China își schimbă regulile jocului în solar. Află cum afectează România prețul panourilor, integrarea regenerabilelor și ce rol joacă AI în tranziția verde.
Cum influențează China prețul solarului și AI-ul din România
În decembrie 2025, prețul modulelor solare TOPCon din China stă pe loc la aproximativ 0,088 USD/W, în timp ce Beijingul se pregătește să mai taie o dată facilitățile fiscale la export și pornește oficial un vehicul de consolidare pentru producătorii de polisiliciu. Pare un detaliu tehnic dintr-un raport de piață. Nu este. Pentru România, pentru Europa și pentru orice companie care vrea să își digitalizeze și automatizeze energia, aceste decizii se traduc în costuri, riscuri și oportunități foarte concrete.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” nu poate ocoli realitatea asta: inteligența artificială nu lucrează în vid, ci peste un sistem energetic construit din echipamente reale – panouri, invertoare, baterii – care vin, în mare parte, din Asia. Dacă lanțul global de aprovizionare se mișcă, modelele de AI din spate trebuie să se adapteze.
În articolul de mai jos desfacem, pe românește și aplicat, ce înseamnă mișcările Chinei pentru:
- costul și disponibilitatea panourilor în 2026,
- riscurile pentru proiectele solare din România,
- modul în care AI poate deveni instrumentul esențial pentru a gestiona aceste schimbări – de la achiziții și proiectare, până la operare și mentenanță.
1. Ce se întâmplă în China: prețuri stabile, politici în mișcare
Esențialul: prețurile de export pentru modulele TOPCon chineze sunt momentan stabile, dar piața se pregătește pentru o nouă rundă de schimbări fiscale și pentru o consolidare accelerată a producției de polisiliciu.
1.1. Prețuri actuale și așteptări pentru 2026
Conform evaluărilor recente, Chinese Module Marker (CMM) – un reper de preț pentru modulele TOPCon – indică:
- preț stabil la 0,088 USD/W FOB China, cu tranzacții între 0,085–0,093 USD/W;
- contracte forward pentru Q1–Q3 2026 tot în zona 0,088–0,089 USD/W.
Mesajul pieței: după un an 2024–2025 cu supracapacitate și scăderi puternice de preț, ne aflăm într-o zonă de platou. Nu e prăbușire, nu e explozie de preț, ci un echilibru fragil, puternic influențat de deciziile de politică economică de la Beijing.
1.2. Reducerea rambursărilor de taxe la export
Beijingul ia în calcul o nouă reducere a rambursărilor de taxe la export pentru produsele solare și baterii litiu.
- în decembrie 2024: rebate-ul a scăzut de la 13% la 9%;
- pentru începutul lui 2026: mulți jucători se așteaptă la o nouă tăiere de 3–6 puncte procentuale;
- pentru module și baterii, se discută intervalul –3% până la –4,5%.
Producătorii chinezi au și început să își anunțe clienții să grăbească livrările pentru comenzile în curs, tocmai pentru a prinde condițiile fiscale actuale.
1.3. De ce contează pentru România
Dacă China reduce rambursarea de taxe, are două variante:
- absoarbe ea lovitura (marjă de profit mai mică) – puțin probabil pe termen lung;
- transferă costul în prețul final al modulelor.
Pentru un parc fotovoltaic mare în România, diferențe aparent mici – de ordinul 0,005–0,01 USD/W – înseamnă zeci sau sute de mii de euro la nivel de proiect. Iar dacă nu ai un sistem inteligent care să actualizeze continuu bugetele, ofertele și scenariile de achiziție, riști să semnezi contracte pe baze complet depășite în doar câteva luni.
Aici intră în scenă AI pentru achiziții și planificare în proiecte solare.
2. Polisiliciul și consolidarea: semnal de stabilizare, nu de criză
Polisiliciul este „grâul” din care se face „pâinea” fotovoltaică: fără el nu există celule, nu există module. Când China pornește oficial un vehicul de consolidare, restul pieței ar trebui să fie atent.
2.1. Platforma de consolidare și capitalul inițial
Pe 09.12.2025, la Beijing este înregistrată compania Beijing Guanghe Qiancheng Technology Co., Ltd., cu un capital inițial de 3 miliarde CNY (aprox. 414 milioane USD).
Rolul ei, așa cum îl vede piața:
- vehicul comun al marilor producători de polisiliciu,
- creat pentru a cumpăra și restructura capacitățile excedentare,
- prim pas într-un plan mai amplu, discutat anterior, de strângere a circa 50 miliarde CNY pentru a scoate din piață aproximativ o treime din supracapacitate (peste 1 milion tone/an).
Deocamdată, nu se vede niciun impact în prețurile spot pentru polisiliciu.
- așa-numitul China Mono Premium (pentru polisiliciul mono, folosit în ingoturi n-type) stă stabil la 52,2 CNY/kg (≈7,40 USD/kg).
2.2. Ce transmite acest semnal pieței europene
Mesajul este clar: China nu vrea să oprească brusc producția, ci să o ordoneze. Scopul este să reducă presiunea de dumping, să scoată din joc producătorii ineficienți și să stabilizeze prețurile la un nivel „sănătos”.
Pentru dezvoltatorii de proiecte din România, asta înseamnă:
- mai puține surprize extreme de tip „prețurile se prăbușesc cu 40% în 6 luni”;
- posibil ușoare creșteri sau stabilizare fermă a prețurilor pe termen 2026–2027;
- o piață mai predictibilă – dar doar pentru cine are instrumente să citească datele.
Iar cine poate traduce aceste semnale în decizii concrete? Un sistem AI de analiză a pieței și de management al riscului pentru portofoliile de proiecte regenerabile.
3. Impact direct în România: costuri, riscuri și ferestre de oportunitate
Pentru România, care trăiește acum o explozie de proiecte fotovoltaice – de la rooftop comercial până la parcuri de sute de MW – legătura cu China nu e teorie, e practică de zi cu zi.
3.1. Cum se propagă schimbările de preț
Lanțul este simplu:
- China ajustează politicile fiscale și capacitățile de producție.
- Prețul ex-works / FOB se mișcă în sus sau în jos.
- Distribuitorii europeni își ajustează stocurile, riscurile și ofertele.
- În România, antreprenorii și dezvoltatorii văd, la câteva luni distanță, ofertare mai scumpă sau mai ieftină, plus termene de livrare tensionate.
Fără un sistem de monitorizare în timp real și un model AI de prognoză a prețurilor, deciziile de tipul:
- „cumpăr acum sau peste șase luni?”
- „semnez EPC la preț fix sau cu clauză de ajustare?”
- „blochez stoc acum pentru 2026 sau aștept?”
se iau, de regulă, pe feeling sau după o discuție telefonică. Așa se pierd bani, nu se câștigă.
3.2. Ce poate face AI pentru achizițiile de panouri și baterii
Un motor AI de planificare și achiziții integrat în strategia energetică poate:
- agrega date zilnice/săptămânale despre:
- prețuri FOB China la module TOPCon,
- cotații de polisiliciu,
- taxe vamale, tarife și rebate-uri,
- curs valutar, costuri de transport;
-
rula scenarii de tip:
- „dacă rebate-ul scade cu 4%, iar prețul FOB urcă cu 7%, care e impactul pe proiectul de 50 MW din Oltenia?”
- „dacă mut livrarea din Q1 2026 în Q3 2026, cât risc de scumpire am și care e efectul pe IRR?”
-
propune ferestre optime de achiziție, combinând:
- prognoze de preț,
- maturitatea proiectelor (PUZ, ATR, finanțare),
- capacitatea logistică a furnizorilor.
Asta nu mai e „excelul colegului de la achiziții”, e un sistem de suport decizional care poate însemna 3–5% economii pe CAPEX doar din timing mai bun. La scară de portofoliu, vorbim de milioane de euro.
4. AI în operarea parcurilor solare: de la lanțul de aprovizionare la mentenanță predictivă
Consolidarea polisiliciului și presiunea pe marje înseamnă și altceva: nu ne mai permitem să risipim producție. Dacă echipamentele devin puțin mai scumpe sau marjele mai mici, profitul se mută în zona de optimizare operațională – exact acolo unde AI excelează.
4.1. Modele predictive alimentate cu date din lanțul global
Un sistem AI bine gândit pentru un operator de portofoliu solar din România ar trebui să combine:
- date tehnice locale:
- producție per string, per invertor, per oră;
- curbe de temperatură, iradiere, defecte istorice;
- date din lanțul de aprovizionare global:
- tipuri de module (p-type vs n-type, TOPCon vs PERC),
- producător, generație de tehnologie, loturi;
- evoluții de preț și consolidare în polisiliciu și waferi.
De ce contează asta? Pentru că modelele de degradare și modelele de defecțiune nu arată la fel pentru toate tehnologiile și pentru toți producătorii. Dacă în China se închid anumite fabrici și rămân în piață doar anumiți furnizori, modelele de AI pot fi recalibrate:
- se identifică profiluri de performanță diferite pe generații de panouri;
- se ajustează algoritmii de mentenanță predictivă în funcție de noua realitate tehnologică.
4.2. Exemple concrete pentru un operator din România
Pentru un portofoliu de, să spunem, 200 MW de PV în România, AI poate livra:
- Alerte timpurii: identifică stringuri sau invertoare cu abatere de performanță de 2–3% înainte să apară alarme clasice;
- Prioritizarea intervențiilor: combină costul orei de muncă, accesul în teren și riscul de pierdere de producție, output-ul fiind o listă zilnică de „top 20 acțiuni cu cel mai mare impact energetic”;
- Planificarea stocurilor de piese de schimb: corelează degradarea istorică cu disponibilitatea pieselor pe piață, ținând cont că anumite seriile de module sau invertoare pot deveni greu de găsit după consolidare.
Rezultatul: mai puține ore de downtime, producție mai mare, LCOE mai mic. Exact ce trebuie pentru o tranziție verde în care fiecare MWh regenerabil contează.
5. AI și integrarea în rețea: când prețurile globale influențează strategia locală
Integrarea masivă de solar în rețeaua românească nu înseamnă doar să pui panouri în câmp. Înseamnă să gestionezi un sistem viu, influențat simultan de:
- prețuri imprevizibile în China,
- reguli europene de taxonomie și market design,
- limitări de rețea la nivel de Transelectrica și operatori de distribuție.
5.1. Cum ajută AI la optimizarea rețelelor electrice cu mult solar
Un sistem de smart grid optimizat cu AI poate:
- prezice producția fotovoltaică pornind de la prognoze meteo, profiluri istorice, dar și specificații tehnice ale modulelor (inclusiv generația de tehnologie, afectată de dinamica globală a producției);
- gestiona congestiile de rețea: propune, în timp aproape real, redispecerizarea unităților, încărcarea/descărcarea bateriilor și limitarea anumitor invertoare;
- optimiza consumul local în parcuri industriale sau comunități energetice, sincronizând producția solară cu procese industriale flexibile.
5.2. Legătura discretă cu China
Poate părea forțat să legi consolidarea polisiliciului în China de performanța rețelei din România, dar relația există:
- tipul și calitatea modulelor ieftine/mai scumpe care ajung la noi influențează curbele reale de producție;
- dacă, în urma consolidării, piața se mută accelerat pe module n-type TOPCon cu randament mai mare, AI trebuie să actualizeze modelele de generare pentru a nu subestima producția;
- o rețea care crede că are 1000 MW de solar și are, în realitate, 1100 MW echivalenți ca producție, poate ajunge la congestii și abateri de frecvență neașteptate.
Așa arată, în practică, integrarea surselor regenerabile prin AI într-un context global volatil.
6. Ce ar trebui să facă acum companiile din România
Realitatea? Nu poți controla China, dar poți controla cât de inteligent răspunzi la ce se întâmplă acolo.
Pentru dezvoltatori, investitori, traderi de energie și mari consumatori din România, următorii pași sunt logici:
-
Introduceți AI în procesul de achiziții pentru proiectele solare
Nu mai e suficient „cer trei oferte și aleg cea mai mică”. Aveți nevoie de un motor care să urmărească continuu cotațiile și politicile globale și să simuleze scenarii de preț și livrare. -
Construiți gemeni digitali (digital twins) pentru parcurile fotovoltaice
Modelele de AI care simulează comportamentul parcului, pe oră și pe an, în funcție de tipul modulului, degradare și condiții locale, devin esențiale pentru finanțare, operare și mentenanță. -
Conectați AI de operare cu AI de rețea
Optimizarea nu trebuie să se oprească la gardul parcului. Cele mai mari câștiguri apar când modelul de producție solară este integrat cu modele de consum, preț și congestie în rețea. -
Investiți în date curate
Fără SCADA coerent, clasificare clară a tipurilor de module și trasabilitate pe lanțul de aprovizionare, nici cel mai bun algoritm nu poate face minuni. Datele sunt infrastructura invizibilă a AI.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” urmărește exact acest lucru: să mute discuția din zona teoretică („AI e viitorul”) în zona practică („cum îl folosim azi, cu prețuri reale și riscuri reale”).
Dacă următoarea decizie de investiție în solar se va lua pe baza unui model AI bine construit sau pe baza unei discuții telefonice, asta va face diferența între proiectele care rezistă și cele care se clatină la primul șoc de preț venit din China.
Întrebarea e simplă: sistemele voastre energetice știu deja să „citească” ce se întâmplă în piața de module și polisiliciu sau funcționează încă pe pilot automat? În 2026, răspunsul la întrebarea asta va separa jucătorii câștigători de restul pieței.