Biometan, hidrogen și AI: gazele verzi care schimbă energia

În 2024, peste 60% din investițiile noi în energie la nivel global merg în proiecte cu emisii reduse. România nu face excepție: de la parcuri fotovoltaice la modernizarea rețelelor de gaze, presiunea pentru „energie curată și ieftină” se simte în orice board de companie.

Problema? Soarele și vântul nu țin cont nici de ora 18:00, nici de vârful de consum dintr-o dimineață de iarnă la -10 °C. Fără soluții inteligente de stocare și flexibilitate, tranziția verde rămâne blocată. Aici intră în scenă biometanul, hidrogenul și, tot mai clar, Inteligența Artificială în industria energetică din România.

Articolul pornește de la masa rotundă organizată de Delgaz Grid la Târgu Mureș – „Sunt gazele verzi, biometanul și hidrogenul, printre soluțiile viabile pentru tranziția energetică a României?” – și o duce mai departe: cum arată, concret, viitorul gazelor verzi și ce rol are AI în toată povestea.

---

1. De ce contează gazele verzi pentru tranziția energetică a României

Gazele verzi – în special biometanul și hidrogenul verde – sunt una dintre puținele soluții care pot oferi, în același timp:

• reducerea emisiilor de CO₂;
• flexibilitate pentru sistemul energetic;
• utilizarea infrastructurii de gaze naturale deja existente.

Delgaz Grid operează peste 26.000 km de rețele de distribuție gaze, iar acestea sunt deja 100% pregătite tehnic pentru biometan. Aproximativ 70% din lungime este din polietilenă și poate prelua, în mare parte, amestecuri de hidrogen. Cu alte cuvinte, România nu pornește de la zero.

Cristian Secoșan, directorul general Delgaz Grid, sintetizează bine miza:

„Decarbonizarea nu este doar o prioritate pentru mediu și pentru securitatea energetică, ci și un factor esențial în competitivitatea economiei.”

Asta se potrivește perfect cu tema seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”: nu e vorba doar de tehnologie, ci de avantaj competitiv. Companiile care înțeleg devreme cum să combine gazele verzi, rețelele existente și AI pentru optimizare își asigură un loc solid în piață pentru următorii 10-20 de ani.

---

2. Biometanul: de la deșeu agricol la combustibil inteligent

Biometanul este, practic, metan obținut din biogaz, care la rândul lui provine din deșeuri agricole, zootehnice, nămol de la stații de epurare sau deșeuri alimentare. După purificare, are aproape aceleași proprietăți ca gazul natural și poate fi injectat în rețea.

De ce biometanul este interesant pentru România

România are un potențial agricol enorm și, implicit, un volum considerabil de reziduuri organice. În loc să fie o problemă de mediu, acestea pot deveni gaz verde:

• fermă de vaci → gunoi de grajd → biogaz → biometan;
• industria alimentară → deșeuri organice → biogaz;
• stații de epurare → nămol → biogaz.

Delgaz Grid pregătește deja un proiect de condiționare a biogazului la biometan și injectare în rețelele existente. Asta e partea tehnică. Partea interesantă pentru tranziția verde e următoarea:

Biometanul poate substitui direct gazul natural în industrie și în termoficare, fără schimbări majore la infrastructura finală.

Cum poate ajuta AI în lanțul valoric al biometanului

Aici intră în scenă Inteligența Artificială. Nu ca un „lux tech”, ci ca un mod de a face proiectele viabile economic:

• Predicția producției de biogaz în funcție de tipul, cantitatea și sezonalitatea deșeurilor agricole;
• Optimizarea operării digestorului (temperatură, timp de retenție, compoziție) pentru maximizarea randamentului;
• Modelare economică dinamică: când e mai avantajos să injectezi biometan în rețea vs. să îl folosești local pentru cogenerare;
• Monitorizare predictivă a echipamentelor (pompe, compresoare, stații de purificare) pentru a reduce opririle neplanificate.

Realitatea e simplă: fără AI și analitică avansată, multe proiecte de biometan rămân „pe hârtie” pentru că marjele sunt mici, iar riscul de operare e mare. Cu AI, randamentul și stabilitatea fluxurilor de numerar cresc, ceea ce convinge mai ușor băncile și investitorii.

---

3. Hidrogenul: vector de energie și „plasă de siguranță” pentru regenerabile

Hidrogenul nu e important ca materie primă în sine, ci ca vector de energie. A explicat clar Ioan Iordache, directorul INCDIE ICPE-CA Craiova:

Hidrogenul contează pentru modul în care ne ajută să stocăm și să transferăm energie, nu pentru valoarea lui ca substanță chimică.

Contextul românesc: avem un val de proiecte solare și eoliene în dezvoltare. Producția lor este variabilă, iar vârfurile apar de multe ori când consumul e scăzut. Fără stocare, fie reduci producția, fie o exporți ieftin.

Ce face Delgaz Grid cu hidrogenul: proiectul 20HyGrid

Delgaz Grid a derulat proiectul 20HyGrid, unde s-a testat un amestec de 20% hidrogen și 80% gaz natural în rețele de distribuție și în aparate existente. Rezultatul:

• utilizarea este posibilă și sigură;
• nu a fost nevoie să fie schimbate aparatele casnice standard.

Extensia proiectului a mers și mai departe:

• testări cu 23% și 30% hidrogen;
• aparate comerciale diverse: uscătoare de cereale, cuptoare mari de pizza, centrale termice de putere mare.

Următoarea etapă, anunțată de Cristian Călin (Delgaz Grid), e de fapt extrem de relevantă pentru reglementatori:

• menținerea unui amestec de până la 30% hidrogen în gaze minim 6 luni pe străzi din trei localități;
• urmărirea comportamentului aparatelor în timp;
• definirea bazelor pentru norme tehnice naționale.

Rolul AI în proiectele de hidrogen

Hidrogenul aduce complexitate:

• difuzează mai ușor prin materiale;
• are un interval de inflamabilitate mai mare;
• necesită condiții strict controlate.

AI poate ajuta exact acolo unde riscul e mai mare:

1. Modelarea amestecurilor gaze naturale – hidrogen în rețea, pentru a înțelege presiuni, viteze și puncte de risc;
2. Analiza datelor din senzori (presiune, temperatură, concentrație H₂) pentru a detecta devierile înainte de a exista o problemă reală;
3. Optimizarea injecției de hidrogen în funcție de cerere, prețul energiei electrice și producția regenerabilă disponibilă;
4. Simulări avansate de siguranță: cum se comportă rețeaua și aparatele în diverse scenarii de avarie.

Într-un sistem energetic tot mai digitalizat, nu poți vorbi serios de hidrogen fără să discuți, în paralel, de AI pentru rețele inteligente de gaze.

---

4. Azomureș, Photosint și hidrogenul în industrie

Industria chimică este unul dintre cei mai mari consumatori de gaz din România. Asta o face, în același timp, vulnerabilă la preț și esențială pentru tranziția energetică.

Azomureș, prin vocea lui Aurel Botezan (Director Managementul Energiei și Tranziție Verde), conturează un plan clar:

• proiect de 200 milioane euro pentru eficientizarea producției de amoniac, combinată cu producție de hidrogen verde;
• termen de implementare vizat: până în 2029;
• pregătirea instalațiilor pentru a absorbi tot mai mult hidrogen verde sau low carbon, inclusiv din import;
• interes major pentru blending (amestec hidrogen în gaz), în așteptarea clarificărilor de reglementare.

În paralel, Azomureș participă la proiectul Photosint, care urmărește utilizarea energiei „wasted” din instalații industriale pentru a produce hidrogen și metanol. Finalizarea e estimată spre finalul anului viitor.

Cum se leagă AI de proiectele industriale cu hidrogen

În industrie, fiecare procent de eficiență contează. Aici AI nu mai e „nice to have”, ci un multiplicator de valoare:

• Optimizarea consumului de energie în timp real în instalațiile de amoniac;
• Algoritmi de control avansat pentru a integra treptat hidrogen verde fără a destabiliza procesele;
• Mentenanță predictivă pentru compresoare, schimbătoare de căldură, electrolizoare;
• Simularea scenariilor de piață (preț gaze, preț energie electrică, preț certificatelor CO₂) și impactul asupra mixului de hidrogen utilizat.

Adevărul e că proiectele de sute de milioane de euro nu se mai iau „din instinct”. Ele se iau pe baza unor modele de date solide, iar modelele astea sunt, tot mai mult, bazate pe AI.

---

5. Piață, preț și scheme de sprijin: unde suntem și ce lipsește

Gazele verzi nu există într-un vid tehnic. Fără piață și schemă de sprijin, cele mai frumoase proiecte rămân studii de caz la conferințe.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a spus foarte direct:

„Este foarte importantă această lipsă totală a pieței hidrogenului din România, dar și a oricărei preocupări vizavi de piață.”

Astăzi, hidrogenul verde este de 2–3 ori mai scump decât hidrogenul produs din combustibili fosili. De aici nevoia de:

• scheme de sprijin naționale, armonizate cu practicile din Germania, Franța sau alte state UE;
• contracte pe termen lung (de tip CfD) pentru producătorii de hidrogen și biometan;
• standarde și certificări clare pentru „hidrogen verde”, „low carbon”, „biometan sustenabil”.

Cristian Călin punctează un adevăr simplu: europenii nu așteaptă ca piața să se regleze natural. Când lansează o tehnologie, pornesc cu subvenții serioase. Fără ceva similar, România riscă să rămână doar un „importator de soluții”, nu un stat care dezvoltă și exportă know-how.

Cum poate AI accelera maturizarea pieței gazelor verzi

Aici intervine o oportunitate puțin discutată: AI pentru design de piață și reglementare inteligentă.

• Simularea scenariilor de piață pentru hidrogen și biometan la nivel național;
• Modelarea impactului diferitelor scheme de sprijin (subvenții, CfD, tarife de rețea) asupra investițiilor;
• Analiza riscului de „renaștere” a dependenței de combustibili fosili dacă gazele verzi nu sunt competitive la timp;
• Crearea de „digital twins” ai sistemului energetic românesc, care să includă gaze, electricitate, regenerabile, nuclear și consumul sectorial.

Astfel de modele pot ghida cadrul de reglementare către opțiuni care chiar funcționează, nu doar arată bine în documente de strategie.

---

6. De ce contează acum: fereastra de oportunitate pentru România

Cristian Călin a spus ceva ce mulți evită să recunoască în public:

„Eu cred că gazele naturale vor ajunge, într-un viitor destul de apropiat, o marfă scumpă tot mai rară, ca urmare, trebuie să ne gândim din timp ce punem în loc.”

Andrei Gusan, de la Romanian Business Leaders, a completat ideea, comparând tranziția energetică cu impactul Inteligenței Artificiale:

„Este o oportunitate, poate unică, pentru generația noastră, la fel de transformatoare ca Inteligența Artificială.”

Cele două afirmații merg mână în mână cu direcția seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”:

• tranziția energetică nu e doar despre kWh și MWh, ci despre leadership, date și decizii rapide;
• AI este liantul care poate face ca biometanul, hidrogenul, rețelele de gaze și regenerabilele să funcționeze ca un sistem coerent, nu ca proiecte izolate;
• fereastra de oportunitate nu va rămâne deschisă până în 2035 doar pentru că vrem noi – alte țări deja rulează la viteză maximă.

Dacă ești într-o companie de utilități, în industrie mare consumatoare de energie sau într-o autoritate locală cu ambiții de hub energetic, merită să îți pui, azi, câteva întrebări foarte practice:

• Ce pot face în 2025–2026 pentru a testa proiecte pilot cu biometan sau hidrogen?
• Ce date colectez deja și cum pot folosi AI pentru optimizare energetică și decizii de investiții?
• Cu cine mă pot asocia – operator de rețea, universitate, startup – pentru a nu merge singur pe drumul ăsta?

România are rețele de gaze pregătite, proiecte industriale mari în pregătire și un ecosistem IT solid. Lipsesc încă două lucruri: curajul de a porni proiecte concrete și folosirea AI nu doar ca „buzzword”, ci ca unealtă de lucru zilnică în birourile de energie și tranziție verde.

---

Dacă ești în punctul în care vrei să transformi discuțiile despre biometan, hidrogen și AI în proiecte reale, acum – nu peste cinci ani – următorul pas e simplu: identifică un proiect pilot mic, pune la aceeași masă tehnicul, financiarul și IT-ul și testează. Tranziția energetică nu se face din prezentări, ci din experimente bine gândite care cresc de la an la an.