Bruxelles Airport triplează puterea instalată și trece la un model energetic electric și inteligent. Ce putem copia în România folosind AI pentru tranziția verde?
Electrificarea aeroporturilor: de ce Bruxelles contează pentru România
Neutralitate de carbon în 2030, nu în 2050. Triplări de putere electrică, de la 25 MVA la 80 MVA. Peste 300 de puncte de încărcare deja instalate. Bruxelles Airport nu mai face studii, ci lucrează efectiv la aeroportul complet electrificat.
Pentru industria energetică din România, acest proiect este interesant dintr-un alt motiv: arată cum electrificarea agresivă a unei infrastructuri critice devine imposibil de gestionat fără AI, rețele inteligente și modelare digitală. Exact temele pe care le urmărim în seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”.
Aici apare oportunitatea: ce testează astăzi aeroportul din Bruxelles va deveni standard de proiectare pentru aeroporturile din Cluj, Iași, Timișoara sau Otopeni în următorii 5–10 ani. Cine își pregătește din timp mixul de electrificare + AI va lua finanțarea, va evita blocajele de rețea și va avea costuri operaționale mai mici.
În articolul acesta explic:
- ce face concret Bruxelles Airport (în cifre, nu în sloganuri);
- unde intră AI în tot acest tablou energetic, de la Digital Twin la mentenanță predictivă;
- ce ar trebui să facă aeroporturile din România între 2025 și 2030 ca să nu rămână în urmă.
Bruxelles Airport: de la 25 MVA la 80 MVA
Creșterea capacității electrice de la 25 MVA la 80 MVA este decizia structurală care permite întregul proiect de electrificare. Fără asta, restul ar fi doar proiecte pilot izolate.
Pe scurt, ce înseamnă această extindere:
- nouă substație de 150 kV dedicată aeroportului;
- cabluri de înaltă tensiune noi, dimensionate pentru sarcini variabile mari;
- sistem avansat de load balancing care decide în timp real ce se încarcă, când și cu ce putere;
- infrastructură pentru circa 400 de puncte de încărcare GSE (echipamente de la sol) + 1.200 puncte landside (parcări, flotă, logistică).
Din punct de vedere tehnic, discuția se duce în MVA, nu MW. MVA descrie capacitatea totală a rețelei (activ + reactiv), în timp ce MW se referă strict la puterea activă consumată. Pentru comparații simple, Bruxelles folosește un factor de putere 1, dar inginerii se uită la profilurile reale de sarcină, cu variații puternice și consumuri inductive.
Aici AI devine interesantă: când ai sute de consumatori mari, dinamici, cu profile complet diferite (HVAC, GPU, PCA, stații de încărcare, pompe de căldură), nu mai poți proiecta și opera doar „după vârf de MW”. Ai nevoie de:
- modele de predicție a consumului;
- algoritmi care optimizează sarcina în timp real;
- simulări de rețea pentru scenarii de investiții.
Bruxelles a rezolvat această nevoie printr-un Digital Twin energetic al aeroportului – un model digital complex care simulează cum se comportă infrastructura electrică în orice scenariu.
Digital Twin, STARGATE și rolul AI în aeroportul electrificat
Digital Twin-ul de la Bruxelles nu este doar un desen 3D frumos. Este un model de calcul în care se introduc investițiile planificate, consumurile estimate, producția locală, scenariile meteo și restricțiile de rețea. Rezultatul: poți vedea, înainte să torni un metru cub de beton, dacă rețeaua ține sau cedează.
Programul european STARGATE, în care Bruxelles lucrează alături de Atena, Budapesta și Toulouse, amplifică și mai mult rolul AI:
- se testează proceduri de aterizare optimizate (CDO) care reduc consumul de combustibil cu ~100 kg/aterizare pentru aeronavele lung-curier;
- se introduc vehicule autonome pe platformă, coordonate digital, cu trasee și viteze ajustate automat în funcție de trafic;
- se folosesc date operaționale reale pentru a antrena modele de predicție a consumului și de optimizare a resurselor.
În spatele acestor concepte, AI lucrează practic în trei feluri:
-
Predicția consumului și managementul sarcinii
Modele de tip machine learning învață din istoricul de zboruri, sezonalitate, condiții meteo, flux de pasageri și programări de mentenanță. Apoi:- prezic consumul pe ore/zile pentru HVAC, iluminat, GSE, încărcare EV;
- decid când să pornească/sa oprească sau să limiteze puterea anumitor consumatori;
- evită suprasarcinile în substație și penalitățile de la operatorul de rețea.
-
Mentenanță predictivă pentru echipamente critice
GPU-uri, PCA, tractoare electrice, pompe de căldură, stații de încărcare – toate generează date. AI poate:- detecta modele anormale de consum sau vibrații;
- estima când va apărea o defecțiune;
- programa mentenanța în ferestrele cu trafic mai redus, fără să sacrifici disponibilitatea.
-
Optimizarea zborurilor și a rulajului la sol
Aici se intersectează energia cu aviația: algoritmi care calculează rute de rulaj mai scurte, folosirea Taxibot pentru a reduce timpul cu motoarele pornite, programarea sloturilor de zbor astfel încât vârfurile de consum să fie aplatizate.
Realitatea este simplă: fără AI și digitalizare, electrificarea masivă creează doar noi probleme de rețea. Cu AI, aceeași electrificare devine instrument de reducere a emisiilor și de scădere a costurilor.
De la gaze la pompe de căldură: încălzirea iese din epoca fosilă
Unul dintre pașii cei mai „grei” energetic la Bruxelles este trecerea încălzirii de la gaze la electric.
Situația inițială:
- centrală pe gaze de aproximativ 25 MW, unul dintre cei mai mari consumatori ai aeroportului.
Situația țintă:
- dezafectarea centralei pe gaze;
- înlocuirea cu pompe de căldură și e-boilere cu aceeași putere instalată (25 MW), complet electrice.
Consecința directă: presiune majoră pe rețeaua internă. Asta justifică extinderea de la 25 la 80 MVA. Dar, la fel de important, justifică și nevoia de control inteligent al consumului termic.
Aici, pentru un aeroport (sau un mare consumator din România), AI poate aduce câteva avantaje clare:
-
Control predictiv al climatizării (HVAC)
Modelele AI „văd” cu ore înainte creșterea fluxului de pasageri și schimbările de temperatură exterioară. Astfel pot porni/opriri treptate, nu bruste, reducând vârfurile de putere. -
Integrarea cu producția locală
Atunci când soarele este puternic, pompele de căldură pot fi „turate” la un nivel mai ridicat pentru a încărca termic clădirea (în special în regim de răcire), folosind energia fotovoltaică care altfel ar fi exportată la un preț mai mic. -
Optimizarea factorului de putere și a pierderilor
Deși sună foarte tehnic, la un aeroport contează fiecare procent. Controlul consumului reactiv prin compensare inteligentă, ghidat de algoritmi, reduce pierderile pe cabluri și prelungește viața echipamentelor.
Pentru aeroporturile românești, trecerea de la centrale pe gaz la pompe de căldură pare radicală, dar Bruxelles arată că nu este SF, ci o decizie de business justificată numeric, dacă este susținută de modelare digitală și AI.
Vehicule electrice, GSE și logistica încărcării: unde AI poate face diferența
Scena tipică pe platforma de la Bruxelles în 2025:
- tractoare electrice în loc de diesel;
- pushback-uri electrice;
- echipamente cargo electrice (DHL are deja 11 tractoare electrice și 13 echipamente cargo electrice, cu ~50% reducere a emisiilor la sol);
- încărcătoare rapide pentru flota airside;
- vehicule autonome aflate în teste.
Toate acestea au un numitor comun: dependența de rețeaua electrică. Nu mai e vorba doar de „unde punem stația de încărcare”, ci de cum orchestrăm sute de încărcări fără să dărâmăm substația.
Aici AI poate accelera tranziția în 4 moduri clare:
-
Planificarea inteligentă a încărcării (smart charging)
- alocă automat ferestre de încărcare în funcție de orarul de zbor, distanța parcursă, SOC (state of charge) și priorități operaționale;
- reduce puterea de încărcare în vârfuri, o crește în orele cu sarcină redusă;
- se integrează cu tarife dinamice sau cu semnale de la operatorul de rețea.
-
Optimizarea routing-ului pentru vehiculele autonome
- algoritmii de planificare stabilesc rute mai scurte și mai line, consumând mai puțină energie;
- coordonează flota astfel încât vehiculele să nu stea blocate inutil în trafic intern.
-
Predicția degradării bateriilor
- modele AI urmăresc profilurile de încărcare/descărcare;
- identifică bateriile care își pierd capacitatea și le planifică pentru înlocuire înainte să devină un risc operațional.
-
Analiza emisiilor și a performanței energetice
- transformă datele brute de consum în rapoarte clare de CO₂, NOx, particule;
- ajută managementul să compare scenarii: mai multe stații rapide vs. mai multe stații AC, investiții în baterii staționare, etc.
Pentru operatorii români de handling și cargo, acesta este un mesaj pragmatic: electrificarea flotei fără AI în spate înseamnă costuri mai mari și exploatare suboptimă. Cu AI, același CAPEX în echipamente produce economie reală în OPEX.
Producție locală, fotovoltaice și integrarea cu rețeaua
Bruxelles nu doar consumă mai multă energie, ci încearcă să și producă o parte din ea local. Planul prevede extinderea capacităților fotovoltaice până la 27 MWp.
Digital Twin-ul arată deja că:
- combinarea solarului cu pompe de căldură și iluminat inteligent poate reduce emisiile cu până la 63% față de 2019;
- corelarea producției cu consumul prin algoritmi de optimizare scade nevoia de putere de vârf din rețea.
Cum poate funcționa acest model, aplicabil și în România:
-
Predicție meteo + producție solară
Modelele AI anticipează, cu un grad bun de acuratețe, producția fotovoltaică din următoarele 24–72 de ore și o suprapun cu predicțiile de consum. -
Optimizare multi-obiectiv
Scopul nu este doar „să folosim cât mai mult solar”, ci să:- limităm costul total al energiei;
- reducem emisiile;
- păstrăm rețeaua în limite de siguranță.
AI rezolvă această optimizare complicată într-un ritm și la o scară care, pentru un om, ar fi imposibile.
-
Interfață cu operatorul de distribuție
Un aeroport devine un jucător important în rețeaua locală. Un management AI al consumului și producției îl poate transforma într-un prosumer predictibil, nu într-o sursă de probleme pentru rețeaua publică.
Pentru contextul românesc, unde se discută tot mai mult despre microrețele, prosumeri mari și flexibilitate, aeroporturile sunt candidați naturali pentru a deveni hub-uri energetice locale, conectate inteligent la rețea prin AI.
Ce înseamnă toate acestea pentru aeroporturile din România
Bruxelles oferă ceva foarte valoros: un plan testat, cu cifre și rezultate. Nu mai vorbim de teorie, ci de:
- 80 MVA capacitate instalată;
- 27 MWp fotovoltaic planificat;
- ~400 puncte de încărcare GSE + 1.200 landside;
- centrală pe gaz de 25 MW înlocuită cu echipamente electrice;
- reducere potențială de 63% a emisiilor vs. 2019.
Pentru România, fereastra de oportunitate este clară:
- 2026–2027 va aduce un nou val de finanțare europeană pentru infrastructură verde;
- programe de tip STARGATE deja validează soluții care pot fi copiate inteligent.
Ce ar trebui să facă azi aeroporturile românești împreună cu operatorii de rețea și firmele de tehnologie:
-
Audit energetic și modelare digitală inițială
- profil detaliat de consum (HVAC, GSE, iluminat, terminale, cargo);
- scenarii de electrificare a flotei și a încălzirii;
- prototip simplu de Digital Twin energetic (nu trebuie început direct cu ceva perfect).
-
Plan de creștere etapizată a capacității electrice
- ținte clare pentru 2030 (nu doar „vom fi verzi”);
- dimensionare în MVA, cu scenarii de creștere de consum;
- discuții timpurii cu operatorii de transport și distribuție.
-
Definirea unei strategii AI în energie
- unde are sens AI pe termen scurt: predicția consumului, management HVAC, smart charging;
- cum se colectează datele (senzori, SCADA, IoT) pentru a antrena modele;
- ce parteneri tehnologici pot livra modele deja validate.
-
Integrare cu agenda națională de tranziție verde
- aeroporturile pot fi proiecte-fanion în PNRR următor sau în noile programe operaționale;
- un aeroport românesc care adoptă explicit AI pentru electrificare și management energetic devine imediat un exemplu de bune practici în regiune.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” pune mereu aceeași întrebare de fond: cum transformăm presiunea climatică și de reglementare într-un avantaj competitiv?
Bruxelles Airport arată o posibilă răspuns: electrificare masivă + Digital Twin + AI pentru predicție, optimizare și mentenanță predictivă. Cine traduce acest model în context românesc între 2025 și 2030 va câștiga nu doar la capitolul emisii, ci și la costuri, siguranță și atractivitate economică.
Poate părea ambițios să vorbești despre 80 MVA, pompe de căldură de 25 MW și vehicule autonome pe platformă. Dar, privind traiectoria Bruxelles-ului, întrebarea reală pentru aeroporturile din România nu este „dacă”, ci „când și cu ce plan de AI în energie?”