Biometanul, hidrogenul și AI pot transforma rețelele de gaze ale României din infrastructură veche în motorul tranziției verzi. Iată cum, cu exemple concrete.
Biometan, hidrogen și AI: noul mix pentru energia României
În 2025, peste 70% din rețelele de gaze ale Delgaz Grid sunt deja pregătite să preia hidrogen, iar 26.000 km de conducte pot transporta biometan. Asta nu mai e teorie de conferință, e infrastructură reală, în teren. Iar în paralel, sistemele energetice intră într-o fază în care fără Inteligență Artificială (AI) nu mai pot fi operate eficient.
Această combinație – gaze verzi (biometan și hidrogen) + AI + infrastructură existentă – poate decide dacă România rămâne blocată în dependența de gaz natural scump sau devine furnizor credibil de energie verde în regiune. Iar discuțiile recente de la masa rotundă organizată la Târgu Mureș de Delgaz Grid și Fundația Romanian Business Leaders arată că piesele încep să se așeze.
În articolul de față, parte din seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, trecem prin trei lucruri esențiale:
- de ce biometanul și hidrogenul sunt pariuri serioase pentru România,
- cum pot fi integrate pragmatic în sistemele actuale,
- unde intră AI în ecuație și cum transformă aceste soluții în afaceri sustenabile, nu doar în proiecte pilot.
1. De ce biometan și hidrogen contează acum, nu peste 10 ani
Biometanul și hidrogenul sunt, în mod realist, singurele gaze cu potențial major de a reduce emisiile, fără să aruncăm la gunoi rețelele existente de transport și distribuție.
Delgaz Grid a explicat foarte clar la Târgu Mureș:
- rețeaua de distribuție de peste 26.000 km este deja 100% pregătită pentru biometan,
- aproximativ 70% din rețea (conducte din polietilenă) e în mare parte pregătită pentru amestecuri de hidrogen.
Asta înseamnă ceva foarte concret:
România poate decarboniza o parte importantă din consumul de gaz fără să reconstruiască de la zero infrastructura.
Biometanul – gaz „curat” în conducte vechi
Biometanul este, practic, metan obținut din surse regenerabile: deșeuri agricole, gunoi de grajd, reziduuri alimentare, nămol de la stații de epurare. Avantajul major este că poate fi injectat direct în rețelele de gaze existente, după condiționare.
Cu alte cuvinte:
- fermierii, combinatele alimentare, municipalitățile pot deveni producători de gaze verzi,
- distribuitorii ca Delgaz Grid pot prelua biometanul în rețea, ca și cum ar fi gaz natural,
- consumatorul final folosește „gaz ca până acum”, dar amprenta de carbon scade.
Hidrogenul – vectorul de energie care „leagă” rețelele
Ioan Iordache, de la Institutul Național de Cercetare‑Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică, a pus punctul pe i: hidrogenul contează ca vector de energie, nu ca „substanță” exotică.
De ce e atât de important acest vector?
- permite stocarea surplusului de energie regenerabilă (solar, eolian),
- poate fi amestecat cu gaz natural (blending),
- poate alimenta industrie, transport, încălzire și, la limită, poate fi transformat la loc în electricitate.
Problema fundamentală a regenerabilelor – soarele și vântul nu „ascultă” de noi – este direct legată de hidrogen. În orele în care producția de energie regenerabilă depășește consumul, AI + electroliți + rețele de gaze pot transforma surplusul în hidrogen și îl pot muta în timp și spațiu.
2. Ce se întâmplă deja: proiecte concrete cu hidrogen și biometan
Realitatea contează mai mult decât strategiile. În România, deja se întâmplă câteva lucruri importante.
20HyGrid: hidrogen în rețeaua de gaze din România
Proiectul 20HyGrid al Delgaz Grid a demonstrat că este sigură utilizarea unui amestec de 20% hidrogen și 80% gaz natural în rețele și în aparatele existente. Testele au fost făcute inclusiv în localități din județul Mureș.
Nu vorbim doar de laborator:
- au fost testate uscătoare de cereale,
- cuptoare de pizza de mare capacitate,
- centrale termice pentru instituții,
- aparate uzuale de uz casnic.
Ulterior, Delgaz Grid a extins testele până la 23% și 30% hidrogen, cu rezultate pozitive. Următorul pas este să mențină amestecul de până la 30% hidrogen cel puțin 6 luni în casele oamenilor, pe străzi pilot din trei localități, pentru a observa:
- comportamentul aparatelor pe termen lung,
- cum respectă utilizatorii regulile de siguranță.
Cristian Călin a anunțat și un proiect ambițios: o rețea existentă alimentată cu hidrogen 100%, dar cu aparate proiectate special pentru acesta. Asta înseamnă, practic, o „micro-rețea de hidrogen” în interiorul sistemului actual.
Azomureș: hidrogen verde în industria grea
Hidrogenul nu e doar o poveste de rețea de distribuție. La Azomureș, hidrogenul legat de tranziția verde devine element de competitivitate industrială:
- proiect de 200 milioane euro pentru eficientizarea producției de amoniac,
- integrarea unei componente de hidrogen verde, cu termen țintă 2029,
- pregătirea instalațiilor pentru a absorbi hidrogen verde din import sau producție locală,
- participare la proiectul Photosint, care testează producția de hidrogen și metanol din energie „wasted” din instalații industriale.
În paralel, Azomureș lucrează cu Zona Metropolitană Târgu Mureș la un posibil hub energetic bazat pe hidrogen pentru transport public și logistică.
Biometanul: proiecte pilot în pregătire
Delgaz Grid a anunțat și un proiect pe biometan:
- preluarea biogazului de la un producător,
- condiționarea lui până la calitate de biometan,
- injectarea în rețeaua de gaze naturale.
Asta deschide ușa pentru un model în lanț scurt:
- fermierii sau operatorii agricoli produc deșeuri,
- acestea devin biogaz, apoi biometan,
- biometanul intră în rețeaua locală și se consumă în același județ sau regiune.
3. Fără AI, aceste proiecte rămân insule. Cu AI, devin sistem.
Aici intră cu adevărat în scenă Inteligența Artificială. Biometanul și hidrogenul pot exista fără AI, dar nu pot scala eficient la nivel național.
Unde ajută AI în integrarea hidrogenului și biometanului
- Optimizarea amestecurilor (blending) în timp real
AI poate analiza simultan:- cererea de gaz pe zone,
- producția locală de biometan,
- disponibilitatea de hidrogen verde,
- limitările tehnice ale rețelelor.
Apoi poate decide, în timp real, unde și cât hidrogen sau biometan se injectează fără să depășească limitele de siguranță sau performanță ale echipamentelor.
-
Mentenanță predictivă pentru rețele și instalații
Hidrogenul schimbă comportamentul materialelor în timp (de exemplu, fragilizarea anumitor metale). Algoritmii de AI pot:- analiza date de la senzori din conducte, stații și aparate,
- identifica modele subtile de degradare sau pierderi,
- recomanda intervenții înainte să apară avarii.
-
Predicția producției de gaze verzi
Pentru biometan și hidrogen verde, AI poate integra:- date meteo (pentru surse regenerabile),
- sezonalitatea deșeurilor agricole și alimentare,
- istoricul producției.
Rezultatul: prognoze mai precise, contracte mai stabile, finanțări mai ușor de obținut.
-
Managementul pieței și al prețului
Una dintre marile probleme semnalate de Dumitru Chisăliță este lipsa unei piețe reale pentru hidrogen și biometan în România. AI poate susține proiectarea și operarea unei astfel de piețe prin:- modele de simulare a cererii și ofertei,
- scenarii de impact al subvențiilor și schemelor de sprijin,
- algoritmi de stabilire dinamică a prețului în funcție de mixul energetic.
Cum arată un „sistem energetic inteligent” cu gaze verzi
Dacă punem cap la cap tot ce se întâmplă acum, un sistem energetic românesc modern arată cam așa:
- rețele de gaze hibride, cu gaz natural + biometan + hidrogen în proporții variabile,
- sensori și SCADA îmbunătățite cu AI, care monitorizează compoziția gazului, presiunea, temperaturile, pierderile,
- electrolizoare controlate de AI care pornesc și se opresc în funcție de producția de energie regenerabilă și de prețul pe piață,
- unități de producție a biometanului conectate digital, cu monitorizare continuă a calității gazului,
- aplicații de planificare pentru distribuitori și mari consumatori, care iau decizii automatizate în funcție de mixul și costul gazelor disponibile.
Realitatea: fără aceste straturi de AI, orice extindere serioasă a utilizării hidrogenului și biometanului devine complicată, lentă și scumpă.
4. Bani, scheme de sprijin și ce pot face companiile ACUM
Cristian Călin a spus foarte direct: hidrogenul și biometanul sunt încă scumpe, exact cum au fost și panourile fotovoltaice la început. În Germania și Franța, startul a fost posibil datorită schemelor de sprijin duble față de ce discutăm uzual la noi.
În România, lucrurile se mișcă, dar lent. Asta nu înseamnă că firmele trebuie să aștepte „legea perfectă”. Din contră, cei care intră acum au șanse să fie lideri de piață în următorii 5–10 ani.
Ce pot face distribuitorii și operatorii de rețele
- să își digitalizeze agresiv rețelele, astfel încât datele pentru AI să fie disponibile (senzori, SCADA, platforme de date),
- să intre în proiecte pilot de blending cu hidrogen și biometan,
- să colaboreze cu institute de cercetare și universități pentru modele de AI dedicate gazelor verzi,
- să lucreze cu autoritățile pentru a transforma rezultatele testelor (gen 20HyGrid) în norme tehnice naționale.
Ce pot face marii consumatori industriali
- să includă componente de hidrogen verde sau biometan în planurile de modernizare (exact modelul Azomureș),
- să instaleze sisteme de monitorizare și analiză de date pentru consumul energetic, pregătind terenul pentru AI,
- să se alăture consorțiilor de cercetare pentru noi tehnologii de producție și utilizare a hidrogenului.
Ce pot face startup-urile și firmele de tehnologie
Aici este un spațiu enorm de oportunitate:
- dezvoltare de platforme AI pentru optimizarea mixului de gaze verzi,
- soluții de mentenanță predictivă pentru echipamente expuse la hidrogen și biometan,
- aplicații de monitorizare a emisiilor și trasabilitate a „gazului verde”, esențiale pentru raportare ESG.
Pentru un startup tech din România, să fie „creierul” AI din spatele unei rețele de biometan sau a unui hub de hidrogen poate însemna acces la piețe europene, nu doar locale.
5. România între prudență și curaj: unde duce tranziția verde cu AI
Sunt două riscuri mari pentru România în următorii ani:
- să rămână blocată în gaz natural tot mai scump și tot mai rar, cum avertiza Cristian Călin,
- să folosească AI doar în prezentări, nu în deciziile reale de investiții și operare.
Partea bună este că infrastructura de bază există, iar proiectele concrete (20HyGrid, investițiile Azomureș, Photosint, biometanul pilot) arată că nu mai vorbim doar de planuri.
Tranziția verde cu AI în industria energetică românească nu înseamnă „totul electric, totul verde mâine”. Așa cum spunea Delgaz Grid, soluțiile hibride – electric + gaze verzi + încălzire centralizată + geotermal + nuclear – sunt scenariul realist pentru următoarele decenii.
Dacă ești implicat în energie, industrie sau tehnologie, momentul ăsta este o fereastră rară:
- ai acces la rețele gata să preia gaze verzi,
- ai AI matură și accesibilă,
- ai primii bani europeni direcționați clar spre hidrogen și biometan.
Direcția sănătoasă este clară: începi cu proiecte pilot, instrumente AI aplicate pe probleme concrete (consum, pierderi, amestecuri, mentenanță) și construiești din aproape în aproape. Cine așteaptă „să se clarifice tot” va cumpăra tehnologie și know‑how de la cei care au început deja.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” merge mai departe exact în zona asta: cum conectăm datele, AI-ul și investițiile reale în regenerabile, biometan și hidrogen, astfel încât România să nu fie doar piață de desfacere, ci furnizor de soluții.
Întrebarea nu mai e dacă hidrogenul și biometanul sunt viabile. Întrebarea este: cine are curajul să le facă profitabile cu ajutorul AI, înainte de 2030?