Fabrica ta nu mai poate fi „verde” doar pe hârtie. Vezi cum ajungi la 100% energie regenerabilă cu PPA-uri, producție locală și AI pentru management energetic.
Dincolo de raportare: 100% energie regenerabilă chiar la poarta fabricii
În 2025, pentru multe fabrici din România, factura de energie a devenit aproape la fel de importantă ca lista de comenzi. Prețurile sunt volatile, presiunea ESG crește, iar clienții mari – mai ales cei din Vest – cer trasabilitate clară pentru fiecare MWh consumat.
Realitatea? Bifa „energie verde” pe baza unor Garanții de Origine generice nu mai convinge pe nimeni. Dacă vrei contracte stabile, acces la finanțare și loc în lanțurile de aprovizionare globale, ai nevoie de energie regenerabilă reală, adițională, contractată inteligent. Iar aici intră în scenă nu doar PPA-urile, ci și AI în industria energetică, care schimbă modul în care planifici, cumperi și folosești energia.
În articolul ăsta clarificăm ce înseamnă, în practică, o fabrică „100% pe energie regenerabilă” în România, cum te pot ajuta PPA-urile, producția locală și Garanțiile de Origine – și unde intră AI în toată povestea.
1. De ce „energie verde” pe hârtie nu mai este suficientă
O fabrică românească care încă se bazează doar pe GO-uri anonime bifează raportarea, dar ratează esențialul: decarbonizare reală și protecție de preț pe termen lung.
Principala problemă cu Garanțiile de Origine standalone este simplă:
- de multe ori vin din hidro vechi sau capacități deja amortizate;
- nu generează capacitate adițională în sistem;
- nu îți reduc efectiv expunerea la volatilitatea pieței de energie.
A spus-o foarte clar și Marc Fèvre, consilier juridic la Rezolv Energy: GO-urile sunt o recunoaștere administrativă, nu o strategie de decarbonizare. În plus, GO-urile românești nu sunt încă pe schema europeană EECS, ceea ce complică raportarea pentru grupurile cu activitate în mai multe țări. Conectarea completă abia din 2027 înseamnă că următorii doi ani sunt critici pentru repoziționarea strategiilor de energie.
Pentru orice director de fabrică, CFO sau ESG manager, mesajul e clar: dacă strategia ta de „energie verde” înseamnă doar cumpărare de GO-uri, ești deja în urmă.
2. Producția locală: utilă, dar nu e glonțul de argint
Instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișul halei pare soluția perfectă. Control direct, imagine bună, costuri reduse. Doar că în practică, multe proiecte se lovesc de trei blocaje foarte concrete:
-
Infrastructura clădirii
- acoperișuri vechi, cu structuri slabe;
- materiale cu probleme (de tip azbest), care complică sau blochează complet instalarea;
- costuri mari de consolidare.
-
Mismatch între producție și consum
- producția solară e maximă în jurul prânzului, de luni până vineri;
- multe fabrici au vârf de consum dimineața devreme, seara sau noaptea;
- iarna, producția scade exact când sistemul are cel mai mare stres.
-
Limitări de spațiu
- hale cu acoperișuri mici raportat la consum;
- locații urbane sau industriale dense, fără teren disponibil pentru parcuri la sol.
Chiar și în scenariul bun, în care reușești să instalezi fotovoltaice on-site, vei acoperi frecvent 20–40% din consum. Restul trebuie să vină din altă parte. Aici intră în joc mixul inteligent: producție locală + PPA + GO-uri.
Unde ajută AI în producția locală
AI face diferența în trei moduri concrete pentru o fabrică cu panouri fotovoltaice sau eoliană mică:
- predicția producției pe baza datelor meteo, istorice și a comportamentului echipamentelor (mai ales util iarna și în perioade de tranziție);
- optimizarea consumului intern – ajustarea programului unor linii de producție, a sistemelor HVAC sau a stațiilor de încărcare pentru flote electrice, astfel încât consumul să urmeze producția locală;
- mentenanță predictivă pentru invertori, panouri, micro-eoliene, cu reducerea timpilor de nefuncționare și prelungirea duratei de viață.
Pentru directorul de producție, asta se traduce într-un lucru simplu: mai puțin curent injectat „pe degeaba” în rețea la prețuri mici și mai mult consum intern din producție regenerabilă.
3. PPA-urile: coloana vertebrală a unei strategii 100% regenerabile
Dacă vrei seriozitate în decarbonizare și stabilitate de cost, nu scapi fără un Power Purchase Agreement (PPA). Un PPA este, în esență, un contract pe termen lung (10–15 ani) între fabrica ta și un producător de energie regenerabilă (solar sau eolian).
Ce îți oferă, concret, un PPA bine negociat:
- preț previzibil (fix sau indexat) pe termen lung;
- sursă de energie identificabilă și adițională – un parc nou sau extins datorită contractului tău;
- GO-uri asociate clar cu producția respectivă;
- contract configurat pe profilul tău de consum, nu pe un „client generic”.
Cazul Rezolv Energy – Bekaert e extrem de relevant pentru România: un virtual PPA pentru 100 GWh/an de energie eoliană dintr-un parc nou, în construcție în județul Buzău. Energia nu merge fizic printr-un cablu direct la fabrică, dar din punct de vedere financiar și ESG, Bekaert are o relație clară cu acel parc și cu producția lui.
PPA fizic vs PPA virtual – ce contează pentru o fabrică
-
PPA fizic
Energia ajunge efectiv la punctul tău de consum prin furnizorul ales. Ai o legătură directă între producție și consum, dar ai nevoie de condiții tehnice clare (conexiune, licențiere, structură contractuală mai complexă). -
PPA virtual (vPPA)
Este un contract financiar: tu și producătorul agreați un preț de referință, iar diferențele față de prețul de piață se compensează financiar. Din perspectivă ESG, e la fel de valid, dar oferă mult mai multă flexibilitate geografică și operațională.
Pentru multe fabrici românești care sunt parte din grupuri internaționale, vPPA-ul e adesea mai simplu de implementat, mai ales când AI ajută la modelarea riscului de preț și la simularea mai multor scenarii de piață înainte de semnare.
Cum ajută AI la negocierea și gestionarea unui PPA
Aici apare una dintre cele mai interesante aplicații din seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”:
- analiză de profil de consum: AI poate procesa ani de date orare de consum și poate construi un profil extrem de precis, care apoi se potrivește cu profilul de producție al unui parc solar/eolian;
- simulări de piață: modele AI pot rula mii de scenarii de preț pe OPCOM și pe piețele regionale, pentru a testa cum ar arăta costul tău total de energie cu diferite tipuri de PPA;
- optimizarea volumului contractat: în loc să alegi „din burtă” 50% sau 70% din consum, AI poate calcula ce înseamnă 60%, 70% sau 80% din punct de vedere al riscului de over-hedging, pe baza variabilității istorice a producției și consumului.
Rezultatul e foarte pragmatic: intri într-un PPA știind exact ce riști, ce câștigi și cum arată scenariile bune și rele, nu doar cu un Excel și câteva ipoteze grosiere.
4. Mixul ideal: producție locală + PPA + GO-uri, orchestrate cu AI
Experiența Rezolv Energy, dar și a altor jucători care lucrează deja cu fabrici mari în România, arată că cea mai sănătoasă strategie este una hibridă:
- Producție locală (on-site) – panouri fotovoltaice, cogenerare pe biogaz/biomasă acolo unde e cazul;
- PPA pe termen lung (10–15 ani) – preferabil cu surse eoliene și/sau solare noi;
- GO-uri pentru echilibrare – pentru a ajunge la 100% în raportări, mai ales în perioadele în care producția și consumul nu se suprapun perfect.
Milan Kamaryt, expert în PPA la Rezolv Energy, recomandă ca PPA-ul să acopere 60–80% din consumul anual al fabricii. Sub 60% pierzi din beneficiile de hedging, peste 80% riști să devii vânzător net de energie în perioadele cu consum mai mic, ceea ce îți complică nejustificat viața.
Cum coordonezi mixul cu ajutorul AI
AI poate fi „creierul energetic” al fabricii tale, integrând date din mai multe surse:
- producția on-site (PV, eolian, cogenerare);
- livrările și cash flow-ul din PPA;
- consumul fabricii (pe linii, pe schimburi, pe sezon);
- prețurile pieței de energie și prognozele meteo.
Pe baza acestor date, poți avea:
- optimizare zilnică și orară: când folosești mai mult din PPA, când consumi din producția locală, când cumperi/sau vinzi în piață;
- raportare ESG automată: AI agregă toate informațiile și îți generează rapoarte robuste pentru RE100, SBTi sau clienții tăi cheie;
- decizii de investiții: vezi clar dacă merită să mai pui 500 kWp pe acoperiș sau să mai adaugi 20 GWh într-un nou PPA.
Asta înseamnă, practic, să treci de la „checklist ESG” la management strategic al energiei, cu AI ca instrument central.
5. Pașii concreți pentru o fabrică din România care vrea 100% energie regenerabilă
O tranziție serioasă nu pornește cu un comunicat de presă, ci cu un plan tehnic și financiar. Un roadmap rezonabil arată așa:
-
Audit energetic și de date
- colectezi minimum 24 de luni de date orare de consum;
- analizezi punctele de consum mari, flexibilitatea liniilor, posibilitățile de reducere a vârfurilor;
- e momentul ideal să introduci un sistem AI de analiză și monitorizare.
-
Analiza potențialului on-site
- studiu tehnic al acoperișurilor și terenurilor disponibile;
- verificare structură, azbest, limitări urbanistice;
- modelare producție PV/eoliană cu ajutorul AI.
-
Definirea strategiei de PPA
- decizi ce procent din consum vrei să acoperi prin PPA (ținând cont de recomandarea 60–80%);
- alegi mixul eolian/solar în funcție de profilul tău orar și sezonier;
- folosești modele de AI pentru simularea riscului de preț și a cash flow-ului pe 10–15 ani.
-
Structurarea mixului hibrid
- combini producția locală cu PPA-ul și GO-urile necesare;
- stabilești reguli interne: când vinzi surplus, când ajustezi consumul, cum prioritizezi sursele de energie.
-
Implementarea platformei digitale de management energetic
- sistem SCADA/EMS cu componentă AI integrată;
- dashboard pentru CFO, director de producție și ESG manager, cu indicatori clari (cost/MWh, % regenerabil, emisii evitate, grad de acoperire prin PPA etc.).
După ce ai acești pași făcuți, comunicarea către clienți și investitori devine foarte simplă: nu mai vorbești în lozinci, ci în cifre, contracte și proiecte concrete.
Concluzie: 100% regenerabil nu mai e un slogan, e un proiect de business
O fabrică românească alimentată 100% din energie regenerabilă nu înseamnă „să cumperi niște certificate”. Înseamnă să combini:
- producție locală acolo unde clădirile și terenul o permit;
- un PPA solid, bine gândit pe 10–15 ani, calibrat cu ajutorul AI;
- Garanții de Origine folosite strategic, nu ca unic instrument;
- o platformă digitală de tip AI pentru optimizare continuă și raportare ESG.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” arată același lucru în toate episoadele: AI nu este un moft tehnologic, ci un instrument foarte practic pentru competitivitate. În zona de energie, diferența dintre o fabrică „scumpă și imprevizibilă” și una „verde și stabilă” va fi, în următorii ani, dată de modul în care își proiectează și gestionează mixul energetic.
Dacă ești în poziția de decizie într-o fabrică din România, întrebarea reală nu mai este „să trecem sau nu pe energie regenerabilă?”, ci „cu ce mix și cu ce instrumente AI facem tranziția ca să fie profitabilă, nu doar frumoasă în prezentări?”