știre de business. Este un test de maturitate: putem integra noi resurse fosile într-o strategie inteligentă, digitală, în care inteligența artificială optimizează explorarea, reduce impactul asupra mediului și accelerează extinderea regenerabilelor.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul de față explică de ce Neptun Deep și noile explorări din Marea Neagră au sens doar dacă sunt dublate de AI, date și un plan clar pentru un mix energetic echilibrat.
Neptun Deep și Anaconda-1: ce înseamnă, de fapt, pentru România
Pe scurt, Neptun Deep și potențialele noi descoperiri din Marea Neagră pot transforma România într-un furnizor regional de gaze și într-un actor mult mai puternic în tranziția energetică a Europei Centrale și de Sud-Est.
Câteva repere concrete
Conform informațiilor comunicate:
- Neptun Deep avansează conform calendarului, cu primele gaze așteptate în 2027.
- Investiția estimată: până la 4 miliarde euro.
- Resurse recuperabile estimate: aprox. 100 miliarde metri cubi de gaze.
- În prezent se forează în zăcământul Pelican Sud (4 sonde de producție), după care platforma se mută la Domino (încă 6 sonde).
- Următoarea etapă de explorare de mare adâncime: sonda Anaconda‑1, în Perimetrul XIX Neptun, în ape de ~1.500 m, la 200 km de Constanța.
- Adâncimea totală estimată a sondei: ~3.800 m.
- Cost total planificat: până la 90 milioane euro.
Pe lângă offshore, OMV Petrom anunță și:
- Continuarea explorării onshore (7 perimetre cu licență de explorare extinsă, studii seismice, lucrări de foraj).
- Principii agreate cu autoritățile pentru prelungirea acordurilor de producție cu 15 ani (până în 2043), cu creșterea redevențelor onshore cu 40% și modificarea regimului de impozitare suplimentară la gaze.
Asta arată două lucruri:
- Compania pariază clar pe gaz ca resursă strategică pe termen mediu.
- Statul încearcă să obțină o parte mai mare din valoare, dar și să clarifice obligațiile de mediu și abandon (estimate la ~600 mil. euro).
Realitatea? Gazul nu dispare din mixul energetic al României în următoarele două decenii. Întrebarea este cum îl folosim inteligent, nu dacă îl folosim.
Gazul ca „combustibil de tranziție” – doar dacă e gestionat inteligent
Gazul natural poate fi un combustibil de tranziție rezonabil doar dacă este integrat într-un plan clar de decarbonare. Fără digitalizare și AI, riscăm să blocăm capital în active fosile care, în 10–15 ani, devin active învechite sau supraimpozitate.
Unde are sens gazul în tranziția verde
Personal, văd trei zone cheie în care gazul românesc din Marea Neagră chiar ajută tranziția:
-
Înlocuirea cărbunelui și a importurilor de gaze scumpe
- Decarbonarea termocentralelor pe cărbune prin conversie pe gaz.
- Reducerea importurilor din surse cu risc geopolitic ridicat.
- Costuri mai previzibile pentru industrie și consumatori.
-
Backup flexibil pentru regenerabile
Când bate vântul mai puțin sau e nor în exces, gazul poate susține sistemul, dar ideal:- doar în vârfuri de consum,
- în centrale de înaltă eficiență,
- integrate într-un sistem de management de rețea bazat pe AI.
-
Materie primă pentru hidrogen și chimie verde
- Pe termen mediu, gazul poate alimenta unități de hidrogen albastru, cu captare și stocare a CO₂.
- Industria chimică și petrochimia pot folosi gazul în procese optimizate digital, cu emisii monitorizate în timp real.
Fără AI și date bune, toate acestea rămân intenții frumoase pe hârtie.
Cum poate AI să schimbe jocul în explorarea și producția de gaze offshore
AI nu mai este doar un „buzzword” în petrol și gaze. În proiecte ca Neptun Deep, poate însemna miliarde de euro economisite, sonde mai puține și un impact de mediu mai mic.
1. Explorare mai precisă, mai puține sonde „oarbe”
În explorarea de mare adâncime, fiecare sondă contează. Costul estimat de 90 milioane euro pentru Anaconda‑1 arată clar miza.
Ce poate face AI aici:
-
Analiză avansată a datelor seismice 2D/3D/4D
Algoritmii de învățare profundă pot identifica tipare în datele seismice pe care geologii nu le văd cu ochiul liber:- rafinarea hărților de rezervoare,
- estimări mai bune ale volumului de gaze,
- reducerea incertitudinii privind porozitatea și permeabilitatea.
-
Simulări de zăcământ mai rapide și mai realiste
Modelele de zăcământ alimentate cu AI testează sute de scenarii de producție și indică:- unde merită forat,
- câte sonde sunt optime,
- cum va evolua presiunea în timp.
Rezultatul: mai puține sonde inutile, CAPEX redus și mai puțină perturbare a mediului marin.
2. Optimizarea forajului în timp real
Forajul la 1.500 m adâncime de apă și 3.800 m adâncime totală nu este un exercițiu de rutină. AI poate interveni direct în operațiuni:
-
Sisteme de foraj ghidate de date
Modele AI antrenate pe date istorice din regiune (și din alte proiecte offshore) pot sugera parametri optimi de foraj:- viteză de rotație,
- densitatea fluidului de foraj,
- presiuni de lucru.
-
Detecția timpurie a riscurilor
Prin monitorizarea continuă a vibrațiilor, temperaturilor, presiunilor, AI poate anticipa:- riscul de blowout,
- blocarea coloanei de foraj,
- pierderile de fluid.
Asta înseamnă mai puține incidente, timpi morți reduși și costuri operaționale mai mici.
3. Mentenanță predictivă pentru platforme și infrastructură
Neptun Deep presupune o infrastructură complexă: capete de sondă submarine, conducte, platforme, sisteme de control. Orice oprire neplanificată costă enorm.
AI ajută prin:
- monitorizare continuă a vibrațiilor și curenților electrici;
- modele de mentenanță predictivă care indică exact când trebuie înlocuit un echipament;
- reducerea intervențiilor fizice în larg (mai ales în condiții meteo dificile).
Pentru o companie care furnizează o treime din necesarul de gaze al României, stabilitatea operațională nu e un moft, e critică.
AI ca liant între gaze, regenerabile și rețea
Dacă ne uităm doar la gaz, ratăm imaginea mare. România investește masiv în fotovoltaic, eolian, modernizarea rețelelor și, în paralel, în proiecte ca Neptun Deep. AI este singurul mod realist prin care toate aceste piese pot funcționa coerent.
Cum arată un mix energetic „AI‑augmented”
-
Previziune de consum și producție
Modelele AI de prognoză:- anticipează consumul de energie și gaze (oră cu oră),
- estimează producția solară și eoliană în funcție de meteo,
- recomandă pornirea/oprirea centralelor pe gaz în cel mai avantajos moment.
-
Optimizarea portofoliului de producție
Pentru un jucător ca OMV Petrom, care produce:- gaze naturale,
- carburanți,
- până la 10% din energia electrică a României,
AI poate decide:
- unde e mai eficient să trimită gazul (electricitate, industrie, export),
- cum se echilibrează producția proprie de electricitate cu achizițiile din piață,
- cum se minimizează costul emisiilor și al certificatelor CO₂.
-
Gestionarea flexibilității în rețea
Pe măsură ce intră în sistem noi parcuri solare și eoliene, crește nevoia de flexibilitate:- centrale pe gaz pornite doar când trebuie,
- baterii,
- managementul consumului (demand response).
AI coordonează toate aceste elemente, astfel încât gazul să devină „airbag-ul” sistemului, nu motorul principal pe termen lung.
Politici, redevențe și responsabilitate: unde intră datele și AI
Creșterea cu 40% a redevențelor onshore și discuțiile despre impozitarea suplimentară pe gaze transmit un semnal clar: statul vrea mai multă valoare și mai multă responsabilitate de mediu.
Aici intră în joc și AI, nu doar ca unealtă tehnică, ci și ca suport pentru policy-making inteligent.
Ce se poate face mai bine cu AI la nivel de stat
-
Modelarea veniturilor din redevențe
Cu scenarii de preț la gaze, volume produse, exporturi, consum intern, AI poate oferi:- prognoze mult mai solide de venituri bugetare,
- scenarii „what-if” pentru diverse politici fiscale.
-
Monitorizarea emisiilor și a obligațiilor de mediu
Dacă obligațiile istorice de mediu și abandon sunt estimate la ~600 mil. euro, e nevoie de:- inventar digital al tuturor siturilor și instalațiilor,
- modele AI care estimează costurile reale (actualizate) de remediere,
- prioritizarea intervențiilor cu cel mai bun raport cost–beneficiu climatic.
-
Transparență și comunicare
Un stat care poate arăta, pe bază de date, cum noile proiecte de gaze susțin investițiile în regenerabile și infrastructură câștigă încrederea publicului mai ușor.
Fără această componentă de date și AI, discuția rămâne prizonieră în clișee: „pro” sau „contra” gaze, fără nuanțe.
Cum pot acționa acum companiile și autoritățile
Pentru cei care lucrează în energie – fie în corporatii, fie în instituții publice – momentul Neptun Deep + Anaconda‑1 e un bun „wake-up call”. Proiectele mari de gaze offshore nu se mai pot face „analog”.
Ce are sens să se întâmple în următorii 2–3 ani
-
Operatori (OMV Petrom, Romgaz și alții):
- să integreze AI în fluxul complet: explorare – foraj – producție – trading – management de portofoliu;
- să creeze echipe mixte geologi–ingineri–data scientists;
- să trateze datele (seismice, operaționale, comerciale) ca pe un activ strategic, nu ca pe un „by-product”.
-
Autorități (ANRM, Ministerul Energiei, ANRE):
- să dezvolte capacitate internă de analiză cu AI pentru fiscalitate, scenarii de mix energetic și securitate energetică;
- să ceară raportări digitale standardizate de la operatori;
- să conecteze politicile de gaze cu planurile pentru regenerabile și hidrogen.
-
Producători de regenerabile și operatori de rețea:
- să trateze gazul din Marea Neagră ca pe un „buffer” flexibil, nu ca pe un competitor direct;
- să investească în platforme comune de prognoză și agregare a producției (solar + eolian + gaz + baterii) bazate pe AI.
Cei care vor trata AI ca pe „încă un proiect IT” vor rămâne în urmă. Cei care îl văd ca pe noul creier al sistemului energetic vor avea avantaj competitiv real.
De ce Neptun Deep poate deveni un proiect emblematic pentru tranziția verde
Neptun Deep și noile sonde din Marea Neagră nu sunt, prin natura lor, nici bune, nici rele pentru tranziția verde. Contează cum sunt proiectate, operate și integrate în sistem.
Folosite inteligent, cu AI în centrul deciziilor:
- gazele offshore pot înlocui treptat cărbunele;
- pot finanța investiții în regenerabile și rețele moderne;
- pot oferi României un rol regional puternic, într-un context în care importurile de gaze rusești sunt practic blocate pe termen lung.
Tranziția verde în România nu va fi doar despre eoliene și panouri fotovoltaice. Va fi despre cum îmbinăm gazul, regenerabilele, nuclearele, rețelele și datele într-un ansamblu coerent, în care AI coordonează bucățile.
Dacă lucrezi în energie, acum e momentul să te întrebi direct:
„Cum arată strategia mea de AI pentru următorii 5–10 ani și cum se conectează ea la proiecte precum Neptun Deep?”
Răspunsul la această întrebare va separa actorii care doar reacționează la piață de cei care vor seta direcția tranziției verzi în România.