Inițiativele care schimbă energia României până în 2030

De ce contează acum fiecare megawatt inteligent

În ultimii 12 luni, capacitatea din regenerabile a României a crescut cu aproape 50%. Nu mai vorbim doar de proiecte pilot, ci de sute de MW instalați anual, de baterii de 1 GWh, de biogaz, de comunități energetice urbane. Și, tot mai des, de inteligență artificială care ține acest sistem în echilibru.

Acesta e contextul în care au apărut candidaturile pentru secțiunea „Cea mai bună inițiativă pentru tranziția energetică” la Energynomics Awards 2025. Lista arată, destul de clar, unde se duce sistemul energetic românesc: spre digitalizare, spre AI, spre flexibilitate și spre modele de business complet noi.

Postarea asta nu e doar o recapitulare a candidaților. E o hartă a modului în care România își construiește tranziția verde cu ajutorul AI – de la parcuri fotovoltaice gigant, la stocare, biogaz, mobilitate electrică și comunități energetice la bloc.

---

1. Tranziția energetică românească: din beton și oțel în date și algoritmi

România nu mai e doar o piață de producție de energie, ci o piață de date energetice. Iar acolo unde apar date, apare și AI.

În aproape toate inițiativele nominalizate la Energynomics Awards 2025 se vede același fir roșu:

• sistemele sunt monitorizate digital, în timp real;
• deciziile nu mai sunt luate „după ureche”, ci pe baza de analiză de date, predicție și optimizare;
• companiile trec de la rolul clasic (producător / distribuitor / furnizor) la rolul de orchestratori ai flexibilității, în care AI devine un instrument cheie.

În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” am tot discutat despre optimizarea rețelelor, prognoza consumului și mentenanță predictivă. Candidaturile de la Energynomics Awards 2025 sunt exact aplicația practică a acestor concepte.

---

2. Producția de energie regenerabilă: de la MW instalați la MW inteligenți

Proiectele mari de producție regenerabilă nu mai sunt doar despre „câți MW pui în pământ”, ci despre cum îi integrezi în sistem fără dezechilibre. Aici intră în scenă AI.

AJ Brand – Butimanu 1 & 2: fotovoltaic la scară de hub național

Butimanu 1 & 2, cu cei 297 MW aflați în construcție și o fază a treia de încă ~330 MW, este candidatul evident la titlul de „hub regenerabil major”. Dar valoarea reală pentru tranziția verde apare când:

• producția este corelată cu prognoze meteo de înaltă rezoluție, unde modele AI pot prezice producția solară pe intervale de 15–30 de minute;
• centralele fotovoltaice sunt cuplate cu baterii sau servicii de flexibilitate, optimizate prin algoritmi de învățare automată;
• dispecerizarea se face pe baza unor modele predictive care reduc congestiile de rețea și pierderile.

Dacă ești dezvoltator sau investitor, diferența între un parc „clasic” și un parc „AI-ready” e simplă: în primul caz vinzi kWh la prețul pieței, în al doilea vinzi și servicii de sistem, și flexibilitate, la marje mai bune.

YEO Technology – Turceni–Măceșu, 129 MWp

Parcul fotovoltaic Turceni–Măceșu aduce 170–190 GWh/an de energie verde. Modelul integrat – dezvoltare, EPC și investiție – e terenul ideal pentru AI:

• AI poate optimiza încă din faza de proiectare orientarea panourilor, layout-ul cablurilor și dimensionarea invertoarelor;
• la operare, se poate implementa mentenanță predictivă: algoritmi care detectează degradarea modulelor, probleme de string, anomalii de invertor înainte să vezi pierderea în producție;
• se pot construi modele de optimizare a participării la piață (DAM, IDM, servicii de echilibrare), astfel încât producția să fie vândută în fereastra de preț optimă.

Waldevar – NUFARUL FPV: primul fotovoltaic plutitor din România

Proiectul NUFARUL FPV (10 MW) pe lac de acumulare hidroelectric schimbă jocul: nu doar că folosește suprafața apei, dar combină două surse complementare – hidro și solar.

Aici, AI poate aduce plusvaloare clară:

• modele care coordonează producția hidro și solară, pentru a reduce variațiile și a livra un profil de producție mai plat;
• algoritmi care optimizează nivelul apei, producția și constrângerile de rețea simultan;
• monitorizare prin viziune computerizată pentru starea pontoanelor, a ancorajelor și a modulelor expuse la mediu umed.

Realitatea e simplă: fără algoritmi de optimizare și prognoză, astfel de proiecte hibride ar consuma prea mult efort operațional și ar introduce riscuri mari în sistem.

---

3. Stocarea și flexibilitatea: unde AI devine obligatorie, nu doar „nice to have”

Când ajungi la sute de MW de solar și eolian, bateriile și flexibilitatea devin nucleul tranziției energetice. Iar aceste sisteme nu pot fi operate eficient fără AI.

Electrica – programul național de stocare de 1 GWh

Electrica pregătește aprox. 1 GWh de stocare în 15 locații. Asta înseamnă:

• alte zeci de mii de puncte de date pe secundă;
• decizii de încărcare/descărcare luate în timp real;
• integrare cu piețe de energie și servicii de sistem.

Unde intră AI aici?

• în optimizarea bidirecțională: când încarci din rețea / regenerabile și când descarci în funcție de preț, congestii și starea bateriei;
• în extinderea duratei de viață a bateriilor, prin modele care identifică regimuri de funcționare dăunătoare;
• în detectarea anomaliilor de siguranță (supratemperaturi, comportament atipic al celulelor) înainte de incidente.

Fără algoritmi, un astfel de program riscă să devină doar un „parc de baterii” scump. Cu AI, devine o platformă de flexibilitate care generează venituri noi și stabilizează sistemul.

Prime Sales & Services – Rent the Cube (Battery-as-a-Service)

Modelul Battery-as-a-Service este exact tipul de inovație care poate accelera tranziția verde în zona C&I (clienți comerciali și industriali):

• clientul nu mai blochează CAPEX, ci plătește abonament;
• echipamentele sunt produse local (Prime Batteries Technology, 2,3 GWh capacitate de producție);
• serviciul include monitorizare 24/7, mentenanță, optimizare.

Ce face diferența aici este un sistem software inteligent:

• AI poate învăța profilul de consum al fiecărui client și poate decide când să încarce din rețea și când să descarce pentru reducerea vârfurilor;
• se pot optimiza costurile cu energia în funcție de tarife orare, penalități de putere reactivă și contracte bilaterale;
• se poate scala: același algoritm poate coordona sute de baterii distribuite ca un „virtual power plant”.

Dacă lucrezi într-o fabrică, un depozit logistic sau un mare centru comercial, modelul acesta nu mai este doar tehnologie, ci un mod foarte concret de a reduce facturi și emisii în paralel.

---

4. Rețele inteligente, biogaz și comunități energetice: AI aproape de consumator

Energia verde nu valorează mare lucru dacă nu ajunge acolo unde e nevoie, când e nevoie. Aici intră în scenă distribuția inteligentă, biogazul și comunitățile energetice.

Distribuție Energie Oltenia – Orizont 30

Programul Orizont 30 testează cum ar trebui să arate rețeaua într-o zonă cu mulți prosumatori:

• sisteme de stocare la nivel de rețea;
• regulatoare de tensiune și puncte noi de transformare;
• colectare de date operaționale în timp real.

Din punct de vedere AI, acesta e „laboratorul perfect” pentru:

• algoritmi de optimizare a tensiunii și fluxurilor de putere în rețele cu bidirecționalitate masivă;
• detecție de pierderi și furturi de energie pe baza modelelor statistice;
• pregătirea pentru tarife dinamice și flexibilitate la consumatori, unde AI poate recomanda în timp real reducerea sau deplasarea consumului.

Dacă România vrea să aibă până în 2030 sute de mii de prosumatori fără haos în rețea, soluțiile testate în Orizont 30 vor trebui scalate național – obligatoriu cu AI în buclă.

Genesis Biopartner – rețeaua națională de biogaz

Genesis Biopartner construiește o rețea de 10 unități de biogaz, cu două deja funcționale. Eficiențele de peste 85% și modelul de economie circulară (deșeuri → biogaz → energie + căldură) sunt excelente pentru tranziția verde.

AI poate amplifica acest impact:

• optimizare a amestecului de materii prime (deșeuri organice diverse) pentru randament maxim al digestiei anaerobe;
• modele predictive pentru producția de biogaz și planificarea mentenanței;
• integrarea într-un portofoliu inteligent de generare: când pornești / oprești unitățile pentru a acoperi intervalele cu vânt și soare puțin.

Biogazul e una dintre cele mai bune surse de putere flexibilă pe termen scurt și mediu. Cu AI, poate deveni și extrem de eficient economic.

ÎntreVecini – primele comunități energetice urbane

Între 2020 și 2025, numărul prosumatorilor de bloc a crescut de la 1 la 433. Asta în mare parte datorită proiectului ÎntreVecini, care a împins legislația (inclusiv prin contribuția la OUG 59/2025), a format comunități și a lansat peste 300 de proiecte circulare.

De ce e asta relevant pentru AI?

• comunitățile energetice urbane vor genera profiluri de producție și consum extrem de dinamice;
• pentru a împărți corect energia între vecini, pentru a gestiona stocarea comună și schimburile cu rețeaua, e nevoie de platforme software inteligente;
• AI poate automatiza repartizarea energiei, optimizarea autoconsumului și programarea echipamentelor (boilere, pompe de căldură, încărcătoare EV) la nivel de bloc sau cartier.

Pe scurt, ÎntreVecini creează infrastructura socială, iar AI poate asigura infrastructura digitală care face comunitățile energetice cu adevărat eficiente.

---

5. Mobilitate electrică și competențe: fără software și oameni pregătiți, nu există tranziție

Nu poți avea tranziție verde fără infrastructură de încărcare inteligentă și fără oameni care știu să opereze tehnologiile noi.

Vampire Energy – infrastructură OCPP „made in Romania”

Vampire Energy dezvoltă o platformă OCPP nativă pentru România, cu:

• load balancing inteligent între multiple stații;
• integrare cu prosumatori și regenerabile locale;
• accent pe deschidere și scalabilitate.

Rolul AI aici este foarte clar:

• algoritmi care distribuie puterea disponibilă între mașinile conectate, în funcție de timpul rămas, priorități și tarife;
• predicție a cererii de încărcare pe intervale orare / zile, pentru dimensionarea rețelei și a stațiilor;
• detecția anomaliilor de funcționare și a tentativei de fraudă.

Mobilitatea electrică nu mai este doar despre prize și cabluri. Este despre platforme software și modele predictive.

SolaX – SolaX Energy Day și formarea de competențe

Seria de evenimente SolaX Energy Day, organizate bilunar, plus centrele de certificare pentru instalatori, fac ceva esențial: creează capital uman pentru tranziția energetică.

De ce e asta relevant pentru AI?

• oricât de bun ar fi un algoritm, dacă instalatorul dimensionează greșit sistemul sau nu înțelege logica invertorului hibrid, rezultatul va fi slab;
• formarea profesioniștilor înseamnă și familiarizarea lor cu platforme digitale, portaluri de monitorizare, diagrame de performanță – adică pregătirea terenului pentru utilizarea AI în practică;
• pe termen mediu, instalatorii vor avea nevoie de instrumente AI de proiectare și ofertare (dimensionare automată, simulări de producție), iar cei care au trecut prin programe de genul SolaX Energy Day vor avea un avantaj clar.

Tranziția verde nu este doar o poveste de echipamente. Este și o poveste de software și oameni antrenați să-l folosească.

---

6. Ce înseamnă toate aceste inițiative pentru viitorul energiei din România

Candidaturile la „Cea mai bună inițiativă pentru tranziția energetică” arată o realitate clară: nu mai e suficient să construiești active energetice; trebuie să construiești și inteligența din jurul lor.

În contextul seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, aceste proiecte sunt următoarele piese din puzzle:

• producție regenerabilă tot mai mare (AJ Brand, YEO, Waldevar);
• flexibilitate și stocare la scară (Electrica, Prime Sales & Services);
• rețele și comunități pregătite pentru prosumatori și tarife dinamice (Distribuție Oltenia, ÎntreVecini, Vampire Energy);
• surse flexibile locale și economie circulară (Genesis Biopartner);
• oameni și competențe pentru operarea noilor tehnologii (SolaX).

Următorul pas logic este ca toate aceste inițiative să fie legate prin platforme AI integrate: agregatori de flexibilitate, „virtual power plants”, sisteme de gestionare a rețelelor și a comunităților energetice. Cine reușește să facă această integrare va avea un avantaj uriaș, fie că vorbim de companii energetice, dezvoltatori sau start-up-uri.

Dacă activezi în energie, tehnologie sau real estate, acum e momentul să te întrebi foarte concret:

Unde pot introduce AI în proiectele mele ca să creez nu doar capacitate instalată, ci capacitate inteligentă, flexibilă și profitabilă?

Răspunsurile vor face diferența între cei care privesc tranziția verde ca pe o obligație și cei care o transformă într-un avantaj competitiv serios până în 2030.