AI, echipamente smart și parteneriate pe termen lung transformă rețelele electrice. Ce poate învăța România din acordul Shanghai Electric–Siemens.
De ce contează brusc rețelele „verzi și digitale”
În 2025, investițiile globale în rețele inteligente au trecut pragul de 400 miliarde de dolari, iar motivele sunt clare: fără rețele moderne, toată povestea cu regenerabile, stocare și mașini electrice rămâne pe hârtie. România simte asta în fiecare iarnă, când vârfurile de consum pun presiune pe o infrastructură proiectată pentru altă eră.
Acordul recent dintre Shanghai Electric și Siemens pentru modernizarea verde și digitală a rețelelor de medie și joasă tensiune în China nu e doar o știre de industrie. E un semnal clar despre direcția în care se mișcă marile sisteme energetice: AI, digitalizare și echipamente „smart” ca fundament pentru tranziția verde.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul de față pune lupa pe ce fac giganții globali cu rețelele electrice și, mai ales, cum se traduce asta pentru România: de la predicția consumului până la integrarea masivă a regenerabilelor în SEN.
Ce înseamnă, de fapt, „rețea verde și digitală”
O rețea electrică verde și digitală este o rețea capabilă să integreze o pondere mare de surse regenerabile și să ia decizii aproape în timp real cu ajutorul datelor și al AI.
Pe scurt, o astfel de rețea:
- măsoară aproape tot (consum, producție, pierderi, calitatea energiei);
- analizează cu algoritmi de AI și modele avansate;
- acționează automat (reconfigurare, reglaj de tensiune, flexibilitate de consum);
- învață din istoricul datelor și devine mai bună în timp.
În acordul lor, Shanghai Electric și Siemens se concentrează pe:
- echipamente inteligente de medie și joasă tensiune;
- integrarea digitalizării și a AI în planificare și operare;
- proiecte „far” (lighthouse projects) care să devină referințe de bune practici.
Pentru România, asta este exact zona unde avem cele mai multe probleme: rețele de distribuție subdimensionate, pierderi tehnice ridicate, zone rurale cu infrastructură veche și o presiune tot mai mare din partea prosumatorilor și a parcurilor fotovoltaice/eoliene.
Lecțiile acordului Shanghai Electric – Siemens pentru România
1. Fără echipamente „smart”, AI rămâne doar un concept frumos
Acordul vizează echipamente noi de medie și joasă tensiune, gândite de la început pentru un ecosistem digital: senzori, comunicații, măsurare avansată, capabilități de comanda de la distanță.
Pentru România, asta înseamnă câteva direcții clare:
- înlocuirea treptată a posturilor de transformare pasive cu posturi inteligente;
- contorizare inteligentă extinsă, nu doar proiecte-pilot;
- automatizarea stațiilor de transformare critice din rețelele urbane și industriale.
Fără această bază, orice discuție despre AI în rețele – predicția consumului, mentenanță predictivă, management avansat al pierderilor – va rămâne blocată la stadiul de „PowerPoint”.
2. Parteneriate industriale pe termen lung, nu doar proiecte izolate
Shanghai Electric și Siemens colaborează de peste trei decenii, de la echipamente clasice până la soluții digitale și AI. În 2025 au semnat un nou acord strategic pentru digitalizare și decarbonizare, iar noul cadru pentru „intelligent grid” extinde tocmai această colaborare.
În România, avem nevoie de același tip de alianțe pe termen lung:
- între operatorii de distribuție și furnizori de tehnologie (inclusiv AI);
- între universități, centre de cercetare și companii energetice pentru dezvoltare de algoritmi adaptați specificului rețelelor locale;
- între ANRE, Transelectrica, DSOs și producători pentru un cadru de reglementare care să permită testare rapidă (sandbox-uri de reglementare pentru AI în rețele).
Most companies get this wrong: tratează digitalizarea ca pe un proiect IT, nu ca pe un parteneriat strategic între tehnologie și operațiuni.
Cum arată o rețea inteligentă bazată pe AI în România
Realitatea e mai simplă decât pare: AI în rețele electrice nu înseamnă magie, ci o suită de cazuri de utilizare foarte concrete.
Predicția consumului și a producției din regenerabile
Algoritmii de tip machine learning pot:
- prezice consumul la nivel de stație, cartier sau oraș cu o precizie mult mai bună decât modelele clasice;
- corela date meteo cu producția din parcuri fotovoltaice și eoliene;
- identifica rapid devieri (de exemplu, pierderi anormale sau consum fraudulos).
Aplicat în România, asta ar însemna:
- planificare mai bună a rețelelor de distribuție locale pentru zone cu mulți prosumatori;
- posibilitatea de a integra mai multe parcuri fotovoltaice on-grid fără riscul de supraîncărcare a rețelelor;
- reducerea dezechilibrelor și a costurilor pentru furnizori.
Mentenanță predictivă pentru transformatoare, linii și echipamente
AI analizează date istorice și în timp real (curenți, temperaturi, vibrații, umiditate) și poate estima probabilitatea unei avarii.
Câteva beneficii directe:
- reducerea până la 30–40% a opririlor neplanificate în active critice (estimare pe baza experienței internaționale);
- planificarea capex/opex pe baza riscului real, nu după „vârsta echipamentului”;
- creșterea siguranței în zone industriale și orașe mari (București, Cluj, Iași, Timișoara).
Integrarea surselor regenerabile și a prosumatorilor
O rețea clasică nu a fost gândită pentru mii de surse de producție mici împrăștiate în tot sistemul. O rețea inteligentă bazată pe AI:
- calculează capacitatea de hosting a fiecărui segment de rețea;
- decide unde e nevoie de stocare locală, reglaj de tensiune sau investiții în cabluri noi;
- propune tarife dinamice și mecanisme de flexibilitate pentru consumatori.
Pentru România, asta se traduce în:
- mai puține refuzuri la racordare pentru prosumatori și parcuri fotovoltaice;
- mai puține situații de genul „rețeaua nu permite” în mediul rural;
- un mix energetic mai curat fără să sacrificăm stabilitatea sistemului.
China accelerează, România ce face?
Acordul Shanghai Electric – Siemens e legat direct de obiectivele „dual-carbon” ale Chinei: vârf al emisiilor înainte de 2030 și neutralitate climatică până în 2060.
România are propriile ținte:
- decarbonizare accelerată prin PNRR și fonduri europene;
- creșterea masivă a capacităților fotovoltaice și eoliene în următorii 5–10 ani;
- dezvoltarea piețelor de flexibilitate și a rolului prosumatorilor.
Diferența majoră? Viteza de implementare și coerența strategiei.
China își aliniază:
- marii producători de echipamente (Shanghai Electric);
- marii furnizori de tehnologie digitală (Siemens Energy și alții);
- obiectivele de stat privind decarbonizarea.
România are nevoie de o abordare similară:
- proiecte „far” de rețele inteligente în zone-pilot (un județ, o metropolă, un cluster industrial);
- condiționarea unor finanțări de integrare minimă a AI în operarea rețelei;
- colaborări internaționale, inclusiv cu jucători de talia Siemens, dar și cu integratori și startup-uri locale de AI.
Pași concreți pentru jucătorii din energia românească
Pentru operatorii de distribuție
- Audit de digitalizare al rețelelor de medie și joasă tensiune:
- ce echipamente pot fi conectate la sisteme SCADA/DMS;
- unde lipsesc complet datele;
- unde se produc cele mai frecvente întreruperi.
- Proiect-pilot de rețea inteligentă cu AI într-o zonă bine delimitată:
- un oraș mediu sau o zonă cu densitate mare de prosumatori;
- obiective clare: reducerea SAIDI/SAIFI, creșterea capacității de hosting, reducerea pierderilor.
- Integrarea mentenanței predictive pentru transformatoare cheie și linii suprasolicitate.
Pentru producători de energie regenerabilă și prosumatori mari
- utilizarea AI pentru predicția producției și comunicarea acestor date către operatorii de rețea;
- integrarea în platforme de agregare pentru flexibilitate (power plants virtualizate);
- folosirea mentenanței predictive pentru parcurile fotovoltaice și eoliene (urmează un articol dedicat în aceeași serie).
Pentru autorități și reglementatori
- definirea unui cadru de „sandbox de reglementare” pentru testarea AI în operarea rețelelor, fără riscuri majore pentru sistem;
- includerea criteriilor de digitalizare și AI ca eligibilitate în finanțări publice pentru rețele;
- încurajarea standardizării datelor – altfel fiecare proiect rămâne o insulă.
Cum se leagă totul de seria „AI în Industria Energetică din România”
Acest articol completează tabloul deschis în celelalte episoade ale seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”:
- acolo unde am discutat despre predicția consumului, aici am văzut cum se traduce în planificarea rețelei;
- unde am vorbit despre mentenanță predictivă pentru turbine eoliene și panouri solare, aici am extins ideea la transformatoare și linii de distribuție;
- iar discuția despre integrarea surselor regenerabile găsește în exemplele din China o dovadă clară că se poate, la scară foarte mare.
Direcția e clară: tranziția verde nu se poate face fără AI și fără rețele digitale. Întrebarea reală pentru România nu mai este „dacă”, ci „cât de repede” și „cu ce model de parteneriat”.
Dacă ești parte din ecosistemul energetic – operator de rețea, investitor în regenerabile, integrator de soluții AI sau decident public – acum e momentul să treci de la studii și strategii la proiecte concrete. Următorii 3–5 ani vor decide dacă România rămâne la coada clasamentului european sau devine un exemplu regional în rețele inteligente.
Întrebarea care rămâne
Ai deja datele, echipamentele și oamenii necesari pentru o rețea mai inteligentă sau încă funcționezi într-un mod pur reactiv? În articolele următoare din serie, vom intra mai specific în cazuri de utilizare AI pentru operatorii români și cum se poate construi un roadmap realist, etapă cu etapă.