Energie solară din spațiu și rolul AI în tranziția verde

AI în Industria Energetică din România: Tranziția VerdeBy 3L3C

Energia solară din spațiu devine realitate. Vezi cum transmiterea wireless de putere și AI pot schimba sistemul energetic românesc și accelera tranziția verde.

energie solară din spațiuAI în energietranziția verde Româniasmart gridwireless power transmissionmentenanță predictivăsurse regenerabile
Share:

Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”


În 2025, o firmă americană a demonstrat ceva ce până ieri părea strict SF: transmiterea wireless a energiei de la un sistem aflat în mișcare, la kilometri distanță, cu puteri ridicate. Nu vorbim de încărcarea telefonului pe o masă specială, ci de energie care, în câțiva ani, ar putea veni… din spațiu.

Acest tip de inovație schimbă regulile jocului și pentru România. Dacă energia solară poate fi colectată în orbită și „trimisă” acolo unde este nevoie, presiunea pe rețelele noastre electrice, pe mixul energetic și pe politicile de tranziție verde se schimbă radical. Iar fără AI, un astfel de sistem ar fi aproape imposibil de operat.

În articolul de azi vedem ce a realizat startup-ul american Overview Energy, ce înseamnă energie solară din spațiu, cum funcționează transmiterea wireless de putere și, mai ales, ce legătură are totul cu România și cu AI în sistemul energetic.


Ce a reușit Overview Energy, pe scurt

Overview Energy, un startup din Virginia (SUA) fondat în 2022, dezvoltă sateliți care colectează energie solară 24/7 în orbită geostaționară și o trimit pe Pământ sub formă de lumină infraroșie de intensitate redusă, către receptoare aflate la sol.

Punctul de cotitură anunțat pe 11.12.2025:

  • au transmis energie de la un avion aflat în mișcare către un receptor la sol, la aproximativ 5 km distanță verticală;
  • au demonstrat că sistemul lor de „power beaming” funcționează în mișcare, nu doar static;
  • compania susține că este prima demonstrație de acest tip la puteri ridicate.

Planul lor de dezvoltare este agresiv:

  • 2028 – demonstrație în orbită joasă, end-to-end, de la satelit la receptor la sol;
  • 2030 – primele operațiuni comerciale în orbită geostaționară, cu transmisie de ordinul megawaților;
  • pe termen lung – constelații de sateliți care pot alimenta mai multe continente și pot redirecționa energia acolo unde este cererea mai mare.

Un detaliu interesant: Overview susține că nu are nevoie de teren nou pentru receptori, ci poate folosi parcuri fotovoltaice existente sau viitoare ca suprafețe de recepție. Asta face conexiunea cu politica de utilizare eficientă a terenului extrem de interesantă și pentru România.


Cum funcționează energia solară din spațiu (fără poezie)

Energia solară din spațiu (Space-Based Solar Power – SBSP) pornește de la o idee simplă: deasupra norilor, Soarele „bate” non-stop, fără noapte, fără vreme rea, fără praf și poluare care reduc randamentul panourilor.

Lanțul tehnologic, pas cu pas

  1. Colectarea energiei în orbită
    Sateliții sunt acoperiți cu panouri solare de înaltă eficiență, adaptate mediului spațial. În orbită geostaționară (aprox. 36.000 km altitudine), satelitul „vede” aproape permanent Soarele.

  2. Conversia și formarea fasciculului
    Energia electrică produsă este convertită într-un fascicul de lumină infraroșie de intensitate redusă (laser sau diodă de putere, în funcție de design). Se folosesc lungimi de undă deja testate în rețele de fibră optică, imagistică medicală și camere de supraveghere, ceea ce ajută la partea de siguranță și reglementare.

  3. Transmiterea către Pământ
    Satelitul „țintește” un receptor la sol. Acesta este, de regulă, o suprafață mare cu fotoreceptoare specializate (pv + elemente optice) care convertesc din nou lumina în electricitate.

  4. Integrarea în rețea
    Energia ajunge apoi, prin echipamente de conversie și stații, în rețelele electrice clasice, fiind dispecerizată ca orice altă sursă.

Cheia este alinierea extrem de precisă între satelit și receptor și controlul în timp real al fasciculului. Iar aici, AI nu este un moft, ci o necesitate.


De ce AI este „creierul” din spatele energiei din spațiu

Orice sistem de tip space solar power + transmisie wireless de energie înseamnă o combinație de:

  • orbită, dinamica sateliților, traiectorii;
  • condiții atmosferice schimbătoare;
  • rețele electrice cu cerere variabilă, prețuri în timp real, congestii de rețea;
  • cerințe stricte de siguranță (nu vrei fasciculul îndreptat unde nu trebuie).

A gestiona toate acestea manual este imposibil. AI și analiza avansată de date devin obligatorii pe mai multe niveluri.

1. Controlul fasciculului și al traiectoriilor

  • Algoritmi de computer vision și control adaptiv pot urmări poziția exactă a receptorului, compensa vibrații, mișcări de orbită și distorsiuni atmosferice.
  • Modele AI pot anticipa variații de densitate a aerului, turbulențe, nori și pot ajusta instant parametrii fasciculului (putere, direcție, formă).

Exact asta s-a testat, la scară mai mică, în experimentul Overview Energy: transmiterea de la o platformă mobilă (avion) la un receptor fix, cu menținerea puterii și siguranței.

2. Optimizarea energetică și comercială

Energia care vine din spațiu nu are niciun rost dacă nu ajunge când și unde are valoare economică maximă. Aici intră în scenă AI pentru sistemul energetic:

  • modele de predicție a consumului și a producției regenerabile (solar, eolian, hidro) la sol;
  • algoritmi de optimizare a fluxurilor de energie între mai multe continente și piețe;
  • decizii în timp real privind prețul marginal și direcționarea fasciculului către zone cu preț/cerere mai mari.

În cuvinte simple: AI decide de unde „vine” soarele și către ce rețea merge energia în fiecare minut.

3. Securitate, siguranță și conformitate

  • Sisteme AI de monitorizare pentru a garanta că fasciculul respectă limitele de siguranță pentru oameni, aviație, echipamente.
  • Detectarea rapidă a anomaliilor (derivă de fascicul, atacuri cibernetice, defecțiuni de senzor) și oprirea automată sau redirecționarea.
  • Optimizarea operațiunilor în funcție de reglementări locale și acorduri internaționale (spațiu aerian, drepturi de utilizare a spectrului etc.).

Pentru cine lucrează deja cu rețele inteligente (smart grid), se vede clar paralela: aceeași logică AI aplicată acum la o scară… orbitală.


Ce legătură are România cu energia solară din spațiu

La prima vedere, pare o poveste de peste ocean. Dar pentru România, contextul este mult mai apropiat decât pare.

România își electrifică economia, dar rețeaua are limite

România a depășit 5 GW de capacitate fotovoltaică instalată, iar proiectele aflate în diverse stadii de dezvoltare trec de 10 GW. Pe scurt:

  • consumul crește (electrificarea industriei, mașini electrice, pompe de căldură);
  • rețeaua de transport și distribuție este pusă sub presiune;
  • apar tot mai des discuții despre curtailment (restricționarea producției din regenerabile) în anumite noduri de rețea.

Asta arată clar că problema nu mai este doar să producem energie verde, ci să o și gestionăm inteligent. Iar aici se intersectează două tendințe globale:

  • inovații radicale precum energia solară din spațiu și transmiterea wireless de putere;
  • AI în sistemul energetic românesc, pentru optimizare, predicție și dispecerizare.

Cum ar putea arăta, în practică, un astfel de scenariu pentru România

Într-un orizont de 10–15 ani, nu este deloc imposibil să vedem:

  • contracte de import de energie din spațiu, la fel cum importăm energie din alte țări azi;
  • parcuri solare din România transformate în „hub-uri de recepție” pentru fascicule de energie de la sateliți;
  • operatorii de distribuție și de transport integrând fluxuri de energie din spațiu în schemele de echilibrare și în piețele de energie de echilibrare și capacitate.

În toate aceste scenarii, AI este lipiciul care unește producția clasică, regenerabilele onshore/offshore, stocarea și viitoarele surse orbitale.


Unde intră AI în sistemul energetic românesc, concret

Chiar dacă energia solară din spațiu nu ajunge mâine în facturile noastre, aceleași tehnologii AI necesare pentru a o integra sunt utile astăzi în România.

1. Optimizarea rețelelor electrice (smart grid)

AI poate transforma rețelele actuale într-un sistem mult mai flexibil:

  • predicția consumului la nivel de oraș, zonă de distribuție sau chiar cartier;
  • predicția producției din parcuri fotovoltaice și eoliene, folosind date meteo de înaltă rezoluție;
  • identificarea congestiilor și recomandarea de soluții (redistribuirea sarcinii, pornirea de stocare, limitarea temporară a producției);
  • optimizarea tensiunii și frecvenței în rețele cu procent mare de regenerabile.

Aceleasi modele care mâine ar decide „unde trimitem fasciculul din spațiu” pot, azi, decide cum manevrăm fluxurile între Dobrogea, Banat și restul țării.

2. Mentenanță predictivă pentru parcuri eoliene și fotovoltaice

Energia solară din spațiu va depinde de fiabilitatea echipamentelor. Exact ca în România:

  • algoritmi de machine learning pot analiza vibrații, curenți, temperaturi pentru a detecta defecțiuni iminente la turbine eoliene;
  • modele AI aplicate la datele de la invertoare, stringuri PV și stații pot semnala degradarea panourilor, probleme de umbrire, murdărire sau cabluri defecte;
  • rezultatul: mai puține opriri neplanificate, costuri mai mici, randament mai mare.

Cine își pune la punct aceste sisteme acum va fi mult mai pregătit să opereze și tehnologii noi, inclusiv receptoare pentru energie din spațiu.

3. Integrarea surselor regenerabile și a stocării

Pe măsură ce România crește ponderea energiei regenerabile, apar trei întrebări mari:

  1. Cum asigurăm echilibrarea când nu bate vântul și nu e soare?
  2. Cum folosim eficient bateriile și alte forme de stocare?
  3. Cum evităm să „aruncăm” energie regenerabilă prin curtailment?

AI poate:

  • coordoneze centralele fotovoltaice, eoliene, hidro și stocarea într-o singură „minte” digitală;
  • să decidă când încărcăm bateriile, când descărcăm și când vindem în piață;
  • să pregătească infrastructura pentru viitoare fluxuri mari de energie (inclusiv din spațiu).

În esență, tot ce se testează acum cu sateliți și fascicule laser este o versiune extremă a problemei pe care România o are deja: cum gestionezi în timp real o rețea complexă, plină de surse variabile.


Ce ar trebui să facă actorii din energie în România, de azi

Firmele care așteaptă să apară energia din spațiu ca să înceapă transformarea digitală vor rămâne în urmă. Tehnologiile AI necesare pentru „rețeaua orbitală” sunt aceleași care pot genera valoare azi în România.

Pentru dezvoltatori de proiecte regenerabile

  • Investiți în platforme de analiză de date pentru monitorizare și optimizare în timp real.
  • Introduceți mentenanță predictivă ca standard încă din faza de proiectare.
  • Gândiți parcurile solare și eoliene ca noduri într-un viitor sistem global, nu doar ca proiecte izolate.

Pentru operatori de rețea (transport și distribuție)

  • Dezvoltați proiecte pilot de smart grid cu AI, pe zone bine definite (un oraș, o regiune industrială).
  • Pregătiți infrastructura IT/OT pentru integrarea de noi surse – inclusiv neconvenționale – și pentru schimb de date în timp real.
  • Lucrați la scenarii de flexibilitate: consumatori care pot reduce sau muta sarcina, baterii, vehicule electrice.

Pentru autorități și regulator

  • Actualizați strategia energetică incluzând scenarii de tehnologii emergente (SBSP, power beaming, stocare avansată).
  • Creați cadrul pentru proiecte pilot cu AI în energie – sandbox-uri de reglementare, scheme de sprijin.
  • Investiți în educație și competențe digitale pentru specialiștii din sistemul energetic.

Cei care învață acum să gestioneze un sistem energetic complex cu AI vor fi cei care vor putea valorifica și energia solară din spațiu când aceasta devine comercială.


De ce acest „experiment din America” contează pentru tranziția verde în România

Demonstrația Overview Energy arată că inovația în energie nu se mai oprește la limita atmosferei. Faptul că putem transmite wireless energie de la un sistem în mișcare, la puteri ridicate, deschide o nouă dimensiune:

Energia nu mai este doar despre „unde sunt resursele”, ci și despre „unde putem trimite electronii în siguranță și în mod inteligent”.

Pentru România, asta înseamnă:

  • tranziția verde nu se joacă doar la nivel de „câte panouri mai montăm”, ci la nivel de arhitectură inteligentă a sistemului energetic;
  • AI în industria energetică devine infrastructură critică, nu proiect experimental;
  • actorii care se pregătesc acum pentru rețele inteligente, mentenanță predictivă și integrarea accelerată a regenerabilelor vor fi cei care pot profita de următorul val: energie solară din spațiu, transmisă wireless.

Dacă vrei să faci parte din acest val, primul pas nu e să trimiți un satelit, ci să pui ordine în datele și procesele energetice de azi. Restul vine mult mai ușor.

🇷🇴 Energie solară din spațiu și rolul AI în tranziția verde - Romania | 3L3C