Stocarea de 400 MWh de la Florești deschide etapa în care AI devine esențial pentru optimizarea energiei. Vezi cum pot profita companiile din România.
Stocarea de 400 MWh de la Florești: fundația pentru AI în energie
În 2025, România și-a dublat aproape dintr-un foc capacitatea de stocare a energiei în baterii: instalația de 400 MWh de la Florești, inaugurată de Nova Power & Gas, pune țara pe hartă în Europa Central-Estică. Vorbim de 200 MW putere instalată, 400 MWh capacitate de stocare și investiții totale, alături de centrala în ciclu combinat de la Câmpia Turzii, de peste 350 mil. euro.
Majoritatea companiilor privesc vestea asta ca pe ceva „pentru sistemul energetic național” și atât. Realitatea? E începutul unei noi etape în care infrastructura de energie din România va fi tot mai dependentă de inteligență artificială pentru a funcționa eficient, sigur și profitabil.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, acest articol arată cum proiecte ca Florești + Câmpia Turzii schimbă regulile jocului și deschid ușa pentru optimizare cu AI – de la predicția consumului până la mentenanță predictivă și management dinamic al stocării.
1. De ce instalația de la Florești contează pentru toată economia, nu doar pentru energie
Instalația de la Florești nu este „doar încă un proiect în energie”. Este infrastructură critică pentru:
- integrarea masivă a energiei regenerabile (solar, eolian)
- stabilitatea rețelei de transport și distribuție
- reducerea riscului de prețuri explozive pe piața spot
Date-cheie din proiect:
- 200 MW putere, 400 MWh stocare în baterii
- cea mai mare instalație de stocare în baterii din România
- peste 350 mil. euro investiții (cu centrala de 160 MW în ciclu combinat la Câmpia Turzii)
- intrare în exploatare comercială în 12.12.2025, ora 18:49 anunțată public
Ministrul Energiei a numit stocarea de energie „infrastructura viitorului”. Are dreptate, dar lipsește o bucată din puzzle: stocarea fără AI este ca un depozit logistic fără sistem de management al stocurilor. Există, dar nu aduce tot potențialul de valoare.
Pentru companiile din România – de la mari consumatori industriali până la dezvoltatori de parcuri fotovoltaice – apar trei oportunități clare:
- Costuri mai previzibile cu energia, dacă joacă inteligent cu datele și flexibilitatea de consum.
- Proiecte noi de „flexibilitate + AI”, care se pot finanța prin bănci precum Banca Transilvania, deja implicată în finanțarea proiectelor de stocare.
- Diferențiere competitivă: cine gestionează energia mai inteligent cu AI va avea marje de profit mai bune decât competitorii săi în următorii 3–5 ani.
2. Cum transformă AI o baterie de 400 MWh într-un „creier” energetic
O baterie de 400 MWh este, în esență, hardware. Valoarea maximă vine când peste acest hardware rulează software inteligent.
2.1. Optimizarea stocării și a consumului cu AI
AI poate decide când să încarce și când să descarce bateria, pe baza a mii de variabile:
- prognoza meteo (pentru producția solară și eoliană)
- prețurile prognozate în piața de energie (day-ahead, intraday, echilibrare)
- curba de consum pentru clienți industriali și comerciali
- starea rețelei locale și regionale
Un model AI bine antrenat poate:
- crește veniturile unui sistem de stocare cu 10–20% față de o strategie fixă (reguli statice)
- reduce numărul de cicluri de încărcare-descărcare inutile, ceea ce înseamnă durată de viață mai mare a bateriei și CAPEX amortizat mai bine
Pentru un proiect de sute de milioane de euro, chiar și o optimizare de 5–10% este enormă. Aici se simte diferența între un sistem „doar operat” și un sistem optimizat cu AI.
2.2. Mentenanță predictivă pentru baterii și centrale pe gaz
Stocarea în baterii și centrala în ciclu combinat de la Câmpia Turzii sunt pline de senzori: temperatură, vibrații, curenți, tensiuni, presiuni, debit de gaze, emisii.
AI poate analiza fluxurile acestea de date în timp real și poate:
- identifica modele anormale înainte să apară un defect
- recomanda mentenanță în fereastre de timp optime, când impactul asupra producției e minim
- estima risc de avarie și cost de nefuncționare (downtime) în bani
Pentru operatori, asta înseamnă:
- mai puține opriri neplanificate
- costuri de service mai bine controlate
- siguranță operațională mai bună (esentială în centrale pe gaz și instalații de mare putere)
Iar pentru clienți B2B (fabrici, centre de date, logistică) care se conectează la astfel de sisteme, stabilitatea înseamnă mai puține întreruperi, mai puține pierderi și mai multă încredere.
3. Florești + Câmpia Turzii: laborator perfect pentru AI în energie
Proiectele Nova Power & Gas creează un context ideal pentru testarea și scalarea soluțiilor de AI în sectorul energetic românesc.
3.1. De ce acest proiect e special pentru AI
Avem trei elemente esențiale într-un singur ecosistem:
- Surse regenerabile în creștere în portofoliul Nova (peste 350 GWh regenerabile/an)
- Stocare masivă în baterii – 400 MWh la Florești, cu planuri de peste 600 MW / 1200 MWh în proiecte viitoare
- Centrală flexibilă pe gaz de 160 MW la Câmpia Turzii, cu rol de backup și echilibrare
Un astfel de mix este teren perfect pentru:
- algoritmi de unit commitment și economic dispatch asistați de AI
- modele de predicție a producției regenerabile și a cererii
- sisteme de optimizare a contractelor de furnizare și a poziției pe piață
Nu e teorie. Operatorii mari din Europa de Vest folosesc deja astfel de modele. Diferența este că acum România are infrastructura potrivită să joace în aceeași ligă.
3.2. Cum pot companiile românești să profite direct
Dacă ești companie mare consumatoare de energie (metalurgie, automotive, food, retail cu spații logistice mari, IT & data centers), există câteva scenarii concrete:
- Contracte PPA + flexibilitate: te legi de un producător de energie regenerabilă și îți ajustezi consumul în funcție de semnalele transmise de un sistem AI integrat cu stocarea de la Florești.
- Programe de demand response: permiți reducerea sau decalarea consumului în anumite intervale, în schimbul unor tarife mai bune. AI decide când e optim, fără să îți dea peste cap producția.
- Microgrid-uri industriale cu AI: dacă ai deja panouri solare pe acoperiș și eventual un sistem de stocare la fața locului, conectarea la un „creier AI” care știe ce se întâmplă și în rețea, și în unitatea ta poate reduce factura cu două cifre procentuale.
În 2026–2028, companiile care nu au măcar un proiect-pilot de optimizare energetică cu AI vor fi, pur și simplu, în dezavantaj competitiv.
4. Rolul AI în tranziția verde a României: dincolo de Florești
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” are un mesaj clar: nu ajunge să construim parcuri fotovoltaice, eoliene, baterii și centrale moderne. Trebuie să le și operăm inteligent.
4.1. Fără AI, tranziția energetică e mai scumpă și mai lentă
Când ponderea energiei regenerabile crește:
- variațiile de producție sunt mai mari (soare, vânt)
- dezechilibrele din sistem cresc
- costurile de echilibrare și de rezervă ajung să fie plătite, în final, de consumator
AI ajută la:
- predicția consumului la nivel de oră, zi, săptămână
- optimizarea redispecerizării între centrale pe gaz, hidro, regenerabile și stocare
- planificarea investițiilor în noi capacități (unde și cât merită să mai instalezi baterii, fotovoltaice, eoliene)
Cu alte cuvinte, fiecare MWh verde devine mai valoros și mai ușor de integrat în rețea.
4.2. De ce 2026–2027 vor fi anii decisivi
Centrala în ciclu combinat de la Câmpia Turzii va intra în operare la final de 2026. Până atunci, vom avea:
- mai mulți producători privați în solar și eolian
- consum în creștere, mai ales în retail, logistică și IT
- presiune tot mai mare pe costul energiei și pe raportările ESG
Cei care își pregătesc de acum strategia de AI în energie vor fi cu câțiva ani înaintea curbei:
- vor ști exact unde pot reduce consumul fără să afecteze producția
- vor putea răspunde mai bine cerințelor de raportare ESG și taxonomie verde
- vor discuta altfel cu băncile, prezentând proiecte cu risc energo-financiar mai mic
5. Cum începi concret: pași pentru companii care vor să folosească AI în managementul energiei
Subiectul poate părea tehnic, dar pașii de start sunt clari. Iată ce funcționează în practică la companiile care se mișcă inteligent:
5.1. Audit de date și consum energetic
Fără date nu există AI util. Primul pas este:
- inventarierea punctelor de consum (clădiri, linii de producție, depozite, sedii)
- colectarea datelor istorice de consum (ideal 12–24 luni)
- integrarea datelor de la contoare inteligente, BMS, sisteme SCADA, ERP
Rezultatul: vezi unde ai vârfuri, pierderi, ineficiențe. Pe acest fundament se poate construi un model AI de predicție și optimizare.
5.2. Proiect-pilot de optimizare cu AI
Nu trebuie să începi cu tot grupul sau cu toate locațiile. Un pilot bun arată așa:
- 1–2 site-uri cu consum semnificativ
- instalare sau integrare de senzori și contoare inteligente
- un model AI care prezice consumul și recomandă sau automatizează decizii simple (de exemplu, decalarea anumitor procese, comanda chillerelor, managementul iluminatului și al climatizării)
În 3–6 luni, poți vedea clar:
- reducere de consum în orele scumpe
- cost real economisit
- ROI estimat pentru scalare la nivel de grup
5.3. Integrare cu infrastructura de stocare și surse regenerabile
Pasul următor, pentru companiile cu apetit mai mare:
- contracte de energie cu producători ce au acces la stocare (ex: proiecte de tip Florești)
- instalarea de baterii on-site (la sediu/fabrică) pentru echilibrare locală
- integrarea tuturor acestor elemente într-o platformă AI de management energetic
Așa ajungi la un ecosistem energetic inteligent, nu doar la „o factură optimizată”.
Concluzie: infrastructura e aici, următorul pas este inteligența
Instalația de 400 MWh de la Florești și centrala pe gaz de la Câmpia Turzii marchează o schimbare de etapă pentru România: nu mai vorbim doar de „recuperarea decalajelor” la nivel de infrastructură, ci de o bază solidă pentru adopția de AI în energie.
Pentru companii, miza este clară:
- costuri mai mici și mai previzibile cu energia
- reziliență operațională mai bună
- un avantaj competitiv real într-o economie în care energia devine tot mai strategică
Dacă ești decident într-o companie din România, întrebarea nu mai este „dacă” vei folosi AI pentru optimizarea consumului și integrarea cu proiecte precum Florești, ci când și cu cine începi. Cei care pornesc în 2026 vor fi, în 2–3 ani, referință de bune practici în „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”.