Cum electrifică Bruxelles Airport viitorul aeroporturilor

Bruxelles Airport trece de la 25 MW la 80 MW: semnal clar pentru Europa

În momentul în care un aeroport anunță că își triplează puterea electrică instalată – de la 25 MVA la 80 MVA – nu vorbim doar de cabluri noi și o substație de 150 kV. Vorbim despre un nou mod de a gândi energia, mobilitatea și tehnologia în aviație.

Aeroportul din Bruxelles și‑a asumat neutralitatea de carbon pentru emisiile proprii până în 2030, cu 20 de ani mai devreme decât obiectivul european din 2050. Ca să ajungă acolo, își mută practic întreaga „mașinărie” internă pe electric: încălzire, echipamente de la sol, alimentare pentru aeronave, transport intern. Și o face folosind masiv digitalizare, AI și modelare avansată a rețelei energetice.

Pentru seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, cazul Bruxelles Airport e un studiu de manual: arată concret cum ar trebui să arate un aeroport românesc modern – Otopeni, Cluj, Iași, Timișoara – dacă vrea să rămână competitiv după 2030, să atragă finanțare europeană și să nu fie prins pe picior greșit când reglementările devin mai dure.

De ce își triplează Bruxelles Airport capacitatea electrică

Electrificarea unui aeroport nu înseamnă doar „mai multe prize”. Înseamnă regândirea întregului profil energetic.

Bruxelles crește capacitatea instalată de la 25 MVA la 80 MVA pentru a putea:

• electrifica masiv echipamentele de la sol (GSE – Ground Support Equipment)
• instala sute de puncte de încărcare pentru vehicule electrice, atât airside, cât și landside
• înlocui o centrală pe gaz de ~25 MW cu pompe de căldură și e‑boilere
• alimenta aeronavele la sol cu GPU și PCA, fără generatoare auxiliare pe kerosen

Sunt deja instalate peste 300 de puncte de încărcare pe platformă, cu planuri pentru circa 400 GSE și aproximativ 1.200 de puncte de încărcare în zona landside.

MVA vs MW – detaliul tehnic care schimbă jocul

Un aeroport nu se proiectează doar „în MW”. Diferența dintre MVA și MW contează enorm:

• MW = puterea activă, ceea ce se transformă în lucru util (încălzire, mișcare, răcire)
• MVA = puterea aparentă, capacitatea totală a rețelei, incluzând și componentele reactive

Formula este simplă: MW = MVA × PF (PF = factor de putere). În proiectare se lucrează în MVA, pentru că aeroportul are multe sarcini inductive și consumuri variabile.

Inginerii de la Bruxelles au prezentat comparațiile folosind PF = 1, pentru lizibilitate: extinderea de la 25 la 80 MVA arată clar că rețeaua internă este întărită serios în perspectiva unei electrificări accelerate.

Pentru aeroporturile din România, primul pas serios e acesta: audit energetic și modelare de rețea în termeni de MVA, nu doar liste cu consumatori în MW și MWh/an. Fără un astfel de model, discuțiile despre electrificare rămân doar „schițe pe hârtie”.

Cum arată electrificarea pe teren: de la GSE la încălzire

Electrificarea la Bruxelles nu este un slogan de marketing, ci o listă concretă de investiții și schimbări operaționale.

1. Vehicule și echipamente de la sol (GSE)

Flotele de tractoare, încărcătoare, pushback‑uri, autobuze sunt treptat trecute pe electric. Un exemplu foarte clar:

• DHL a introdus 11 tractoare electrice și 13 echipamente cargo electrice
• rezultatul: aproximativ 50% reducere a emisiilor din operațiunile la sol

La asta se adaugă testele cu vehicule autonome pe platformă și cu Taxibot – un vehicul semi‑autonom care tractează aeronava la/de la pistă, reducând timpul de rulaj cu motoarele pornite și, implicit, consumul de combustibil.

2. Alimentare electrică pentru aeronave: GPU și PCA

Bruxelles instalează:

• 6 GPU fixe și 6 unități PCA la capătul pasarelei Pier A
• încă 7 GPU și 6 PCA pe platforma 3

Ce înseamnă asta în practică:

• aeronava staționată nu mai are nevoie să țină generatorul auxiliar (APU) pornit pe kerosen
• aerul condiționat și electricitatea de la bord vin din infrastructura aeroportului
• scad emisiile, zgomotul și costurile de combustibil

Pentru un aeroport românesc, investițiile în GPU/PCA sunt una dintre cele mai rapide măsuri cu impact real de decarbonare, care pot fi susținute cu finanțări europene.

3. Trecerea încălzirii de la gaz la electric

Unul dintre cei mai mari consumatori de energie ai unui aeroport este sistemul de încălzire al terminalelor și spațiilor tehnice.

La Bruxelles:

• centrala pe gaze de aproximativ 25 MW va fi dezafectată
• va fi înlocuită cu pompe de căldură și e‑boilere totalizând o putere instalată similară

Asta mută încălzirea integral pe electric, crescând presiunea pe rețeaua internă, dar reducând drastic amprenta de carbon, mai ales când energia electrică este parțial produsă local din regenerabile.

Pentru România, unde multe aeroporturi încă depind de gaze sau chiar de sisteme vechi, aceasta este o direcție clară: electrificarea încălzirii trebuie legată de:

• modernizarea rețelei interne
• instalarea de fotovoltaice pe acoperișuri și parcări
• sisteme de management inteligent al consumului

Digital Twin și AI: creierul tranziției energetice

Nicio astfel de transformare nu poate fi gestionată eficient „pe hârtie” sau în Excel. Aici intră în scenă Digital Twin‑ul aeroportului și aplicațiile de inteligență artificială în sectorul energetic.

Bruxelles dezvoltă un model digital complex al aeroportului (Digital Twin) care:

• simulează impactul energetic al fiecărui scenariu investițional
• integrează producția locală (fotovoltaice), consumurile variabile, profilele de zbor
• permite testarea „în virtual” a schimbărilor de infrastructură, înainte de a investi bani reali

În combinație cu AI, un astfel de Digital Twin poate:

• prezice vârfurile de sarcină și consumul pe intervale de 15 minute
• optimiza load balancing pe transformatoare și linii interne
• decide când e mai eficient să încarci flotele electrice sau să alimentezi e‑boilerele
• ajusta în timp real HVAC, iluminatul și încărcarea vehiculelor, în funcție de tarife și de producția solară

Asta este exact tema seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”: folosirea AI nu ca „jucărie”, ci ca instrument de bază pentru:

• optimizarea rețelelor electrice interne și externe
• predicția consumului pentru aeroport, orașul din jur și rețeaua de transport
• mentenanță predictivă pentru echipamente critice (trafouri, invertoare, pompe de căldură)

Un aeroport românesc care pornește azi un proiect de modernizare serios ar trebui să includă obligatoriu un Digital Twin energetic și componente de AI pentru prognoză și optimizare.

Producție locală de energie: 27 MWp de fotovoltaic și reducere de 63% a emisiilor

Pentru a nu pune întreaga presiune pe rețea, Bruxelles dezvoltă un program ambițios de producție locală de energie.

Planul include extinderea capacităților fotovoltaice până la 27 MWp. Integrate în Digital Twin, aceste instalații arată că, împreună cu:

• pompe de căldură
• iluminat inteligent
• management avansat al sarcinii,

se poate ajunge la o reducere a emisiilor cu până la 63% față de 2019.

Pentru România, asta se traduce foarte direct:

• acoperișurile terminalelor, parcările acoperite și clădirile auxiliare sunt suprafețe excelente pentru fotovoltaice
• producția locală reduce facturile și permite aeroportului să gestioneze mai bine vârfurile de consum
• combinată cu AI, energia solară poate fi folosită inteligent: încărcarea flotelor, e‑boilerelor și a sistemelor HVAC atunci când producția este maximă

Ce pot copia rapid aeroporturile românești

1. Strategie clară de fotovoltaic pe 10–15 ani – cu ținte de capacitate instalată, integrate în planul de dezvoltare.
2. Sisteme de monitorizare în timp real – toate fluxurile de energie (consum și producție), pe care să ruleze modele AI de predicție.
3. Pilot pentru management flexibil al încărcării – începi cu o flotă mică de vehicule electrice sau câteva GPU/PCA și construiești know‑how local.

Programul STARGATE: laborator european pentru aeroporturi verzi

Bruxelles nu acționează singur. Este parte dintr‑o rețea europeană – alături de Atena, Budapesta, Toulouse – care experimentează împreună, prin programul european STARGATE.

În STARGATE sunt peste 30 de proiecte‑pilot care testează:

• proceduri de aterizare cu consum redus de combustibil (CDO)
• digitalizarea operațiunilor de cargo
• introducerea de vehicule autonome pe platformă
• folosirea Taxibot pentru reducerea emisiilor la rulaj
• utilizarea de hidrogen pentru echipamentele de la sol
• modelarea energetică prin Digital Twin

Rezultatul este un cadru deja validat, cu soluții testate, care pot fi copiate și adaptate.

România are aici o oportunitate clară:

• fereastra de finanțare europeană 2026–2027 va aduce din nou bani pentru infrastructură verde
• aeroporturile care vin cu proiecte bazate pe modele deja validate (tip Bruxelles/STARGATE) au șanse mult mai mari să obțină finanțare
• AI și digitalizarea energetică sunt exact elementele care diferențiază un proiect „clasic” de unul care bifează prioritatea de tranziție verde

Ce înseamnă toate acestea pentru aeroporturile din România

Realitatea e simplă: aeroporturile românești nu mai pot amâna discuția despre electrificare și digitalizare energetică.

Dacă vrem infrastructură competitivă în 2030+, este nevoie de câțiva pași clari:

1. Audit energetic și model de rețea în MVA

• analiză detaliată a profilului de consum (HVAC, iluminat, GSE, terminale, cargo)
• modelare a rețelei interne în termeni de MVA, nu doar MW și MWh/an
• identificarea „gâturilor de sticlă” – unde se blochează extinderea electrică

2. Proiect de Digital Twin energetic cu componente de AI

• integrarea tuturor datelor energetice într‑un model digital
• folosirea AI pentru predicția consumului și optimizarea sarcinilor
• pregătirea terenului pentru integrarea fotovoltaicului, pompelor de căldură, flotelor electrice

3. Plan etapizat de electrificare a operațiunilor la sol

• Faza 1: GPU/PCA la câteva poziții de parcare, electrificarea unei părți din GSE
• Faza 2: extinderea punctelor de încărcare airside și landside, electrificarea autobuzelor și a flotelor interne
• Faza 3: înlocuirea centralelor pe gaz cu sisteme electrice (pompe de căldură, e‑boilere)

4. Producție locală și flexibilitate

• instalarea de fotovoltaice pe suprafețe disponibile
• integrarea producției locale cu consumurile flexibile (încălzire, încărcare vehicule)
• utilizarea AI pentru a decide când să consumi, când să stochezi și cum să reduci vârfurile

De ce contează acum și ce urmează

Cazul Bruxelles arată că electrificarea unui aeroport este un proiect de 10–15 ani, nu o investiție punctuală. Aeroporturile care încep azi sunt cele care, în 2035, vor bifa fără emoții cerințele de mediu, vor atrage zboruri și parteneri cargo, și vor avea costuri de operare predictibile.

Pentru România, următorii 2–3 ani sunt critici:

• se redesenează programele de finanțare europeană pentru 2026–2027
• presiunea pe decarbonare crește, inclusiv în aviație
• tehnologiile de AI pentru energie au devenit suficient de mature și accesibile

Dacă lucrezi într‑un aeroport, într‑o companie energetică sau într‑un integrator de soluții, întrebarea nu mai este „dacă” intri în această transformare, ci „cât de repede și cât de inteligent” o faci.

Iar cea mai bună veste este că nu trebuie să inventăm totul de la zero. Exemple ca Bruxelles Airport, programe ca STARGATE și experiența acumulată în proiectele de AI în industria energetică pot fi adaptate și aplicate direct în România.

Momentul pentru a porni analiza energetică, a construi un Digital Twin și a pregăti proiecte bancabile pentru 2026–2027 este acum, nu în ultimul an de finanțare.