Energy Day Sinaia arată cum tinerii, companiile și AI pot accelera tranziția energetică a României, de la operarea rețelei la mentenanță predictivă.
Energy Day Sinaia: de la vizită în centrală la laborator pentru AI în energie
În 2025, capacitatea instalată din surse regenerabile în România a depășit 12 GW, iar operatorii de rețea vorbesc deja des despre congestii, echilibrare dificilă și lipsă de personal specializat. În același timp, soluțiile de inteligență artificială pentru sistemele energetice cresc cu peste 20% pe an la nivel european.
Aici se leagă foarte bine povestea Energy Day Sinaia, organizat de AIEE pe 06.12.2025. Nu a fost doar încă un eveniment de final de an, ci un semnal clar: tranziția energetică și digitalizarea – inclusiv AI în industria energetică – au nevoie de oameni, nu doar de echipamente și finanțări. Iar oamenii trebuie formați altfel decât acum 10–15 ani.
În articolul acesta pun în context evenimentul AIEE Energy Day și arăt cum formarea tinerilor ingineri, colaborarea cu companiile și utilizarea AI pot accelera tranziția verde a sistemului energetic românesc.
De ce Energy Day contează pentru tranziția energetică
Energy Day Sinaia a confirmat ceva ce mulți din industrie simt deja: fără o nouă generație de ingineri, capabilă să lucreze cu date, AI și sisteme tot mai complexe, tranziția energetică va rămâne un obiectiv frumos pe hârtie.
Evenimentul a reunit studenți și tineri ingineri cu profesioniști din companii precum Transelectrica, Hidroelectrica, Rețele Electrice România, DEER, Enevo Group, Nova Power & Gas. Mesajul lor a fost coerent:
- sistemul energetic devine mai volatil și mai greu de operat;
- digitalizarea rețelelor electrice se accelerează;
- sursele regenerabile variabile schimbă regulile jocului;
- e nevoie de oameni care înțeleg atât echipamentele, cât și algoritmii.
Energy Day s-a așezat natural peste experiențele proiectului „Dispecer pentru o zi”, extins în 2025 la București și Cluj-Napoca. Dacă „Dispecer pentru o zi” arată tinerilor cum arată munca într-un centru de control, Energy Day adaugă un cadru mai larg: discuții despre viitorul rețelei, competențe noi și locul inteligenței artificiale în operarea sistemului.
De ce contează asta acum, în decembrie 2025? Pentru că România intră într-o fază în care construcția de capacități regenerabile, rețele digitale și soluții de flexibilitate trebuie să fie sincronizată cu construcția unei generații de specialiști. Fără ingineri formați pe date și AI, investițiile riscă să nu-și atingă potențialul.
Ce a adus concret prima ediție Energy Day la Sinaia
1. Vizită tehnică la Hidrocentrala Sinaia 0
Vizita la centrala Hidroelectrică Sinaia 0 a fost mai mult decât turism tehnic. Pentru mulți studenți, a fost primul contact direct cu o instalație hidro complexă, unde siguranța, automatizarea și integrarea în sistemul național se văd în fiecare cablu și fiecare panou.
Aici apare prima punte naturală către AI:
- datele istorice de producție, nivelul apei, pornirile și opririle agregatelor pot alimenta modele de mentenanță predictivă;
- curbele de sarcină și de producție pot fi folosite pentru predicția producției hidro în funcție de hidrologie și cerere;
- integrarea cu dispeceratul permite scenarii în care AI propune strategii optime de exploatare, în limitele regulilor de siguranță.
Când tinerii văd concret cum arată o centrală și în același timp aud despre algoritmi, legătura dintre „hardware” și „software” devine reală. Asta lipsește încă în multe facultăți: contactul simultan cu instalația fizică și cu datele ei.
2. Masă rotundă despre conducerea operativă și rețele inteligente
Masa rotundă dedicată provocărilor conducerii operative a fost poate cel mai valoros segment pentru cei interesați de sistemul electroenergetic.
Tema centrală: cum gestionezi un sistem tot mai încărcat cu regenerabile, prosumatori și echipamente digitale, în timp ce crește presiunea pe siguranță și costuri?
Răspunsul pe care l-am auzit tot mai des la astfel de întâlniri este clar:
„Fără automatizare avansată, algoritmi și AI, nu vom putea opera în siguranță un sistem cu un mix energetic dominat de surse variabile.”
La Energy Day, discuția s-a dus în trei direcții esențiale:
-
Competențe noi pentru dispeceri și ingineri de rețea
- înțelegerea modelelor de prognoză a consumului și producției;
- capacitatea de a interpreta alerte generate de algoritmi AI;
- abilitatea de a lua decizii rapide pe baza dashboard-urilor de timp real.
-
Integrarea surselor regenerabile în rețea
- impactul parcurilor fotovoltaice și eoliene asupra fluxurilor de putere;
- necesitatea unor modele avansate de prognoză meteo-energetică;
- folosirea AI pentru evaluarea riscurilor de congestie sau dezechilibru.
-
Cultura colaborării între companii și mediul academic
- proiecte comune de cercetare–dezvoltare în AI pentru energie;
- internship-uri și programe de tip „Dispecer pentru o zi” extinse;
- deschiderea de laboratoare de rețele inteligente și AI în universități, cu suport din partea operatorilor.
3. Schimbul de idei: studenți, profesioniști, companii
Între o sesiune tehnică și alta, s-a întâmplat ce e mai important la astfel de evenimente: conversațiile informale. Acolo apar întrebările directe:
- „Cum pot să lucrez pe AI în energie, concret, în România?”
- „Ce trebuie să știu în afară de ce învăț la facultate?”
- „Ce tip de proiecte pot începe ca lucrare de licență sau disertație?”
Răspunsurile s-au învârtit, realist, în jurul a trei direcții:
- baze solide de electrotehnică și sisteme energetice – fără ele, AI rămâne un buzzword frumos;
- programare și analiză de date (Python, SQL, înțelegerea datelor din SCADA și smart meters);
- proiecte practice: concursuri, hackathoane, stagii în companii energetice care lucrează deja cu AI.
Energy Day a funcționat, astfel, ca un hub de orientare profesională: studenții au văzut clar ce le cer angajatorii, iar companiile au putut identifica tineri interesați de exact zona unde deficitul de competențe e mai vizibil – operarea și optimizarea sistemului electric într-o eră digitală.
Unde intră AI în toată această poveste
AI nu a fost doar un cuvânt la modă strecurat în discuții. În contextul „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, sunt câteva zone evidente unde proiecte ca Energy Day pot produce impact real.
Optimizarea rețelelor electrice și a dispeceratelor
AI poate analiza în timp real datele din mii de senzori, stații și surse distribuite pentru a sugera operatorilor:
- unde apar risc de congestii sau suprasarcini;
- cum se poate redistribui fluxul de putere pentru a reduce pierderile;
- ce unități de producție flexibilă ar trebui activate sau limitate.
La nivel de dispecerat, modelele de machine learning pot:
- îmbunătăți prognoza consumului cu orizont de la minute la zile;
- integra prognoza producției din eolian și fotovoltaic, inclusiv din parcuri mici și prosumatori;
- propune scenarii de reconfigurare a rețelei în caz de avarii sau lucrări planificate.
Aici, tinerii participanți la Energy Day pot deveni, în câțiva ani, exact oamenii care dezvoltă, implementează și operează aceste soluții de AI.
Mentenanță predictivă pentru hidro, eolian și solar
Un alt câmp uriaș de aplicare pentru AI în România este mentenanța predictivă:
- la Hidroelectrica: detecția timpurie a vibrațiilor anormale, analiză de ulei, temperaturi, curenți – totul modelat pentru a anticipa defectele;
- în parcuri eoliene: recunoașterea tiparelor de uzură a rulmenților sau palei, pe baza datelor SCADA și a imaginilor termografice;
- în instalații fotovoltaice: identificarea string-urilor cu performanță anormală, comparații între panouri similare, corelare cu soarele și temperatura.
Când studenții văd în teren cum arată un hidroagregat sau o stație de transformare, pot înțelege și ce date sunt relevante pentru astfel de modele AI. Energy Day creează deci acel „moment de click” dintre teorie și practică.
Integrarea surselor regenerabile și prosumatorilor
România are deja peste 1 GW instalați în regim de prosumator. Fără algoritmi inteligenți, integrarea acestui volum de producție distribuită devine un coșmar operațional. AI poate ajuta la:
- agregarea prosumatorilor în portofolii virtuale, cu profil predictibil;
- managementul energiei la nivel de cartier sau localitate, astfel încât rețelele de distribuție să nu fie suprasolicitate;
- identificarea zonelor unde e necesară întărirea rețelei sau instalarea de stocare.
Aceste subiecte sunt direct legate de discuțiile din Energy Day despre viitorul rețelei și rolul noilor tehnologii. Tranziția verde nu e doar „mai multe panouri”, ci și mai multă inteligență în rețea.
Cum ar trebui să reacționeze companiile energetice și universitățile
Energy Day a fost un început bun, dar adevărata schimbare vine dacă actorii principali își ajustează strategiile.
Pentru companiile energetice
Companiile care vor să conteze în energia românească a următorului deceniu ar trebui să privească astfel de evenimente ca pe o investiție directă în capitalul uman, nu doar ca pe activități de CSR. Trei direcții concrete:
-
Programe dedicate AI în energie pentru tineri
- internship-uri mixte: timp petrecut și în departamentul de operare, și în echipele de analiză de date;
- mini-proiecte de tip „proof of concept” pe date reale anonimizate;
- burse pentru lucrări de diplomă pe teme de optimizare de rețea, mentenanță predictivă sau prognoză de producție.
-
Parteneriate strategice cu universități
- co-crearea de cursuri opționale de „AI pentru sisteme energetice”;
- dotarea unor laboratoare cu echipamente reale de teren și platforme software moderne;
- implicarea inginerilor practicieni ca lectori invitați.
-
Participare constantă la evenimente de tip Energy Day
- prezență anuală, nu doar ocazională;
- prezentări oneste, cu exemple reale din operare și proiecte AI;
- identificarea celor mai buni studenți încă din anii 2–3, nu doar la final de facultate.
Pentru universități și studenți
Universitățile tehnice au deja cursuri solide de sisteme electroenergetice, dar programele trebuie actualizate pentru a include:
- baze de machine learning aplicat pe date energetice;
- lucrul cu seturi mari de date (SCADA, smart metering, meteorologie);
- proiecte interdisciplinare: energie + IT + economie/reglementare.
Pentru studenți, recomandarea e directă:
- căutați activ evenimente ca Energy Day, nu așteptați să „vină șansa”;
- învățați programare și analiză de date încă din primii ani;
- combinați practica în companie cu proiecte de cercetare aplicată.
Cei care îmbină în mod serios electroenergetica cu AI și data science vor fi printre cei mai căutați profesioniști din piață în următorii 5–10 ani.
De ce astfel de inițiative devin „infrastructură critică”
AIEE a anunțat că va continua investiția în programe dedicate tinerilor și în consolidarea rețelei de parteneri: operatori de transport, distribuitori, producători de energie, firme de inginerie și tehnologie.
Asta nu mai e doar „dezvoltare profesională”. În contextul în care modernizarea sistemului energetic românesc depinde de finanțări, echipamente și oameni, aceste programe devin parte din infrastructura critică a tranziției verzi.
Fără oameni care înțeleg cum să folosească AI în operarea rețelei, în mentenanță și în integrarea surselor regenerabile, riscul este clar:
- investiții insuficient folosite;
- decizii luate „după instinct”, nu pe baze de date;
- ritm mai lent al tranziției energetice decât ar permite de fapt resursele României.
Energy Day Sinaia arată că se poate altfel: pui la aceeași masă tineri curioși, ingineri cu experiență și companii deschise la inovație, iar discuția se mută rapid de la teorie la proiecte concrete.
Ce urmează: de la eveniment la proiecte reale de AI în energie
Pentru cititorii seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, mesajul principal din povestea Energy Day este clar: există deja spații unde se nasc următoarele generații de proiecte AI pentru sistemul energetic românesc.
Dacă reprezinți o companie, întreabă-te ce îți lipsește mai mult azi: un nou server sau un nou inginer care să știe să folosească datele pe care le ai deja? Iar dacă ești student sau tânăr inginer, întreabă-te ce ai putea construi, concret, până la următoarea ediție Energy Day: un model de prognoză, un mic algoritm de detecție de anomalii, un proiect de analiză a datelor dintr-un parc fotovoltaic.
Tranziția verde în România nu se face doar în documente strategice, ci și în astfel de zile, într-o centrală de la Sinaia, într-o sală de conferință unde se discută deschis despre viitor și, foarte probabil, în primele linii de cod pe care le scriu azi tinerii care au fost acolo.