Bateriile au ajuns suficient de ieftine încât solarul cu stocare devine competitiv. Adevărata diferență o face acum AI-ul care îl operează în România.
Bateriile au ajuns la 65 USD/MWh. Acum contează cine le controlează
În 2024, costul echipamentelor pentru baterii a scăzut cu aproximativ 40%. În 2025, trendul a continuat: think tank-ul energetic Ember estimează un cost nivelizat al stocării (LCOS) de doar 65 USD/MWh pentru proiectele mari, în afara Chinei și SUA. Tradus simplu: stocarea energiei în baterii nu mai e un lux, ci o opțiune economică serioasă pentru orice sistem fotovoltaic mare.
Pentru România, asta lovește exact în miezul problemei: cum transformăm boom-ul de fotovoltaic ieftin într-o energie sigură, 24/7, care să susțină digitalizarea, centrele de date și aplicațiile de AI? Bateriile ieftine sunt o parte a răspunsului. Cealaltă parte este inteligența artificială care le orchestrează.
În acest articol, legăm cifrele globale prezentate de Ember de realitatea sistemului energetic românesc și arătăm cum combinația solar + baterii + AI poate deveni motorul tranziției verzi și al noii economii digitale.
1. Ce înseamnă, concret, baterii la 65 USD/MWh
Costul nu este doar un detaliu tehnic; este bariera psihologică și financiară care a ținut până acum stocarea la marginea pieței.
Ember sintetizează situația astfel:
- 125 USD/kWh – cost total al unui sistem de baterii la scară utilitară (4 ore sau mai mult)
- ~75 USD/kWh echipamente importate din China
- ~50 USD/kWh instalare și conexiune la rețea
- 65 USD/MWh LCOS – cost nivelizat al energiei stocate, incluzând CAPEX, finanțare, randament, durată de viață, degradare
De ce contează LCOS?
LCOS (Levelized Cost of Storage) este indicatorul care spune cât te costă, în medie, să scoți 1 MWh din baterie de-a lungul întregii sale vieți.
Ember arată că, la prețurile actuale:
- Preț mediu global energie solară (2024): 43 USD/MWh
- Dacă stocăm doar jumătate din producția de zi pentru a o muta noaptea, cei 65 USD/MWh de stocare se transformă în ~33 USD/MWh adăugați la cost
- Rezultatul: solar + baterii ≈ 76 USD/MWh pentru energie „dispecerizabilă”, adică disponibilă când e nevoie, nu doar când e soare
Acesta este pragul la care multe sisteme energetice, inclusiv cel românesc, pot începe să compare serios solar + stocare cu centralele fosile folosite pentru vârf de consum.
2. De la „solar ieftin ziua” la „solar oricând” – și ce înseamnă asta pentru România
Mesajul din analiza Ember e clar:
„Solarul nu mai este doar electricitate ieftină pe timp de zi, ci electricitate dispecerizabilă, oricând.”
Pentru România, asta atinge trei puncte sensibile:
- Ieșirea graduală din cărbune – CE Oltenia, modernizări pe gaze, presiuni de mediu și economice.
- Integrarea masivă a prosumatorilor și parcurilor fotovoltaice mari, care deja pun presiune pe rețea la prânz.
- Creșterea cererii de energie pentru digitalizare și AI – centre de date, industrie, transport electric.
Dacă energia solară poate fi „împachetată” cu baterii la un cost total în jur de 70–80 USD/MWh, atunci devine realist ca fotovoltaicul să preia roluri pe care azi le joacă hidrocarburile:
- acoperirea vârfurilor de seară,
- echilibrarea variațiilor de vânt,
- asigurarea unei surse locale de flexibilitate pentru operatorii de distribuție.
Dar există o condiție: fără AI, potențialul acestor baterii se irosește. Decizia când să încarci și când să descarci, cât să păstrezi pentru vârful de seară și cât să vinzi la prânz, nu mai poate fi luată „din pix” într-un sistem plin de surse variabile.
3. De ce AI devine „creierul” solarului cu baterii
AI în industria energetică românească nu mai este un buzzword, ci o necesitate tehnică. Odată ce bateriile devin ieftine, adevărata diferență o face modul în care sunt operate.
3.1. Optimizarea rețelelor electrice
Cu mii de prosumatori, zeci de parcuri fotovoltaice mari și, tot mai des, stații de stocare, rețeaua nu mai poate fi gestionată doar prin reguli fixe.
AI poate:
- prezice consumul la intervale de 5–15 minute, la nivel de nod sau de stație de transformare;
- prezice producția solară și eoliană din satelit, date meteo și istoric;
- decide în timp real dacă bateriile dintr-o zonă:
- se încarcă (când există surplus și preț mic);
- se descarcă (când există congestii sau preț mare);
- rămân în așteptare (pentru un vârf de preț anticipat mai târziu).
Rezultatul este o rețea mai stabilă, cu pierderi mai mici și cu mai puține limitări de producție (curtailment) pentru parcurile fotovoltaice – o problemă care va apărea și la noi pe măsură ce capacitatea instalată crește.
3.2. Mentenanță predictivă pentru baterii și parcuri solare
Bateriile mari sunt investiții de zeci sau sute de milioane de euro. Diferența dintre o durată de viață de 8 ani și una de 12 ani poate schimba complet LCOS.
Aici AI e foarte practică:
- monitorizează curenți, temperaturi, cicluri de încărcare/descărcare;
- detectează degradarea anormală a unor module sau stringuri de baterii;
- ajustează automat profilurile de încărcare pentru a prelungi viața echipamentelor;
- recomandă ferestre de mentenanță cu impact minim în venituri.
Același principiu se aplică și în parcurile fotovoltaice:
- identificarea panourilor cu performanță scăzută;
- detectarea problemelor de umbrire, murdărie, conectori;
- corelarea cu date meteo și de producție istorică.
Fiecare procent de randament recuperat contează direct în calculul economic al solar + baterii.
3.3. Tranzacționare inteligentă pe piețele de energie
Costul de 76 USD/MWh pentru solar dispecerizabil este o medie globală. În practică, AI poate obține mult mai mult prin strategiile de trading:
- vinde energia stocată în cele mai profitabile ore;
- participe la piețe de echilibrare și servicii de sistem (rezerve rapide);
- optimizează contracte PPA (Power Purchase Agreement) cu clienți industriali;
- combină prognoza de preț cu prognoza de producție și consum.
Aici se joacă „marja fină” care face diferența între un proiect fotovoltaic cu baterii doar acceptabil și unul extrem de atractiv pentru investitori.
4. Aplicat la România: unde se potrivesc solarul, bateriile și AI
Realitatea din sistemul energetic românesc face combinația PV + BESS + AI deosebit de interesantă în câteva zone cheie.
4.1. Parcuri fotovoltaice la scară mare
România are deja un pipeline consistent de proiecte fotovoltaice mari, unele gândite direct cu baterii.
Modelul tipic care devine fezabil:
- Parc fotovoltaic de zeci/sute de MW
- Baterie cu durată de stocare de 2–4 ore
- Sistem de management energetic (EMS) cu AI care:
- prioritizează autoconsumul în site, dacă există consum local;
- decide ce se injectează în rețea în timp real;
- optimizează modul de participare la piețele de energie și echilibrare.
Beneficiu pentru sistemul național: mai puțină nevoie de centrale pe gaze doar pentru vârfurile de seară, care sunt scumpe și poluante.
4.2. Centre de date și consumatori mari
AI înseamnă servere, răcire, disponibilitate non-stop. Toate acestea cer energie stabilă și previzibilă.
Un centru de date conectat la:
- un parc fotovoltaic dedicat,
- baterii dimensionate inteligent,
- un EMS bazat pe AI,
poate atinge:
- cost scăzut al energiei pe termen lung (prin PPA-uri verzi);
- continuitate în alimentare, inclusiv în perioadele cu probleme în rețea;
- trasabilitate a emisiilor – esențială pentru clienții internaționali.
România are șansa de a se poziționa ca hub regional pentru centre de date alimentate cu energie regenerabilă. Dar asta nu se poate face fără o strategie coerentă de stocare + AI pentru managementul energiei.
4.3. Rețele de distribuție și comunități energetice
Pe măsură ce apar comunități energetice, microrețele rurale sau industriale și tot mai mulți prosumatori, distribuția devine locul în care AI și bateriile mici și medii devin extrem de valoroase.
Câteva scenarii concrete:
- Stații de transformare cu sisteme BESS locale controlate de AI pentru a reduce congestiile și vârfurile.
- Comunități energetice care folosesc baterii comune pentru a crește autoconsumul și a reduce impactul în rețea.
- Zone rurale cu linii slabe, unde stocarea locală plus AI pot amâna sau evita investiții masive în rețea.
În toate aceste cazuri, AI nu este „nice to have”, ci este exact ceea ce face posibil un control fin al fluxurilor de energie.
5. Ce ar trebui să facă actorii din piață acum
Bateriile au ajuns destul de ieftine ca să schimbe regulile jocului. Românii care vor să fie în față în tranziția verde ar trebui să privească AI-ul energetic ca pe următorul pas logic.
5.1. Dezvoltatori de proiecte PV și BESS
- Integrați sisteme EMS bazate pe date și AI încă din faza de proiectare.
- Calculați LCOS și LCOE (costul nivelizat al energiei) cu scenarii realiste de trading optimizat, nu doar cu modele statice.
- Gândiți arhitectura IT/OT pentru a colecta și utiliza datele din teren (SCADA, senzori, contoare inteligente).
5.2. Furnizori și agregatori
- Dezvoltați produse comerciale noi: pachete de flexibilitate, servicii de echilibrare, contracte dinamice pentru consumatori industriali.
- Folosiți AI pentru profilarea clienților, predicția consumului și ajustarea portofoliului de achiziții.
5.3. Operatorii de rețea
- Investiți în platforme de management al rețelei cu AI, capabile să gestioneze zeci de mii de puncte de injecție și stocare.
- Testați proiecte pilot cu microrețele inteligente și baterii controlate algoritmic în zone problematice.
5.4. Factorii de decizie
- Adaptați cadrul de reglementare pentru:
- a permite participarea bateriilor la toate piețele (energie, dezechilibre, servicii de sistem);
- a încuraja investițiile în digitalizare și AI în rețele;
- a recunoaște valoarea flexibilității, nu doar a energiei produse.
6. Unde merge povestea „AI + baterii + solar” în România
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” arată același lucru din unghiuri diferite: inteligența artificială devine armătura invizibilă a sistemului energetic modern. Bateriile ieftine nu schimbă jocul de unele singure. Devine interesant abia când le combinăm cu:
- predicția consumului și producției,
- mentenanță predictivă,
- optimizare în timp real a fluxurilor de energie,
- modele dinamice de afaceri în piețele de energie.
Costurile prezentate de Ember – 65 USD/MWh LCOS și ~76 USD/MWh pentru solar dispecerizabil – arată că fereastra economică este deschisă acum, nu peste zece ani. Cine învață repede să opereze aceste tehnologii cu ajutorul AI va câștiga avantaj competitiv, fie că vorbim de dezvoltatori, furnizori, operatori de rețea sau mari consumatori.
Dacă România își joacă bine cartea, combinația solar + baterii + AI poate deveni nu doar un element tehnic al sistemului energetic, ci fundația unei economii digitale verzi, capabile să susțină creșterea pe termen lung.