Achiziția Sembcorp–Alinta arată cum se construiește un portofoliu verde inteligent. Lecții clare pentru AI în sistemul energetic românesc.
Australia accelerează verdele. Ce poate învăța România despre AI și energie
În 2025, Sembcorp a pus pe masă 6,5 miliarde AUD pentru a cumpăra Alinta Energy și a-și întări poziția pe piața energetică din Australia. Tranzacția aduce la un loc un portofoliu de 3,4 GW de producție (cărbune, gaze, eolian, solar) și un pipeline de 10,4 GW de proiecte regenerabile și de "firming". Pe scurt: o platformă masivă pentru tranziția verde.
De ce ar trebui să ne pese în România? Pentru că exact astfel de portofolii complexe, cu mix de tehnologii și cerințe ridicate de flexibilitate, nu mai pot fi operate eficient fără inteligență artificială. Iar ce se întâmplă azi în Australia arată foarte clar unde vom fi noi mâine, dacă vrem o tranziție verde serioasă.
În această parte a seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” folosim cazul Sembcorp–Alinta ca pretext:
- să vedem cum arată un jucător modern de energie,
- să înțelegem unde intră concret AI în astfel de portofolii,
- și cum pot companiile românești să aplice aceleași principii, adaptate la contextul local.
Ce înseamnă, de fapt, achiziția Sembcorp – Alinta
Achiziția Sembcorp–Alinta este un exemplu clasic de consolidare pentru tranziția energetică.
- Valoarea tranzacției: 6,5 miliarde AUD
- Capacitate instalată + contractată Alinta: 3,4 GW (cărbune, gaze, eolian, solar)
- Disponibilitate portofoliu dispecerabil: 93%
- Clienți finali: ~1,1 milioane de consumatori de energie electrică și gaze
- Pipeline de proiecte regenerabile și firming: 10,4 GW
Sembcorp își urmărește un obiectiv clar: 25 GW capacitate regenerabilă până în 2028, cu Australia ca piață cheie. Alinta vine cu două ingrediente esențiale:
- Experiență locală – cunoașterea pieței australiene, de la reglementare până la comportamentul consumatorilor.
- Portofoliu echilibrat – surse convenționale + regenerabile + proiecte de firming (stocare, capacități flexibile).
Combinația asta le permite să accelereze decarbonizarea fără să sacrifice securitatea energetică. Asta e lecția importantă și pentru noi: tranziția verde nu înseamnă doar panouri și turbine, ci un mix atent gândit, condus cu date și algoritmi, nu cu intuiție.
De ce portofoliile mari de regenerabile au nevoie de AI
Portofoliile ca al Alinta – și, tot mai mult, cele din România – sunt prea complexe pentru a fi optimizate doar de echipe umane, oricât de bune ar fi acestea. AI nu e moft, e instrument de operare.
1. Volatilitate mare, decizii în milisecunde
Eolianul și solarul vin cu producție variabilă. În același timp, prețurile de pe piață intrazilnică și de echilibrare se mișcă rapid. Pentru a decide când produci, când stochezi, când vinzi și unde, ai nevoie de:
- predicții de producție la intervale de 5–15 minute,
- predicții de consum și congestii în rețea,
- optimizare automată a portofoliului de trading și a unităților de producție.
Aici intră în scenă modelele de tip machine learning, care pot învăța din istoricul de producție, date meteo, prețuri de piață și comportament al consumatorilor.
2. Mentenanță predictivă pentru turbine și panouri
La un pipeline de 10,4 GW – cum are Alinta – o oră de indisponibilitate în plus sau în minus se vede imediat în P&L. Companiile mature folosesc deja:
- senzori IoT pe turbine eoliene și invertoare solare,
- algoritmi de detecție a anomaliilor,
- modele care estimează probabilitatea de defect pe fiecare componentă.
Rezultatul?
- mai puține opriri neplanificate,
- intervenții programate când impactul economic e minim,
- viață utilă extinsă a echipamentelor.
Exact aceleași principii pot fi aplicate parcurilor eoliene din Dobrogea sau centralelor fotovoltaice din Oltenia.
3. Optimizarea rețelelor și a flexibilității
Pe măsură ce crește ponderea regenerabilelor, flexibilitatea devine aur: baterii, centrale pe gaze modulare, demand-response. AI ajută la:
- dimensionarea optimă a capacităților de stocare,
- decizia „în timp real” când să încarci sau să descarci bateriile,
- orchestrarea consumului industrial flexibil.
Australia are deja proiecte masive de baterii și un rulaj mare pe piața de echilibrare. România abia intră serios în această etapă. Avantajul nostru: putem sări direct la o abordare AI-first, fără atâtea etape intermediare.
Lecții pentru România: de la portofoliu clasic la sistem inteligent
România are deja un mix energetic relativ curat: hidro, nuclear, eolian, solar și ceva gaze. Diferența față de Australia? Scara și viteza investițiilor în regenerabile și flexibilitate. Totuși, direcția e aceeași, iar cazul Sembcorp–Alinta oferă câteva lecții directe.
1. Portofoliul trebuie gândit digital de la început
Sembcorp nu cumpără doar MW, ci date + procese + pipeline de proiecte. Pentru România, asta înseamnă că orice nou parc eolian sau solar ar trebui gândit de la start cu:
- arhitectură clară de colectare a datelor (SCADA, IoT),
- integrare în platforme de analiză AI,
- API-uri către agregatori, traderi, operatori de rețea.
Dacă aceste lucruri sunt lăsate „pe mai târziu”, costurile de integrare cresc și valoarea datelor scade.
2. AI în predicția consumului și producției
Pentru sistemul energetic românesc, două zone au nevoie rapid de AI:
- Predicția consumului (la nivel de oraș, zonă de rețea, mare consumator industrial),
- Predicția producției (în special pentru parcurile eoliene și solare).
Modelele avansate pot reduce eroarea de prognoză cu 20–40% față de metodele clasice. Și asta se traduce în:
- mai puține dezechilibre costisitoare,
- o planificare mai bună a rezervelor,
- un confort mai mare pentru operatorul de sistem.
3. Agregatori de flexibilitate și prosumatori inteligenți
Australia are deja milioane de consumatori și prosumatori integrați în piață. În România, numărul prosumatorilor a explodat în 2023–2025, dar integrarea inteligentă abia începe.
AI poate ajuta la:
- agregarea producției și consumului prosumatorilor,
- identificarea modelelor de comportament (când consumă, când produc, când pot să își mute consumul),
- oferirea de servicii de echilibrare către sistem folosind aceste micro-resurse.
Cine se mișcă repede aici – furnizori, traderi, ESCO-uri – va avea un avantaj serios în următorii 3–5 ani.
Unde intră AI în strategia companiilor energetice românești
Majoritatea companiilor energetice din România vorbesc deja despre „digitalizare” și „tranziție verde”. Diferența între un pdf frumos și rezultate reale stă în felul în care AI este prins în strategie.
1. De la proiect-pilot la capabilități interne
Am văzut multe proiecte-pilot de tip:
- „hai să testăm un model de prognoză eoliană pe un singur parc”,
- „să analizăm anomalii pe un set mic de turbine”.
Nu e rău, dar nu e suficient. Ce funcționează mai bine este abordarea:
- Setezi câteva use case-uri clare: prognoză producție, mentenanță predictivă, optimizarea tradingului, analize de pierderi în rețea.
- Construiești un data lake energetic (măcar la nivel de companie, ideal la nivel de grup).
- Creezi un mic centru de competență AI & energie, fie intern, fie în parteneriat.
- Scalezi repede ce merge – fără să blochezi totul în cicluri birocratice de 2 ani.
2. AI pentru decizii comerciale, nu doar tehnice
Tranzacția Sembcorp–Alinta e în primul rând o decizie comercială: cum creezi valoare dintr-un portofoliu mare, într-o piață volatilă. AI ajută exact aici:
- modele de optimizare a bidding-ului pe piețele spot și intrazilnice,
- scenarii de preț și sensibilități pentru investiții în noi capacități,
- modele care estimează risc de credit și comportament de plată pentru portofolii mari de clienți.
În România, multe companii lasă AI doar în zona tehnică (mentenanță, rețele). Zona comercială are, însă, un potențial cel puțin la fel de mare.
3. Colaborare cu universități și startup-uri
Nu toate companiile trebuie să-și construiască in-house toată expertiza AI. O combinație sănătoasă poate arăta așa:
- universități – pentru cercetare aplicată (modele de predicție, simulări de sistem),
- startup-uri locale – pentru produse de nișă (diagnoză turbine, agregare prosumatori, optimizare baterii),
- parteneri internaționali – pentru platforme mature, deja testate în alte piețe.
Australia a crescut rapid tocmai prin astfel de ecosisteme. România are deja ingrediente bune (comunitate tech puternică, universități tehnice solide), dar are nevoie de punți mai clare între energie și AI.
Cum ar arăta un „Sembcorp românesc” în 2030
Dacă ne uităm înainte, un jucător energetic românesc matur în 2030 ar trebui să arate mai curând ca Sembcorp–Alinta decât ca o companie clasică de utilități.
Un astfel de jucător ar avea:
- portofoliu diversificat: hidro, eolian, solar, gaze flexibile, baterii, poate și nuclear modular;
- platformă de date unificată pentru toate activele și clienții;
- sistem AI de operare care face:
- prognoză producție și consum,
- mentenanță predictivă,
- optimizarea tradingului și a flexibilității,
- segmentare și ofertare dinamică pentru clienți;
- integrare strânsă cu OTS și distribuitori pentru schimb de date în timp real.
Nu e science fiction. Elemente din acest tablou există deja, doar că sunt împrăștiate. Cazul Sembcorp–Alinta ne arată cum arată tabloul când cineva le pune strategic la un loc și investește serios în ele.
De unde începi dacă ești în energia românească și vrei AI serios
Dacă lucrezi într-o companie energetică din România (producător, distribuitor, furnizor sau ESCO), un plan pragmatic în 3 pași ar putea arăta așa:
-
Clarifică top 3 use case-uri AI pentru următorii 2 ani
Exemple: prognoză regenerabile, mentenanță predictivă pentru eolian/solar, optimizare trading, detectarea pierderilor în rețea. -
Pune la punct infrastructura de date
- inventariază ce date ai și unde,
- standardizează formatele,
- asigură-te că poți accesa datele aproape în timp real.
-
Construiește sau găsește echipa potrivită
- combină experți de sistem energetic cu data scientists,
- lucrează cu parteneri care înțeleg atât energia, cât și AI,
- pornește pilot, dar cu plan clar de scalare.
Tranziția verde în România nu va fi doar despre câte MW de solar mai instalăm în 2026, ci despre cât de inteligent operăm tot acest sistem în 2030. Iar aici, AI nu este un „nice-to-have”, ci motorul invizibil care face ca un mix complex de surse să funcționeze stabil, profitabil și curat.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” urmărește exact acest lucru: să traducă exemple globale – cum e cazul Sembcorp–Alinta în Australia – în idei concrete pentru piața românească. Următorul pas ține de noi: cât de repede trecem de la prezentări despre AI la proiecte care schimbă efectiv modul în care produce, transportă și consumă România energia.