Electrificarea aeroporturilor și rolul AI în tranziția verde

Creșterea puterii instalate a aeroportului din Bruxelles de la 25 MW la 80 MW nu e doar un upgrade tehnic. E semnalul clar că infrastructura de transport intră într-o nouă etapă: totul devine electric, digital și dependent de decizii inteligente, bazate pe date.

Pentru România, unde modernizarea infrastructurii de transport și tranziția energetică merg adesea pe șine paralele, exemplul Bruxelles arată un lucru simplu: fără digitalizare și inteligență artificială, electrificarea la scară mare devine greu de controlat și foarte scumpă.

În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, acest articol se concentrează pe un punct sensibil: cum pregătim energetic aeroporturi, gări și terminale logistice pentru o lume electrificată, și ce rol poate avea AI în proiectare, operare și optimizare.

---

De ce crește puterea instalată la aeroporturi precum Bruxelles

Creșterea de la 25 MW la 80 MW la aeroportul din Bruxelles arată ceva foarte concret: consumul de energie al unui aeroport modern explodează odată cu electrificarea.

Motivul este combinația a trei tendințe:

1. Electrificarea echipamentelor la sol

   • vehicule de tractare bagaje, autobuze interne, echipamente de handling – toate trec de la motorină la electric
   • sisteme fixe de alimentare a aeronavelor la sol (în locul turbinelor auxiliare care ard kerosen)

2. Creșterea cererii din partea terminalului

   • climatizare mai eficientă, dar mult mai extinsă
   • centre de date locale, securitate, sisteme de scanare, automatizări

3. Obiective stricte de decarbonare

   • presiunea reglementărilor europene și așteptările publicului forțează aeroporturile să reducă emisiile directe și indirecte

Un aeroport care vrea să rămână competitiv în 2030 nu-și mai permite să ignore electrificarea echipamentelor și integrarea surselor regenerabile.

În traducere energetică, asta înseamnă:

• puteri instalate de ordinul zecilor de MW, cu creșteri rapide
• necesar de rețele interne robuste, capabile să preia vârfuri de sarcină
• integrarea de fotovoltaice, posibil eolian, baterii și stații de încărcare pentru vehicule și, în timp, pentru avioane hibride sau electrice

Aici intră în joc inteligența artificială. Fără un nivel înalt de automatizare și optimizare, costul și riscul unor astfel de proiecte devin greu de gestionat.

---

Ce face concret AI într-un aeroport electrificat

Într-un aeroport modern, AI nu este un „gadget de PR”, ci un instrument operațional. În zona energetică, cele mai utile aplicații sunt clare.

1. Planificarea investițiilor și dimensionarea rețelei

AI poate analiza:

• date istorice de consum pe zone (terminal, cargo, pistă, clădiri tehnice)
• scenarii de trafic aerian, creșterea numărului de pasageri
• planuri de electrificare a flotelor interne și a stațiilor de încărcare

și poate genera scenarii de dezvoltare a puterii instalate:

• de câtă putere avem nevoie în 2028, 2030, 2035
• ce capacitate de fotovoltaic și baterii merită instalată
• cum trebuie extinsă rețeaua internă ca să evităm blocaje sau investiții inutile

În loc de planificare „după ureche” sau pe baza unor ipoteze rigide, AI poate simula mii de combinații de consum, generare și tarife, pentru a propune scenariul cu cost total minim pe termen lung.

2. Optimizarea în timp real a consumului și producției

Odată ce aeroportul devine un mic „microgrid” – cu rețea internă, fotovoltaic pe acoperișuri, baterii și conexiune la sistemul național – AI devine creierul care coordonează tot:

• decide când se încarcă bateriile și când se descarcă
• mută consumul flexibil (de exemplu încărcarea flotei electrice) în ore cu preț mic sau cu producție mare din regenerabile
• reduce vârfurile de sarcină pentru a evita penalitățile de la distribuitor
• detectează în timp real anomalii sau abateri în consum

Rezultatul direct:

• facturi de energie mai mici cu 10–25% față de o operare „manuală”
• ponderi mai mari de energie regenerabilă folosită local

3. Mentenanță predictivă pentru infrastructura energetică

La 80 MW instalați, orice avarie devine scumpă. AI poate analiza date din:

• transformatoare, cabluri, întrerupătoare
• invertoare fotovoltaice, stații de încărcare
• baterii de stocare

și poate identifica din timp:

• supraîncălziri anormale
• tipare de degradare a componentelor
• riscuri de defect înainte ca acestea să apară

Asta permite trecerea de la mentenanță „la termen” la mentenanță predictivă, ceea ce înseamnă:

• mai puține întreruperi neplanificate
• costuri mai mici pe durata de viață a echipamentelor

---

Ce înseamnă exemplul Bruxelles pentru aeroporturile din România

Bruxelles nu este un caz exotic. Este vârful de lance al unui trend care va ajunge și în România mult mai repede decât cred unii decidenți.

În următorii 5–10 ani, aeroporturi precum Henri Coandă, Băneasa, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu vor fi nevoite să:

• crească puterea instalată
• instaleze masiv stații de încărcare pentru vehicule electrice (pasageri, taxiuri, rent-a-car, flote interne)
• ia în calcul panouri fotovoltaice pe parcări și acoperișuri
• conecteze tot mai multe sisteme la platforme digitale de monitorizare

Realitatea este că, în România, majoritatea aeroporturilor sunt încă în faza „mărim puterea și vedem noi după”. Aici se rupe filmul.

Fără un plan digital și fără instrumente AI, riscăm să construim infrastructură scumpă, subutilizată sau prost dimensionată.

3 pași concreți pe care îi pot face aeroporturile românești

1. Audit energetic și digital complet

   • cartografierea consumurilor pe zone, echipamente, intervale orare
   • inventarierea tuturor sistemelor digitale deja existente

2. Model energetic digital (digital twin)

   • construire model digital al rețelei și consumului energetic al aeroportului
   • integrarea de scenarii: creșterea traficului, electrificarea flotelor, instalarea de fotovoltaic

3. Platformă de management energetic cu AI

   • implementare treptată: monitorizare → analiză predictivă → optimizare în timp real
   • integrarea cu sistemele de facturare, planificare operațională și mentenanță

Pentru companiile de energie și integratorii de soluții din România, acestea sunt proiecte concrete de tranziție verde, unde expertiza locală poate conta. Nu vorbim doar de consultanță, ci de implementări reale de microgrid, management de flexibilitate, integrare de regenerabile și AI.

---

AI și integrarea regenerabilelor în infrastructura de transport

Un aeroport modern devine un laborator perfect pentru ceea ce urmează în restul infrastructurii de transport: gări, hub-uri logistice, porturi, depouri de autobuze sau camioane electrice.

În toate aceste locuri apare același set de probleme:

• consum mare, concentrat în puncte specifice
• necesar de stații de încărcare de mare putere
• potențial bun pentru fotovoltaic pe acoperișuri sau parcări
• rețele existente care nu au fost proiectate pentru astfel de sarcini

AI poate susține integrarea surselor regenerabile în aceste „noduri energetice” prin:

Predicția producției și consumului

Algoritmii pot învăța:

• tiparele de sosiri și plecări ale trenurilor, avioanelor sau camioanelor
• profilurile de încărcare ale vehiculelor
• producția viitoare a sistemelor fotovoltaice pe baza prognozei meteo

Astfel se pot stabili:

• când e optim să pornești încărcarea la putere mare
• când merită să stochezi energie în baterii
• când să imporți sau să exporți energie în/din rețeaua publică

Managementul congestiilor în rețea

Pe măsură ce tot mai multe stații de încărcare se adaugă în același nod, riscul de congestie crește. AI poate:

• limita dinamic puterea disponibilă pentru fiecare punct de încărcare
• prioritiza încărcările critice (vehicule operaționale vs. pasageri)
• evita suprasolicitarea transformatoarelor

În termeni simpli: mai multă energie verde folosită acolo unde trebuie, cu investiții mai bine țintite.

---

De la proiect-pilot la strategie națională: șansa României

Exemplul aeroportului din Bruxelles arată ce înseamnă un proiect serios de electrificare: salt masiv de la 25 MW la 80 MW, susținut de digitalizare și planificare pe termen lung.

România poate alege două căi:

• să trateze astfel de proiecte punctual, cu soluții improvizate
• sau să le folosească drept catalizator pentru o strategie coerentă de tranziție verde în transporturi, unde AI joacă un rol central

Din perspectiva seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, aeroporturile sunt doar începutul. Aceleași principii de planificare inteligentă, optimizare în timp real și mentenanță predictivă se aplică și la:

• rețelele de distribuție din jurul marilor orașe
• parcurile logistice care își electrifică flotele
• operatorii de transport public care trec la autobuze electrice

Dacă ai un rol în energie, transport, real estate sau IT & OT industrial, acum e momentul să te uiți serios la:

• unde ai consumuri concentrate și în creștere
• ce planuri de electrificare și regenerabile există
• ce date colectezi deja și nu folosești

Pentru că următorul pas firesc este același peste tot: fără AI, tranziția energetică va fi mai scumpă, mai lentă și mai riscantă decât e nevoie.

---

Data publicării: 14.12.2025