Bateriile ieftine fac posibilă energia solară 24/7

Bateriile au ajuns la 65 USD/MWh. Acum intervine AI-ul

Majoritatea companiilor se uită încă la baterii ca la un cost în plus. Realitatea din 2025 e alta: costul stocării la scară utilitară a coborât la aproximativ 65 USD/MWh, iar asta schimbă complet regulile jocului pentru energia solară – inclusiv în România.

Iar aici apare miza pentru seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”: dacă bateriile fac posibilă energia solară „dispecerizabilă” (livrabilă oricând), inteligența artificială este cea care o face fiabilă, optimizată și profitabilă.

Într-o perioadă în care consumul de energie crește, industria se electrifică, iar rețelele sunt tot mai tensionate, combinația fotovoltaic + baterii + AI nu mai e un experiment, ci un model de business credibil pentru următorii 10–20 de ani în România.

În continuare, vedem:

• ce înseamnă concret scăderea prețurilor la baterii;
• de ce energia solară devine, practic, 24/7;
• cum poate AI să „stoarcă” valoare maximă din aceste sisteme;
• ce înseamnă toate acestea pentru operatori, dezvoltatori și companii din România.

Cât de ieftine au devenit bateriile și de ce contează

Pe scurt: bateriile la scară utilitară au ajuns suficient de ieftine încât să facă economică energia solară cu livrare la cerere, nu doar ziua.

Conform analizei Ember (think-tank energetic internațional), pe baza licitațiilor din octombrie 2025 din Italia, Arabia Saudită și India:

• costul unui sistem de baterii la scară utilitară (≥4 ore) este în jur de 125 USD/kWh (în afara Chinei și SUA);
• din acest total, ~75 USD/kWh este echipamentul de bază (livrat, în mare parte, din China);
• restul de ~50 USD/kWh reprezintă montajul, infrastructura și conexiunea la rețea;
• LCOS (Levelized Cost of Storage) – costul nivelat al energiei stocate – a ajuns la ~65 USD/MWh.

Asta nu e doar o ajustare fină. Vorbim de o scădere de ~40% în 2024 la echipamente de baterii, urmată de noi reduceri în 2025. Pentru investitori, curba de cost a intrat într-o nouă etapă: stocarea nu mai este „lux”, ci instrument de rețea.

De ce contează atât de mult?

• Solarul este extrem de ieftin la producție – media globală 2024: ~43 USD/MWh.
• Problema era întotdeauna „când” poți livra energia, nu „cât costă”.
• Cu baterii de 4+ ore și LCOS de 65 USD/MWh, poți muta aproximativ jumătate din producția de zi în orele de vârf de seară/noapte.

Dacă doar 50% din producția de zi e stocată și mutată în afara orelor de soare, costul mediu adăugat de stocare e de aproximativ 33 USD/MWh.

Combinația tipică arată așa: 43 USD/MWh (solar) + 33 USD/MWh (stocare parțială) ≈ 76 USD/MWh pentru energie solară dispecerizabilă.

Pentru România, unde prețurile pe piața pentru ziua următoare și pe piața de echilibrare sar frecvent peste aceste valori la orele de vârf, modelul economic începe să arate foarte interesant – mai ales când intră în joc algoritmii de prognoză și optimizare AI.

De la „solar ieftin ziua” la „solar disponibil oricând”

Cea mai mare critică la adresa solarului era mereu aceeași: „nu bate soarele când avem noi nevoie de energie”. Scăderea costului bateriilor răstoarnă această obiecție.

Cu baterii accesibile, solarul nu mai este doar o sursă de energie diurnă, ci o sursă gestionabilă aproape ca un hidro sau gaz – cu flexibilitate bună pe termen scurt (ore) și mediu (zile cu variații de producție).

Cum arată, concret, un proiect solar + baterii

Un parc fotovoltaic de 100 MW în România, cu baterii de 4 ore, poate:

• să încarce bateriile în orele de prânz, când producția este maximă și prețurile mici;
• să descarce seara, când consumul e mare, iar prețurile cresc;
• să ofere servicii de echilibrare și de reglaj de frecvență;
• să reducă vârfurile de încărcare pe linii și stații de transformare locale.

Costurile de investiție sunt încă mari, dar:

• prețurile echipamentelor sunt în scădere;
• băncile și fondurile verzi încep să înțeleagă bine riscurile și să accepte modele bazate pe solar + stocare;
• modelele AI de prognoză reduc incertitudinea veniturilor, ceea ce scade costul finanțării.

Aici e legătura esențială cu AI: nu e suficient să ai un parc + baterii.

Trebuie să știi:

• când să încarci și când să descarci;
• cât să păstrezi ca rezervă pentru servicii de sistem;
• cum să răspunzi în timp real la semnalele de preț din piață;
• cum să minimizezi degradarea bateriilor.

Toate acestea sunt probleme tipice pentru algoritmi de inteligență artificială și optimizare.

Rolul inteligenței artificiale: din proiect viabil în proiect profitabil

Energia solară dispecerizabilă devine economic posibilă datorită scăderii costului bateriilor. AI-ul o transformă într-o afacere scalabilă și robustă.

1. Prognoza de producție și consum

Algoritmii de AI pot estima cu mare precizie:

• producția solară pe următoarele minute, ore și zile, pe baza datelor meteo și istorice;
• consumul local (în parcuri industriale, campusuri, cartiere) și cererea din rețea;
• prețurile așteptate în piețele de energie (unde datele istorice sunt bogate).

Pentru un operator român de parc fotovoltaic + baterii, asta înseamnă:

• decizii de trading mult mai bune în Piața pentru Ziua Următoare și Intrazilnică;
• programare inteligentă a încărcării bateriilor când energia este ieftină;
• vânzare optimizată în ferestrele orare cu preț ridicat.

2. Optimizarea ciclurilor de încărcare/descărcare

Durata de viață a bateriilor depinde direct de numărul și profunzimea ciclurilor. Strategiile naive („încarcă la maxim ziua, descarcă complet seara”) duc la degradare accelerată.

Modelele AI pot:

• găsi echilibrul între profit pe termen scurt și durata de viață a bateriei;
• decide când merită un ciclu complet și când e mai bine să folosești doar o parte din capacitate;
• învăța în timp, pe baza datelor reale, cum se comportă bateria în condițiile specifice unui sit din România (temperaturi, regim de utilizare, calitatea echipamentelor etc.).

În practica proiectelor mari, o creștere cu doar 5–10% a duratei de viață efective poate schimba decisiv rentabilitatea investiției.

3. Mentenanță predictivă pentru panouri și baterii

Seria noastră despre AI în industria energetică revine constant la mentenanța predictivă. În sistemele solar + baterii, e una dintre aplicațiile cu cel mai rapid ROI:

• detecția automată a stringurilor de panouri sub-performante (murdărire, umbrire, defecte);
• identificarea anomaliilor la nivel de invertor, transformator sau celulă de baterie;
• planificarea intervențiilor în ferestrele cu producție scăzută, minimizând pierderile;
• prevenirea incidentelor care pot scoate din funcțiune întregul sistem sau pot afecta siguranța.

Am văzut deja în România operatori care reduc peste 30% timpul de nefuncționare folosind analize automate ale datelor din SCADA și din invertori, chiar fără modele foarte avansate. Cu AI dedicat, câștigurile sunt și mai mari.

4. Integrarea cu rețeaua: AI ca „traducător” între prosumatori și operatori

Pe măsură ce România instalează mai multe parcuri solare și baterii, gestionarea rețelei devine o provocare:

• fluxuri bidirecționale de energie;
• congestii locale în anumite noduri;
• dezechilibre rapide între producție și consum.

AI poate funcționa ca un „creier de coordonare”:

• agregă sute sau mii de sisteme solar + baterii (inclusiv prosumatori mari);
• răspunde în milisecunde la comenzile venite de la operatorii de transport și distribuție;
• propune automat strategii pentru reducerea pierderilor și a congestiilor;
• creează portofolii de flexibilitate care pot fi monetizate în piețele de servicii de sistem.

Pentru România, unde operatorii de distribuție încep să se lovească de problemele create de densitatea mare de prosumatori în anumite zone, astfel de soluții bazate pe AI nu vor fi un „nice to have”, ci o necesitate.

Ce înseamnă toate acestea pentru România, concret

România se află într-un moment interesant: potențial solar mare, fonduri europene consistente, interes în creștere din partea investitorilor, plus presiune pentru decarbonizare și pentru atragerea de industrie nouă (de la data centere la producție).

Scăderea prețurilor la baterii, combinată cu maturizarea soluțiilor AI, creează câteva oportunități clare:

1. Parcuri fotovoltaice cu baterii pentru consum industrial

Zonele industriale din Ardeal, Moldova sau Sud pot instala parcuri solare dedicate + stocare, operate cu algoritmi AI care:

• reduc costul mediu al energiei pe termen lung;
• limitează expunerea la volatilitatea pieței;
• oferă backup critic pentru procese sensibile.

Companiile mari văd deja energia ca pe un risc strategic. Un sistem solar + baterii, bine optimizat cu AI, poate deveni un avantaj competitiv, nu doar o bifă de CSR.

2. Microrețele inteligente pentru comunități și parcuri logistice

În jurul marilor orașe, parcurile logistice și rezidențiale noi au șansa să pornească direct la un model de microgrid:

• producție locală din solar;
• stocare la nivel de ansamblu;
• management energetic la nivel de clădire și comunitate prin AI.

Astfel de proiecte reduc cererea în vârf pe rețea, scad facturile și cresc reziliența – lucruri care devin tot mai importante pe măsură ce valurile de căldură și episoadele meteo extreme se intensifică.

3. Sprijin pentru operatorii de sistem și pentru integrarea regenerabilelor

Operatorii de transport și distribuție din România vor avea nevoie de:

• agregatori de flexibilitate care să gestioneze portofolii de baterii, EV-uri și prosumatori;
• platforme AI pentru prognoza dezechilibrelor și pentru planificarea investițiilor în rețea;
• date de calitate de la centralele regenerabile pentru a rula modele solide.

Aici, colaborarea între dezvoltatori de proiecte, furnizori de soluții AI și operatori de rețea va face diferența între o tranziție verde haotică și una controlată, rentabilă și sigură.

Cum poți profita de fereastra de oportunitate

Costul bateriilor a coborât suficient de mult încât argumentul economic pentru solar + stocare este deja credibil. AI-ul este elementul care separă proiectele mediocre de cele performante.

Dacă ești:

• dezvoltator de proiecte: include din start bateriile și un plan clar de integrare AI (prognoză, optimizare, mentenanță predictivă) în modelul de business;
• companie industrială: e momentul să evaluezi serios un parc solar propriu cu baterii, dimensionat și operat cu algoritmi inteligenți, nu cu Excel-uri;
• jucător în zona de software/AI: energia este unul dintre domeniile cu cea mai mare nevoie de soluții robuste – dar și cu date bogate și modele de monetizare clare;
• factor de decizie publică: licitațiile de tip CfD sau de capacitate ar trebui gândite astfel încât să stimuleze explicit proiecte solar + stocare + digitalizare/AI.

Bateriile ieftine fac posibilă energia solară dispecerizabilă.

AI-ul este ingredientul care o transformă din „posibilă” în previzibilă, controlabilă și profitabilă pentru România.

Dacă tranziția verde vrea să fie serioasă, nu doar declarativă, următorii ani vor fi despre cine reușește să combine cel mai bine infra (parcuri + baterii) cu software inteligent (AI, EMS, prognoză). Iar fereastra în care avantajul timpuriu contează încă este acum.