India a adus stocarea în baterii aproape la costul energiei solare. Vezi ce înseamnă asta pentru România și cum pot bateriile + AI accelera tranziția verde.
India ieftinește brutal stocarea în baterii. De aici începe povestea României
În 2022–2023, India plătea în jur de 10,18 rupii/kWh pentru sisteme de stocare în baterii (BESS). În decembrie 2025, același stat vorbește deja de circa 2,1 rupii/kWh, fără subvenții directe. Practic, un cost efectiv de aproximativ 2,8 rupii/kWh la o utilizare realistă de 1,5 cicluri/zi – aproape la același nivel cu tarifele unor centrale solare noi.
Asta nu e doar o știre dintr-o altă parte a lumii. Pentru România, aflată în plină tranziție verde și cu o presiune uriașă pe rețele și pe integrarea regenerabilelor, este un semnal clar: stocarea în baterii devine rapid o tehnologie economică, nu doar tehnic posibilă. Iar când combini bateriile cu AI în industria energetică românească – optimizare de rețea, predicție de consum, mentenanță predictivă – lucrurile încep să se schimbe structural.
În articolul ăsta vedem ce a făcut India, ce înseamnă scăderea costurilor de baterii pentru tranziția verde și, mai ales, cum poate România să folosească AI ca să profițe de acest val global de ieftinire a stocării.
1. Ce a reușit India cu bateriile și de ce contează pentru noi
India a demonstrat că sisteme mari de stocare în baterii pot ajunge la costuri comparabile cu energia solară nouă.
Datele anunțate de Ministerul Energiei din India arată așa:
- 2022–2023: licitații cu ~10,18 INR/kWh pentru BESS (≈ 0,11 USD/kWh), presupunând 2 cicluri/zi
- 2025: licitații recente indică ~2,1 INR/kWh (≈ 0,023 USD/kWh) pentru același profil de utilizare, fără scheme de „viability gap funding”
- utilizare realistă: sistemele vor rula probabil ~1,5 cicluri/zi, ceea ce înseamnă un cost efectiv de ~2,8 INR/kWh
- comparație: tarifele solare recente în India sunt la ~2,5 INR/kWh
Pe scurt, stocarea cu baterii devine aproape la fel de ieftină ca energia solară. Asta schimbă regulile jocului: nu mai vorbim doar de „energie ieftină atunci când bate soarele”, ci de energie regenerabilă livrabilă la cerere, sprijinită de baterii.
Programele indiene care împing piața
India nu a ajuns aici din întâmplare. Ministerul Energiei rulează două scheme mari de sprijin pentru BESS:
- Schema 1 VGF – țintă de 13.220 MWh de capacitate BESS, cu un buget de 3.760 crore rupii (≈ 415 milioane USD)
- Schema 2 VGF (2025) – țintă de 30 GWh de BESS, susținută cu 5.400 crore rupii din Power System Development Fund
Mesajul e clar: statul indică direcția, piața răspunde cu inovație și scăderi rapide de costuri.
Pentru România, lecția e directă: unde există volum, predictibilitate și o politică coerentă, costurile scad repede. Iar dacă peste asta pui și AI pentru proiectare, operare și mentenanță, randamentul investițiilor crește și mai mult.
2. De ce scăderea costurilor de baterii e șansa perfectă pentru AI în rețelele din România
Stocarea în baterii ieftină și AI sunt practic două fețe ale aceleiași monede: flexibilitate în sistemul energetic.
România intră în anii 2026–2030 cu:
- tot mai multă capacitate solară și eoliană (inclusiv prosumatori)
- rețele de distribuție vechi, încărcate neuniform
- proiecte mari de modernizare (POIM, PNRR, fonduri structurale)
Fără stocare și fără algoritmi inteligenți, inevitabil apar probleme:
- congestii locale
- pierderi mari în rețea
- curbe de preț instabile pe piața spot
- riscul de deconectare a producției regenerabile în vârf
Cum ajută concret bateriile la prețuri mai mici
Când costul complet al unui BESS ajunge aproape de nivelul unui parc solar, apar brusc modele noi de business:
- arbitraj de energie: încarci bateria când prețul e mic, descarci când prețul sare
- servicii de echilibrare și reglaj secundar/terțiar: bateriile reacționează în milisecunde, mult mai rapid ca hidro sau gaze
- deferarea investițiilor în rețea: în loc să dimensionezi o linie pentru cele 20 de ore/an cu vârf extrem, pui o baterie locală
Aici intră în scenă Inteligența Artificială:
- algoritmi de predicție a consumului pe intervale de 5–15 minute
- forecast de producție solară și eoliană pe baza vremii, istoricului și datelor satelitare
- optimizarea ciclurilor de încărcare/descărcare pentru fiecare BESS, astfel încât să maximizezi profitul și să protejezi durata de viață a bateriei
- mentenanță predictivă: detectarea timpurie a celulelor degradate, a invertorilor cu probleme sau a anomaliilor de temperatură
Fără baterii ieftine, multe din aceste scenarii rămân doar în slide-uri de conferință. Cu baterii la nivelurile de cost din India, devin investiții serioase pentru producători, distribuitori și consumatori mari din România.
3. Ce poate învăța România din modelul indian de sprijin pentru BESS
India a combinat trei ingrediente: viziune clară, licitații competitive și scheme inteligente de sprijin. România poate copia logica, adaptând-o la contextul local.
3.1. Licitații competitive cu criteriu tehnico-economic, nu doar preț
India a folosit licitații pe tarif pentru capacități mari de stocare, cu reguli clare legate de:
- număr minim de cicluri/zi
- putere instalată vs energie (raport MW/MWh)
- durată de viață și disponibilitate
România poate merge în aceeași direcție, dar cu un pas înainte:
- să pună în caietul de sarcini cerințe explicite de digitalizare și AI – monitorizare avansată, platforme SCADA moderne, API-uri deschise
- să încurajeze agregatorii de flexibilitate care gestionează portofolii mixte: baterii, prosumatori, încărcare EV, răspuns la cerere
3.2. Scheme de sprijin orientate pe volum, nu pe micro-management
Programele VGF din India au avut un obiectiv clar: atâția MWh, cu atâta buget, într-un interval de timp definit.
Pentru România, un pachet coerent ar putea arăta cam așa:
- țintă de cel puțin 1–2 GWh de BESS până în 2030 la nivel de sistem
- linii de finanțare care acoperă capex-ul inițial, dar lasă piața să optimizeze modelul de venit (servicii de sistem, arbitraj, PPA-uri flexibile)
- condiția ca toate proiectele sprijinite să aibă componentă de AI pentru optimizare și mentenanță predictivă
Nu are sens să reinventăm roata. India a demonstrat că dacă anunți volume mari și creezi o piață predictibilă, furnizorii vin cu prețuri agresive.
4. Rolul AI: de la „baterii pe câmp” la „rețea flexibilă, inteligentă”
Bateriile fără AI sunt doar active scumpe. Bateriile cu AI devin instrumente de orchestrare a întregului sistem energetic.
4.1. Optimizarea în timp real a parcurilor solare și eoliene
Un parc solar de 100 MW cu un BESS de 50 MW / 200 MWh, gestionat cu AI, poate:
- să netezescă producția: în loc de vârfuri bruște de generare, livrează un profil mai stabil
- să evite penalitățile pentru abateri față de programul notificat în piață
- să mărească gradul de utilizare a rețelei din zonă, evitând congestiile
AI face diferența analizând în timp real:
- prognoza meteo actualizată
- starea rețelei (tensiuni, fluxuri, congestii)
- prețurile de pe piață (day-ahead, intraday, echilibrare)
Și decide, oră de oră, minut de minut, cât să încarce sau să descarce bateria.
4.2. Rețele de distribuție: transformarea DSO-ului în operator de sistem inteligent
Distribuitorii din România (DSO-urile) sunt deja presați de:
- creșterea numărului de prosumatori
- parcuri fotovoltaice la capete de linie
- creșterea consumului din mobilitate electrică
Un DSO care instalează baterii la puncte strategice din rețea, dar nu are AI, va folosi acele baterii sub potențial. Cu AI, însă, poate:
- să reducă pierderile prin optimizarea fluxurilor
- să amâne investiții în cabluri și transformatoare noi
- să gestioneze microrețele (microgrids) în zone sensibile, cu scenarii de insularizare în caz de avarii
4.3. Mentenanță predictivă: cum prelungești viața unei baterii scumpe
Durata de viață a unui BESS depinde enorm de:
- profilul de încărcare/descărcare
- temperatură
- calitatea echilibrării celulelor
Modelele de AI pot învăța, din datele reale ale sistemului, ce tipuri de cicluri distrug cel mai repede bateria și cum să adapteze strategia de operare. Rezultatul:
- mai puține opriri neplanificate
- cost total nivelat (LCOE/LCOS) mai mic
- planificare mai bună a înlocuirilor și upgradurilor
Pentru un investitor român, asta se traduce direct în IRR mai mare și risc perceput mai mic.
5. Cum pot jucătorii din România să profite concret de tendința globală
Nu trebuie să așteptăm ca România să repete exact povestea Indiei. Actorii privați pot începe deja să acționeze.
Pentru dezvoltatori de proiecte regenerabile
- integrați BESS în faza de concept, nu ca „add-on” ulterior
- lucrați cu echipe de data science/AI încă din faza de business plan, ca să modelați:
- scenarii de preț
- profiluri de utilizare a bateriei
- riscuri de degradare
- proiectați sistemele ca „AI-ready”: instrumentație bogată (senzori), colectare de date, cloud/edge computing
Pentru operatori de rețea și furnizori
- identificați nodurile critice unde un BESS bine plasat reduce constrângerile
- pilotați microrețele cu AI în zone industriale sau rezidențiale noi
- construiți platforme de agregare care gestionează baterii, încărcare de vehicule electrice și flexibilitatea consumatorilor mari
Pentru industrie și mari consumatori
- analizați fezabilitatea unui sistem propriu de stocare combinat cu fotovoltaic pe acoperiș sau pe teren
- folosiți AI pentru optimizarea profilului de consum, astfel încât să profitați de tarife orare
- discutați cu furnizori și agregatori despre contracte de tip „energy-as-a-service” unde investiția în BESS și AI e externalizată
În contextul seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, India ne oferă un „preview” al viitorului apropiat: când bateriile se ieftinesc suficient, cine are AI și date câștigă.
Concluzie: dacă India poate aduce BESS la 0,023 USD/kWh, România nu-și mai permite să stea pe margine
India a arătat că, în doar câțiva ani, tarifele pentru stocarea în baterii pot scădea de peste patru ori, până la niveluri comparabile cu energia solară. Cu scheme de sprijin clare și volum mare, piața s-a mișcat rapid.
Pentru România, aflată în plină tranziție verde, mesajul este direct: ferestrele de oportunitate nu durează la nesfârșit. Cine își construiește acum proiectele și infrastructura în jurul unui nucleu format din regenerabile + baterii + AI își securizează poziția pentru următoarele decenii.
Dacă ești dezvoltator, operator de rețea sau manager de energie într-o companie mare, întrebarea nu mai este „dacă” vei folosi stocare și AI, ci „când” și „cu cine”. Cel mai bun moment să începi să modelezi scenarii de BESS și să testezi algoritmi de AI pe datele tale este acum, cât trendul global de scădere a costurilor încă joacă în favoarea ta.