Bateriile fac solarul livrabil la cerere și în România

De la energie „când e soare” la energie „când ai nevoie”

În 2024, costul echipamentelor de baterii a scăzut cu aproximativ 40% la nivel global. În 2025, tendința a continuat, iar analiștii de la Ember vorbesc deja de „o nouă paradigmă” în stocarea energiei. Tradus în română: bateriile au devenit suficient de ieftine încât energia solară poate fi livrată la cerere, nu doar atunci când strălucește soarele.

Pentru România, prinsă între obiectivele de decarbonare, presiunea pe prețurile la energie și nevoia de a integra tot mai multe surse regenerabile, asta schimbă regulile jocului. Combinată cu AI pentru optimizarea rețelei și predicția consumului, această scădere de cost transformă solarul cu baterii din „proiect pilot” într-o opțiune economică serioasă.

În rândurile de mai jos clarific ce înseamnă aceste cifre, cum arată economia unui parc fotovoltaic cu baterii și, mai important, cum pot juca România și AI-ul un rol inteligent în această tranziție verde.

Cât de ieftine au devenit bateriile, de fapt?

Costurile reale contează mai mult decât titlurile optimiste. Ember a analizat licitații din octombrie 2025 din Italia, Arabia Saudită și India, plus discuții directe cu dezvoltatori activi.

Rezultatul pentru proiecte la scară de utilitate (4+ ore de stocare):

• aproximativ 125 USD/kWh pentru un sistem complet de baterii conectat la rețea, în afara Chinei și SUA
• din care ~75 USD/kWh reprezintă echipamentele de bază (celule, module, rack-uri) livrate din China
• ~50 USD/kWh sunt costuri de instalare, EPC și racordare la rețea

Când transformăm totul în cost pe energia efectiv livrată, ajungem la ceea ce contează cu adevărat: LCOS – Levelized Cost of Storage.

Ember estimează un LCOS de aproximativ 65 USD/MWh pentru aceste baterii, luând în calcul costurile de capital, finanțarea, eficiența, durata de viață și degradarea.

Asta nu e doar o mică optimizare. Dacă în urmă cu câțiva ani LCOS-ul depășea ușor 100–120 USD/MWh, acum vorbim de o scădere care face bateriile competitive în tot mai multe scenarii de piață.

Cum arată costul „solarului livrabil” cu baterii

Pentru ca energia solară să fie dispecerizabilă (adică operatorul să poată decide când livrează în rețea), nu trebuie stocată toată producția de peste zi. De cele mai multe ori e suficient să muți spre seară și noapte o parte din energie.

Ember pleacă de la un scenariu simplu, dar realist:

• jumătate din producția de zi a unui parc solar este stocată și livrată noaptea
• costul mediu global al energiei solare în 2024: 43 USD/MWh
• LCOS: 65 USD/MWh

Dacă doar 50% din producție este stocată, costul mediu adăugat de stocare este de aproximativ 33 USD/MWh.

Rezultatul final pentru un „pachet” de solar + baterii:

• 43 USD/MWh (producția solară)
• • 33 USD/MWh (costul mediu al stocării pentru jumătate din energie)
• = 76 USD/MWh pentru energie solară livrabilă la cerere

De ce contează asta pentru România?

• este un nivel de cost comparabil sau chiar competitiv cu multe centrale pe gaze, în special dacă includem prețul certificatelor CO₂
• oferă claritate investitorilor: nu mai vorbim doar de „solar când e soare”, ci de capacitate de producție fermă, cu profil predictibil, ușor de integrat în contracte pe termen lung (PPA) și mecanisme de capacitate

Ce înseamnă pentru sistemul energetic din România

1. Integrarea regenerabilelor devine mult mai simplă

România are deja perioade cu producție ridicată din eolian și solar, în special primăvara și toamna, când cererea nu e la vârf. Fără stocare și fără AI pentru gestionarea rețelei, apar probleme concrete:

• congestii de rețea și limitări (curtailment) ale parcurilor regenerabile
• volatilitate mare de preț pe piața spot
• dificultăți în planificarea producției pentru centralele convenționale

Cu baterii la costuri de genul 125 USD/kWh, integrate în proiecte la scară de utilitate sau în hub-uri de flexibilitate regionale, devine realist să:

• netezești vârfurile de producție solară de la prânz
• muți energia spre orele de seară, când consumul crește și prețurile sunt mai mari
• reduci nevoia de pornire/oprire frecventă a centralelor pe gaze sau cărbune

2. AI + baterii = dispecerizare inteligentă

Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” are un punct cheie: AI-ul nu înlocuiește infrastructura, o face mai deșteaptă. Bateriile sunt infrastructura perfectă pentru a „colabora” cu AI-ul:

• algoritmii de predicție a producției solare și eoliene decid când merită încărcate bateriile
• modelele de predicție a consumului decid când e momentul optim să descarci
• sistemele de optimizare a pieței (day-ahead, intraday, servicii de sistem) calculează unde se obține valoarea maximă din fiecare MWh stocat

Rezultatul practic:

• dispecerizare automată a bateriilor în funcție de preț, congestii și riscuri de dezechilibru
• venituri suplimentare din servicii de sistem (reglaj de frecvență, rezerve rapide)
• reducerea costurilor de echilibrare pentru furnizori și producători

În multe discuții cu operatori din regiune, ceea ce bloca investițiile în stocare nu era doar CAPEX-ul, ci lipsa unui model clar de venituri. AI-ul, împreună cu licitații transparente pentru capacități de stocare, poate scoate această ceață din calcule.

3. De la „backup” la activ de portofoliu

Mult timp, bateriile au fost privite ca un fel de „backup scump”. Azi, la un LCOS de 65 USD/MWh, abordarea asta nu mai are sens.

Bateriile devin un activ de portofoliu care poate genera valoare în mai multe moduri simultan:

• arbitraj de preț zi/noapte
• furnizare de servicii de echilibrare
• evitarea penalităților de dezechilibru pentru producătorii solari/eolieni
• amânarea sau evitarea unor investiții în rețea (prin reducerea congestiilor locale)

Iar AI-ul energetic este practic „creierul” care orchestrează aceste fluxuri de venit în timp real.

Ce pot face concret jucătorii din România

Pentru dezvoltatori de proiecte solare și eoliene

Dezvoltatorii care proiectează acum parcuri pentru 2027–2030 ar greși să ignore bateriile. Câteva direcții concrete:

• includeți baterii în faza de proiectare, măcar ca opțiune pregătită (spațiu, infrastructură, punct de racord)
• analizați scenarii cu 2, 4 și 6 ore de stocare, folosind un LCOS în jur de 60–70 USD/MWh și scenarii de preț bazate pe volatilitatea actuală din România
• folosiți modele AI de simulare pentru diferite profiluri de funcționare: maximizare venituri pe piață vs. asigurare profil ferm pentru PPA

Pentru companii mari consumatoare de energie

Firmele industriale și operatorii de centre de date au tot mai multă presiune să își „verzuiască” consumul și să își stabilizeze costurile. Solar + baterii + AI poate fi o combinație foarte puternică:

• parcuri solare on-site sau off-site cu contracte PPA pe termen lung
• baterii dimensionate pentru a acoperi orele de vârf ale consumului sau scenariile critice
• sistem de management energetic cu AI care:
  • programează consumul flexibil (unde există) când energia e mai ieftină
  • gestionează bateria pentru a evita vârfurile de putere facturate de distribuitor

Pentru autorități și reglementatori

Dacă România vrea să treacă de la „discuții despre tranziție verde” la investiții consistente în flexibilitate, cadrul de piață trebuie să țină pasul cu noile realități de cost:

• licitații dedicate pentru capacități de stocare (similar MACSE în Italia) cu contracte pe termen lung
• clarificarea modului în care bateriile pot participa la servicii de sistem și la piețele de echilibrare
• reguli care să recunoască rolul bateriilor ca consumator și producător, fără dubla taxare pe tarife de rețea

Aici AI-ul poate ajuta chiar autoritățile: modele de simulare la nivel de sistem pot arăta ce volum de baterii reduce cel mai mult costurile totale din SEN.

Rolul AI: de la proiectare la operare 24/7

AI-ul în sectorul energetic românesc nu e un moft tehnologic, e condiția ca aceste investiții să fie profitabile și să țină sistemul stabil.

Unde aduce AI cel mai mare câștig în proiectele cu baterii

1. Predicția producției și consumului
   Modele de machine learning antrenate pe date meteo, istorice de consum și prețuri:

   • reduc erorile de predicție cu zeci de procente față de metodele clasice
   • scad costurile de dezechilibru pentru producători

2. Optimizarea portofoliului „solar + baterii”
   Algoritmi de optimizare multi-obiectiv decid în fiecare oră:

   • cât stochezi
   • cât livrezi în piață
   • cât păstrezi pentru posibile servicii de sistem

3. Mentenanță predictivă pentru baterii
   Analiza datelor din BMS (Battery Management System) poate:

   • anticipa defecte ale celulelor sau modulelor
   • ajusta modurile de încărcare pentru a prelungi durata de viață utilă

4. Planificare la nivel de rețea
   AI-ul poate simula scenarii cu mii de noduri de rețea și sute de MW de baterii, pentru a decide:

   • unde e optim să instalezi stocare
   • ce capacitate are cel mai bun raport cost/beneficiu

Fără astfel de instrumente, există riscul ca bateriile să fie subutilizate sau folosite ineficient, pierzând exact avantajul economic adus de scăderea de costuri.

De ce momentul 2025–2027 e decisiv pentru România

Combinația dintre scăderea rapidă a costurilor bateriilor și maturizarea soluțiilor AI pentru energie creează o fereastră de oportunitate. Cine proiectează acum proiecte solare, eoliene sau mixte pentru următorii 5–10 ani are de ales:

• fie tratează bateriile ca „opțiune viitoare” și riscă să rămână cu active mai puțin valoroase
• fie proiectează de la început parcuri regenerabile dispecerizabile, pregătite pentru integrarea AI și a serviciilor de flexibilitate

Pentru seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, mesajul e clar:

Energia regenerabilă nu mai este doar ieftină, ci poate fi și controlabilă și predictibilă, dacă e conectată la baterii și la algoritmi inteligenți.

Dacă ești dezvoltator, consumator mare sau decident în zona de politici publice și vrei să vezi cum ar arăta, în cifre, un proiect solar + baterii + AI adaptat profilului tău de consum sau portofoliului tău, următorul pas logic este să pui pe masă datele și să lași modelele să vorbească.

România are soare, are rețea, are presiune de decarbonare. Acum are și un context în care bateriile nu mai sunt un lux, iar AI-ul nu mai e „nice to have”, ci instrumentul care transformă această infrastructură într-un avantaj competitiv real.