1,5 mld. euro pentru energie verde inteligentă

1,5 mld. euro pentru tranziția verde – dar cu inteligență artificială

În trimestrul II 2025, peste 54% din energia produsă în UE a venit din surse regenerabile. Din această energie, 36,8% e solară, iar România e deja pe locul 11 în Uniune și urcă rapid. Din 2026 încolo, peste 70.000 MW de proiecte fotovoltaice ar putea intra, treptat, în joc.

Problema nu mai este doar „cum construim parcuri fotovoltaice”, ci cum le integrăm inteligent în sistem, cum folosim AI pentru a nu bloca rețelele și cum transformăm granturile de peste 1,5 miliarde euro anunțate de REI Grup în proiecte profitabile, nu doar bifate pe hârtie.

În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul acesta pune lupa pe combinația dintre:

• noile scheme de finanțare pentru energie și eficiență energetică;
• rolul inteligenței artificiale în planificare, operare și mentenanță;
• pașii concreți pe care îi pot face companiile, transportatorii și autoritățile locale chiar din 2026.

Unde suntem azi: val de proiecte și risc de blocaj în rețea

România are în pregătire sau deja depuse zeci de mii de MW în fotovoltaic, plus sute de MW în stocare prin baterii. Doar echipa REI gestionează peste 1.500 MW de regenerabile și 2.000 MW de stocare.

Realitatea? Dacă aceste capacități se construiesc fără planificare inteligentă:

• apar congestii de rețea și costuri mari de echilibrare;
• scade rentabilitatea proiectelor (curtailment, prețuri mici în miezul zilei);
• distribuitorii și Transelectrica intră sub presiune majoră.

Aici intră în scenă soluțiile de AI în energie:

• predicția producției fotovoltaice și eoliene la nivel de oră/zi/săptămână;
• optimizarea încărcării–descărcării bateriilor în funcție de preț, cerere și prognoză meteo;
• gestionarea dinamică a fluxurilor în rețea pentru a reduce pierderile și a evita supraîncărcările.

Fără aceste instrumente, banii din granturi riscă să se ducă în proiecte „frumoase pe hârtie”, dar greu de exploatat în viața reală.

Peste 1,5 mld. euro pentru energie și mobilitate – unde se duc banii

Noile scheme prezentate de REI Grup deschid un pachet de peste 1,5 miliarde euro pentru companii și autorități. Banii sunt orientați în trei direcții mari:

1. Producție industrială mai eficientă (PRO-INFRA și eficiență energetică);
2. Transport și logistică cu emisii zero (vehicule, utilaje, infrastructură);
3. Producție de energie și stocare la nivel de UAT (parcuri fotovoltaice + baterii).

1. PRO-INFRA – fabrici mai eficiente, dar și mai inteligente

Schema PRO-INFRA (200 mil. euro, cu până la 15 mil. euro/beneficiar) țintește fabricile din construcții, metal, cabluri, materiale de construcții – exact sectoarele cele mai energofage.

Granturile permit:

• înlocuirea echipamentelor de producție vechi, cu consum mare;
• modernizarea liniilor industriale;
• integrarea de surse proprii de energie (fotovoltaic pe hale), acolo unde schema o permite complementar.

Dacă vrei să folosești banii cu cap, nu ajunge să schimbi un cuptor sau un mixer industrial. Abordarea câștigătoare în 2026 include:

• Senzorizare + AI pentru monitorizarea consumului – vezi în timp real unde se pierde energia;
• algoritmi de optimizare a proceselor (de ex. programarea producției în orele cu preț mai mic al energiei);
• digital twin energetic al fabricii pentru a testa scenarii (schimbi un utilaj, modifici programul, vezi impactul înainte să investești milioane).

Am văzut deja fabrici din România care au redus factura de energie cu 20–30% doar prin optimizarea proceselor pe baza datelor, înainte să monteze un singur panou fotovoltaic.

2. Transport cu emisii zero – fără AI, flota riscă să fie scumpă și prost folosită

Două scheme mari, fiecare cu câte 299 mil. euro, vizează transportul:

• achiziție de vehicule cu emisii zero (rutier greu, feroviar, naval);
• înlocuirea utilajelor și echipamentelor din transportul naval și aerian cu echipamente cu emisii zero.

În paralel, programele e-MOVE RO (250 mil. euro) și e-Mobility RO (299 mil. euro) finanțează:

• stații de încărcare pentru flotele proprii și/sau public;
• producție locală de energie din surse regenerabile și stocare;
• rețele de încărcare de-a lungul autostrăzilor și drumurilor principale.

Pentru un transportator sau un operator logistic, cheia este integrarea flotei electrice cu AI, nu doar achiziția de camioane sau stații:

• planificare dinamică a rutelor în funcție de autonomie, trafic, încărcare și stații disponibile;
• optimizarea încărcării: când încarci la depozit (din fotovoltaic propriu), când în rețeaua publică, la ce putere;
• mentenanță predictivă pentru vehicule și stații, pe baza datelor de utilizare.

Fără aceste straturi de inteligență, riști situații de genul: ai camion electric, ai stație, dar camionul stă prea mult la încărcat sau încarcă fix în vârful de preț al energiei. Costurile pot anula o mare parte din avantajul grantului.

3. UAT-uri: de la facturi mari la orașe „prosumator” cu AI

Pentru primării și consilii locale, pachetul este generos:

• peste 500 mil. euro pentru producția de energie regenerabilă + baterii, pentru UAT care NU au mai accesat fonduri pentru energie proprie;
• 150 mil. euro pentru UAT care au deja parcuri fotovoltaice și vor să adauge stocare pentru iluminat public.

Standardele de cost sunt clare:

• până la 1 mil. euro/MW fotovoltaic;
• până la 1,3 mil. euro/MW fotovoltaic + stocare;
• până la 400.000 euro/MWh pentru baterii.

Cum arată o primărie care folosește bine banii și AI?

• Are parc fotovoltaic dimensionat corect, nu doar „cât permite schema”. AI poate simula profilul de consum (școli, clădiri publice, iluminat) și poate dimensiona optim puterea instalată.
• Folosește baterii controlate inteligent: încarcă ziua când soarele e sus și prețul e mic, descarcă seara pentru iluminatul public.
• Are un sistem de management energetic al orașului, cu algoritmi care:
  • prevăd consumul zilnic și sezonier;
  • calculează în ce momente e mai rentabil să consume din baterii sau din rețea;
  • semnalează devieri sau pierderi neobișnuite (furt de energie, echipamente defecte).

Rezultatul? Nu doar scădere de factură, ci și stabilitate bugetară pe termen lung, ceea ce contează enorm pentru un UAT în 2026–2030.

De ce fără AI, tranzitia verde va fi mai scumpă și mai lentă

Energia regenerabilă are două caracteristici incomode:

• e variabilă (nu bate vântul, nu e soare constant);
• e distribuită (mii de producători mici, nu câțiva giganți).

Sistemele energetice clasice au fost proiectate pe logica: producție centralizată, cerere relativ stabilă, control manual sau semi-automat. Cu 70.000 MW de proiecte solare la orizont, acest model nu mai funcționează.

AI devine „creierul” noii infrastructuri energetice, pentru că poate:

• agrega și interpreta date din mii de puncte (parcuri, stații, baterii, consumatori);
• genera predicții precise de producție și consum pe oră–zi–săptămână;
• comanda automat echipamentele (baterii, stații de încărcare, consumatori flexibili) pentru a echilibra sistemul.

Câteva aplicații concrete pentru România:

Optimizarea rețelelor electrice

• AI poate estima, pentru un anumit post de transformare, ce risc de supraîncărcare are în zilele cu radiație solară maximă;
• distribuitorii pot decide mai bine unde mai aprobă racordări fotovoltaice și unde trebuie întărită rețeaua;
• pe termen mediu, AI poate ghida investițiile: unde merită un nou post, unde ajung doar reglaje de tensiune și schimbarea conductorilor.

Predicția consumului și a producției

• Furnizorii pot construi oferte dinamice pentru clienți mari și prosumatori, pe baza predicțiilor de consum și producție;
• Producătorii de energie verde pot vinde mai bine pe piață, reducând deviațiile față de prognoză (deviatii = bani pierduți).

Mentenanță predictivă la turbine și panouri

• La parcuri fotovoltaice mari, AI poate detecta stringuri sau invertoare care se comportă anormal, înainte să apară o avarie mare;
• La eolian, algoritmii pot identifica vibrații suspecte sau încălziri anormale și programa mentenanța înainte să „pice” o turbină în plin sezon de vânt.

Rezultatul direct: mai puține opriri neplanificate, producție mai mare pe aceeași infrastructură și ROI mai rapid pentru investiții – inclusiv cele finanțate din granturi.

Cum să te pregătești pentru noile scheme dacă vrei și energie, și inteligență

Majoritatea companiilor tratează proiectul așa: consultant de fonduri + proiectant tehnic + furnizor de echipamente. Lipsește aproape mereu un actor: specialistul în date și AI pentru energie.

O abordare sănătoasă pentru următoarele luni arată așa:

1. Audit energetic și de date

   • unde consumi cel mai mult;
   • ce date colectezi deja (contori, SCADA, ERP, GPS flote);
   • ce date lipsesc și ce senzori trebuie adăugați.

2. Definirea obiectivelor cu cifre clare

   • „Reduc consumul specific cu 20% în 3 ani”;
   • „Scad costul pe kilometru cu 15% pentru flota electrică”;
   • „Acopăr 80% din iluminatul public din producția proprie + baterii”.

3. Proiect tehnic + arhitectură digitală

   • panouri, invertoare, baterii, stații;
   • dar și: platformă de management energetic, algoritmi de predicție, integrare cu sistemele existente.

4. Scrierea proiectului de finanțare în jurul unei logici de business, nu doar tehnice

   • să arăți nu doar kilowați instalați, ci și cum vei folosi AI pentru a maximiza impactul economic și climatic.

5. Parteneriat pe termen lung pentru operare și optimizare

   • proiectele nu se termină la recepția lucrărilor; partea serioasă începe abia atunci.

Personal, am văzut prea multe proiecte fotovoltaice făcute „la kilogram” – 1 MW pentru că atât a zis cineva că încape, fără să fi fost făcut vreun calcul serios de profil de consum sau de scenariu de preț al energiei. Integrarea AI forțează un alt mod de lucru: date înainte de investiție, date în timpul exploatării, ajustare continuă.

România poate ajunge în top 5 UE – dar numai cu proiecte inteligente

Roxana Mircea are dreptate când spune că România are șanse reale să intre în top 5 la nivel european la producția de energie verde, pe baza:

• potențialului solar ridicat;
• resursei eoliene, mai ales onshore;
• bazei hidrografice solide.

Dar pentru ca ambiția să devină realitate până în 2030, nu ajunge să bifăm MW instalați. Avem nevoie de:

• rețele digitale care „văd” în timp real ce se întâmplă;
• baterii și flexibilitate de consum coordonate de AI;
• primării, fabrici și transportatori care își proiectează investițiile pornind de la date, nu de la oferte promoționale de echipamente.

Noile scheme de finanțare lansate pentru începutul lui 2026 sunt o ocazie rară: peste 1,5 mld. euro care pot accelera tranziția verde sau o pot face greoaie și scumpă, dacă proiectele sunt superficiale.

Dacă ești antreprenor, operator de transport sau reprezinți un UAT, întrebarea bună nu e „la ce grant mă calific?”, ci:

„Cum folosesc banii disponibili pentru a construi un sistem energetic inteligent, nu doar verde?”

Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” merge mai departe exact de aici. Următorul pas: exemple concrete de proiecte în care AI a crescut randamentul investițiilor în fotovoltaic, eolian și mobilitate electrică – și unde s-au făcut greșelile care trebuie evitate în valul de finanțări ce urmează.