Pelican Point BESS arată cum bateriile mari și AI pot stabiliza rețeaua, integra regenerabilele și crește profitul. România poate folosi această lecție acum.
De ce contează un proiect de 200 MW din Australia pentru România
În 2027, un sistem de stocare de energie în baterii (BESS) de 200 MW / 400 MWh va începe să funcționeze lângă centrala Pelican Point din Australia de Sud. Va putea alimenta peste 29.400 de locuințe și va funcționa într-un model hibrid: centrală pe gaz modernizată + baterie mare conectată la o rețea plină de regenerabile.
Pare o știre îndepărtată, dintr-un alt continent. Dar pentru sistemul energetic din România și pentru discuția despre „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, Pelican Point este, de fapt, un studiu de caz foarte util.
De ce? Pentru că arată cum se îmbină trei lucruri care ne interesează direct:
- stocarea de energie în baterii (BESS),
- integrarea regenerabilelor (eolian, solar),
- algoritmi și inteligență artificială pentru operare de rețea.
România are deja valuri de proiecte fotovoltaice și eoliene aprobate sau în construcție. Fără stocare și fără AI pentru optimizare, rețeaua va ajunge rapid la limită. Pelican Point arată o cale diferită: rețele care nu doar „suportă” regenerabilele, ci sunt proiectate pentru ele.
Ce este, concret, Pelican Point BESS
Pelican Point BESS este un proiect dezvoltat de Engie împreună cu Sungrow, în parteneriat cu Elecnor și Electranet, lângă centrala Pelican Point din Outer Harbour, Adelaide.
Datele importante:
- Putere instalată: 200 MW
- Capacitate de stocare: 400 MWh
- Pus în funcțiune: estimat în H2 2027
- Rol principal: stocare la scară mare, servicii de stabilitate de rețea, creșterea rezilienței sistemului
- Model de operare: hibrid – centrala pe gaz modernizată + baterie "grid-forming"
Bateria este „grid-forming”, adică poate
- să creeze formă de undă de tensiune și frecvență,
- să susțină rețeaua atunci când alte surse sunt instabile,
- să ofere servicii de reglaj de frecvență și tensiune.
Sistemul folosește tehnologii Sungrow precum:
- invertoare SC6900UD-MV, transformatoare MV și echipamente de comutație într-un skid de conversie bidirecțională,
- containere de baterii ST5015UX – PowerTitan 2.0, cu densitate mare de energie, răcire lichidă și management avansat al bateriei.
Pe românește: nu e doar un „banc de baterii mare”, ci un activ de rețea inteligent, gândit pentru a menține sistemul stabil într-un mix energetic dominat de regenerabile.
De ce astfel de BESS sunt vitale pentru integrarea regenerabilelor
Bateriile mari de tip BESS fac posibil ceva ce România începe să simtă pe propria piele:
trecerea de la „producem când consumăm” la „consumăm când e mai eficient să consumăm”.
Problemele fără BESS
Fără stocare, o rețea cu mult soare și vânt are câteva probleme clare:
- Supraproducție la prânz când soarele e puternic și consumul nu e maxim.
- Vârfuri de consum seara, când producția solară scade, dar cererea crește.
- Limitări de rețea – OTS-urile ajung să taie producția regenerabilă pentru a menține siguranța sistemului.
- Servicii de sistem (reglaj secundar, tertiar) rămân dependente de centrale pe combustibili fosili.
Ce rezolvă un BESS precum Pelican Point
Un BESS bine integrat în rețea poate:
- Să tragă energie când e ieftină și abundentă (vânt puternic, soare la prânz),
- Să dea energie în rețea când e scumpă și rară (seara, vârf de sarcină),
- Să ofere servicii de echilibrare în milisecunde, nu în minute,
- Să reducă pornirile/opriri frecvente ale centralelor pe gaz sau cărbune.
În Australia de Sud, unde procentul de energie regenerabilă depășește des 70–80% într-o zi bună, fără baterii mari și fără control avansat de rețea sistemul ar fi fragil. Pelican Point devine un „colțar” al acestei tranziții.
România nu e încă la acel nivel de penetrare a regenerabilelor, dar direcția e clară: mii de MW de fotovoltaic și eolian sunt în pipeline. Fără BESS-uri de sute de MW și fără AI pentru operare, vom ajunge în același loc, dar cu mai mult stres de rețea și tarife instabile.
Unde intră inteligența artificială în povestea unui BESS
Un proiect ca Pelican Point nu devine eficient doar prin hardware. Algoritmii și modelele de AI fac diferența între un „depozit mare de energie” și un activ optimizat pentru piață și siguranță de sistem.
1. Optimizarea încărcării/descărcării
AI poate decide când și cât să încarce sau să descarce bateria, pe baza:
- prognozei meteo (soare, vânt),
- prognozei de consum,
- prețurilor din piața de energie,
- stării tehnice a bateriilor.
Un algoritm bine antrenat poate crește veniturile din arbitraj și din servicii de sistem cu zeci de procente față de o strategie simplă (de tip dacă–atunci). În același timp, poate proteja bateria de cicluri inutile, deci prelungește viața activului.
2. Servicii de rețea în timp real
AI și controlul avansat de putere activă/reactivă permit unui BESS să:
- stabilizeze frecvența în milisecunde,
- ofere sprijin de tensiune în zone congestionate ale rețelei,
- reacționeze automat la decuplarea altor unități.
Într-un model „grid-forming”, cum e Pelican Point, bateria poate acționa ca un „minigenerator sincron virtual”, dar mai flexibil și mai rapid. Aici, algoritmii de control avansat și modelele de sistem sunt practic AI aplicată la rețea.
3. Mentenanță predictivă
Un BESS de sute de MWh înseamnă mii de celule de baterie, invertoare, transformatoare, sisteme de răcire. AI poate:
- detecta pattern-uri de degradare la nivel de modul sau string,
- prezice probabilitatea de defect,
- recomanda intervenții la timp, înainte să apară opriri neplanificate.
Rezultatul: mai puțin downtime, mai puține costuri de mentenanță, mai multă energie livrată.
Ce poate învăța România din Pelican Point
România nu trebuie să copieze Australia, dar poate folosi astfel de proiecte ca „laborator la distanță”. Sunt câteva lecții clare.
1. BESS + centrală existentă = model pragmatic de tranziție
La Pelican Point, Engie nu a pornit de la zero. A legat bateria de o centrală pe gaz modernizată. România are:
- centrale pe gaz nou construite sau modernizate,
- centrale pe cărbune care vor fi retrase,
- proiecte de cogenerare urbană.
Un model pragmatic ar fi:
- baterii lângă centralele cheie, mai ales în zone cu congestii de rețea,
- folosirea bateriei pentru servicii de sistem și echilibrare,
- reducerea rolului centralelor pe gaz la „back-up” și „vârfuri excepționale”.
2. AI nu e „nice to have”, e condiție pentru profitabilitate
Un BESS de sute de MW e o investiție mare. Fără algoritmi de trading, prognoză și control, riscul este:
- să fie folosit sub potențial,
- să nu-și recupereze investiția la timp,
- să se degradeze mai repede decât trebuie.
Aici, companiile românești din energie au o oportunitate clară:
- să dezvolte sau să adopte platforme de optimizare bazate pe AI,
- să creeze centre de competență locale în data science energetic,
- să conecteze BESS-urile, parcurile fotovoltaice și eoliene, rețelele de distribuție într-un ecosistem digital unitar.
3. Reglementarea trebuie să țină pasul cu tehnologia
Pelican Point va oferi servicii de sistem și va juca un rol activ în piață. Pentru România, asta înseamnă că:
- ANRE și Transelectrica trebuie să definească clar rolul BESS-urilor în serviciile de sistem,
- să permită și să remunereze modele hibride (centrală + BESS),
- să accepte rolul AI în operarea activelor, cu reguli de transparență și securitate cibernetică.
Fără adaptare de reglementare, bateriile vor rămâne „cutii scumpe” parcate lângă centrale, nu instrumente inteligente de tranziție verde.
Cum ar arăta un „Pelican Point românesc”
Dacă mâine un dezvoltator din România ar vrea să facă un proiect inspirat de Pelican Point, aș spune că ar trebui să se uite la cinci componente esențiale.
1. Locația – lângă un nod critic de rețea
Ideal:
- aproape de un nod de transport aglomerat,
- în zonă cu potențial mare de regenerabile,
- lângă o centrală existentă (gaz, cogenerare, eventual hidro), pentru un model hibrid.
2. Dimensiunea – suficient de mare pentru a conta
Proiecte de 5–10 MWh sunt bune pentru pilot. Dar pentru impact real în sistem și pe piață, România are nevoie de BESS-uri în zona 100–300 MWh, cu puteri de zeci sau sute de MW.
3. Arhitectura digitală – „AI-ready” de la început
Nu merită construit un BESS modern fără:
- senzori detaliați pe baterii, invertoare, echipamente auxiliare,
- colectare de date la granularitate mare,
- integrare cu o platformă de analytics și AI (proprie sau third-party).
Datele trebuie gândite ca activ strategic, nu ca „loguri tehnice pentru arhivă”.
4. Strategie de piață – algoritmi, nu Excel
În loc de decizii manuale sau reguli fixe, un proiect serios va avea:
- modele de prognoză a prețurilor,
- optimizare multi-obiectiv (profit vs. uzură baterie vs. risc),
- integrare cu trading-ul pe PZU, intraday și servicii de sistem.
Aici AI și machine learning fac diferența între un proiect marginal și unul foarte profitabil.
5. Parteneriate – tehnologie + utilități + IT local
Pelican Point combină Engie, Sungrow, Elecnor, Electranet. La noi, combinația câștigătoare ar putea fi:
- producători / furnizori de energie,
- companii de tehnologie (invertoare, baterii),
- integratori locali de software și AI, care înțeleg specificul pieței românești.
De ce discuția despre AI și BESS trebuie să aibă loc acum, nu în 2030
Proiecte precum Pelican Point arată direcția: fără stocare și fără algoritmi inteligenți, tranziția verde se blochează în rețea. România se află într-un moment în care încă poate să proiecteze viitoarele capacități cu aceste lecții în minte.
Aș rezuma astfel:
- BESS-urile mari sunt următorul pas logic după valul de fotovoltaic și eolian.
- AI în sistemul energetic nu mai e un moft, ci o condiție pentru operare sigură și profitabilă.
- Modelele hibride centrală + BESS pot oferi o ieșire elegantă din dependența de combustibili fosili.
Pentru companiile din energie, 2026–2028 vor fi anii în care se decide cine rămâne doar producător clasic și cine devine jucător al tranziției verzi, cu competențe digitale și AI.
Dacă te ocupi de strategie, investiții sau digitalizare într-o companie românească de energie, întrebarea utilă nu e „dacă vom avea BESS și AI în rețea”, ci „cât de pregătiți suntem să le folosim la adevăratul lor potențial”.