Cum va schimba 2026 prețul solarului și de ce AI contează

Cum va schimba 2026 prețul solarului și de ce AI contează pentru România

În ultimele 12 luni, prețul modulelor TOPCon din China a rămas blocat în jur de 0,088 USD/W. Pare doar o cifră de bursă, dar pentru un dezvoltator fotovoltaic din România, înseamnă milioane de euro în CAPEX, în plus sau în minus, pe durata unui singur an de achiziții.

Iar acum, China pregătește o nouă mutare: posibila reducere a rabaturilor de export din 2026 și începutul unei consolidări masive în polisiliciu. Asta nu e doar „știre de industrie”, e fundalul pe care se vor calcula bugetele parcurilor solare de la Focșani la Satu Mare și strategiile furnizorilor de energie din toată România.

În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul de azi merge exact în miezul problemei: cum conectăm ceea ce se întâmplă în China cu deciziile noastre locale și cum ne poate ajuta inteligența artificială să nu fim luați prin surprindere de valurile pieței globale de solar.

Ce se întâmplă în China: stabilitate aparentă, tensiune în fundal

Mesajul esențial: prețurile par stabile pe termen scurt, dar 2026 ar putea schimba regulile jocului pentru toți importatorii de panouri – inclusiv pentru România.

În ultimele săptămâni, indicatorul de referință OPIS pentru modulele TOPCon chineze a rămas la 0,088 USD/W FOB China, cu tranzacții între 0,085–0,093 USD/W. În paralel, curba de prețuri forward pentru livrări în 2026 a început să slăbească ușor.

Ce contează pentru noi:

• Q1 2026: indicativ la ~0,088 USD/W – similar cu prezentul
• Q2–Q4 2026: ~0,089 USD/W – ușoară creștere, dar încă foarte jos istoric

Aparent, nimic dramatic. Doar că, în spate, se conturează două mișcări majore:

1. Posibilă tăiere a rabatului de export pentru module și baterii litiu cu 3–6% de la 01.01.2026
2. Consolidare organizată în polisiliciu printr-o companie-platformă cu capital inițial de 3 miliarde CNY

Aceste două direcții indică același lucru: Beijingul încearcă să stabilizeze o piață ultra-suprasaturată, în care prețurile au coborât până aproape de costul marginal pentru mulți producători.

Rabaturile de export pe 2026: de ce contează pentru România

Ideea principală: o reducere de 3–6% a rabatului de export în China nu înseamnă automat +6% la prețul panourilor, dar crește clar riscul de volatilitate în 2026.

China a mai făcut acest lucru: în decembrie 2024, rabatul de export pentru produsele solare a fost redus de la 13% la 9%. Rezultatul a fost un mic val de „cumpărăm acum, cât mai e ieftin”, urmat de o perioadă de ajustare.

Acum, surse de industrie se așteaptă la încă o reducere:

• Rabat nou: posibil -3% până la -6% din 2026
• Aplicație vizată: module solare și baterii litiu
• Efect anticipat: producătorii chinezi își presează deja clienții să livreze cât mai multe comenzi înainte de 01.01.2026

Pentru o firmă românească ce dezvoltă 100 MW/an, o variație de doar 0,005–0,01 USD/W poate însemna:

• 500.000–1.000.000 USD diferență la costul modulelor
• bugete de proiect date peste cap
• renegocieri de PPA și probleme de bancabilitate

Cum se simte asta în piața locală

Pe lanțul de valoare românesc, efectele pot apărea în câteva forme foarte concrete:

• Furnizori locali de panouri care schimbă ofertele la 1–2 luni
• Dezvoltatori care nu mai știu dacă să blocheze prețul acum sau să aștepte
• Bănci care cer analize de sensibilitate mai dure pe CAPEX
• Consumatori industriali care amână decizii de investiții în fotovoltaic on-site

Adevărul este că, fără instrumente bune de previziune, reacția tipică este „hai să așteptăm să se clarifice”. Numai că, în energie, cine așteaptă prea mult ajunge să cumpere când prețul e deja sus.

Polisiliciu și consolidare: ce înseamnă noua companie din Beijing

Mesajul cheie: China începe, timid dar clar, să curețe supracapacitatea de polisiliciu. Pe termen mediu, asta pune un podea sub prețurile prea mici.

La 09.12.2025 a fost înregistrată în Beijing compania Beijing Guanghe Qiancheng Technology Co., Ltd., cu un capital inițial de 3 miliarde CNY (~414 milioane USD). Rolul ei este văzut ca o platformă de consolidare – un vehicul prin care marii producători de polisiliciu să preia și să restructureze capacitățile excedentare.

Câteva cifre care pun lucrurile în perspectivă:

• Supracapacitatea de polisiliciu e estimată la peste 1 milion tone/an
• Discuțiile inițiale vorbeau de 50 miliarde CNY necesari pentru a retrage/absorbi ~o treime din exces
• 3 miliarde CNY capital social acum înseamnă doar primul pas, nu soluția completă

Deocamdată, prețul spot la polisiliciu mono de calitate n-type a rămas stabil, în jur de 52,2 CNY/kg (~7,4 USD/kg), echivalent cu 0,110 CNY/W. Dar semnalul de politică industrială e clar: China nu vrea să lase prețul să se prăbușească nelimitat.

Pentru piața românească de energie solară, asta înseamnă două lucruri:

1. E puțin probabil să vedem panouri „aproape gratis” în următorii ani.
2. Volatilitatea nu vine doar din cerere, ci și din decizii strategice de capacitate în upstream.

De ce nu mai e suficient Excel-ul: rolul AI în strategia solară a companiilor românești

Realitatea: majoritatea companiilor românești din energie încă iau decizii de achiziții solare pe bază de Excel, instinct și oferte de la 2–3 furnizori. Asta funcționa cât timp piața era lentă. Acum e prea riscant.

Deciziile de tipul „cumpăr acum sau peste 6 luni?” ar trebui susținute de modele AI de predicție, nu doar de feeling.

4 zone unde AI poate schimba jocul

1. Previziunea prețurilor la module și baterii
   Modelele AI pot „înghiți” date globale – prețuri spot, anunțuri de politici din China, tarife UE/US, costuri de transport, date de cerere – și pot estima probabilistic:

   • intervale de preț pe 3, 6, 12 luni
   • riscul de spike de preț (de exemplu, după o tăiere de rabat la export)
   • intervalul optim de achiziție pentru fiecare proiect

2. Optimizarea lanțului de aprovizionare solar
   Pentru EPC-uri și distribuitori, AI poate:

   • recomanda cantități de stoc optim în funcție de volatilitatea prețului
   • simula scenarii: „dacă rabatul de export scade cu 6%” sau „dacă o rută maritimă se blochează”
   • alege mixul optim furnizor–tehnologie (TOPCon, HJT etc.) ca raport cost/risc

3. Integrarea în planificarea energetică și PPA-uri
   Un furnizor sau un mare consumator industrial (o fabrică, un lanț de retail) poate folosi AI pentru a lega previziunile de CAPEX solar cu:

   • prognoza de consum electric
   • prețurile viitoare pe piața angro
   • structura și durata optimă a PPA-urilor

4. Mentenanță predictivă pentru parcuri fotovoltaice
   E păcat să optimizezi la zecimă de cent prețul modulelor și să pierzi producție pentru că nu vezi din timp degradări, hot-spot-uri sau stringuri subperformante.
   Modelele AI de analiză a datelor SCADA și a imaginilor termografice pot crește factorul de utilizare și pot reduce pierderile operaționale cu 2–5% anual.

Cum poate arăta, practic, un „AI co-pilot” pentru un dezvoltator solar românesc

Ideea centrală: AI nu înlocuiește CFO-ul sau managerul de achiziții, dar le dă un tablou de bord mult mai inteligent.

Imaginați-vă o companie românească ce dezvoltă 50–150 MW fotovoltaic pe an. Un „co-pilot AI” bine gândit poate face următoarele:

1. Dashboard zilnic de piață globală solară

• Prețuri actualizate la module, invertoare, baterii (China, UE, Turcia etc.)
• Știri filtrate automat pe cuvinte-cheie: „export rebate China”, „polysilicon consolidation”, „EU tariff”
• Semafor de risc: verde/galben/roșu pentru următoarele 3–6 luni

2. Modul de scenarii pentru achiziții

Pentru fiecare proiect din pipeline:

• buget de CAPEX actual
• scenarii AI: cumpăr acum / în 3 luni / în 6 luni
• impactul în LCOE și IRR al proiectului pentru fiecare scenariu

Rezultatul? Decizii bazate pe distribuții de probabilitate, nu pe „cred că mai scad un pic”.

3. Integrare cu operarea activelor

Pentru parcurile deja construite, același sistem AI poate:

• sugera momentele optime pentru repowering sau upgrade de invertoare
• corela degradarea reală a modulelor cu batch-urile de producător
• hrăni modelele financiare cu date reale, nu cu ipoteze generice

Ce ar trebui să facă acum companiile energetice din România

Concluzia practică: 2026 va fi un an în care diferența între „merge și așa” și „lucrăm cu AI” se va vedea direct în profit și în riscul asumat.

Dacă activezi în producție, distribuție, furnizare sau dezvoltare de proiecte solare în România, merită să pui pe listă, chiar din iarna asta (decembrie 2025 – început de 2026):

1. Audit de expunere la piața chineză de solar

   • ce procent din CAPEX e legat de module și baterii de origine China
   • ce contracte ai pe termen lung vs. spot
   • cât te-ar afecta o creștere de 5–10% a prețului modulelor

2. Plan de date pentru AI
   AI performantă are nevoie de date:

   • istoricul achizițiilor tale (prețuri, volume, furnizori)
   • date de producție și mentenanță din parcuri
   • integrare cu surse externe (indici de preț, știri, politici)

3. Primul proiect pilot AI
   Nu e nevoie să pornești cu ceva uriaș. Două exemple realiste:

   • un model AI care recomandă timing-ul optim de achiziție pentru module
   • un modul de mentenanță predictivă pentru 10–20 MW instalați

4. Cultură de decizie bazată pe scenarii, nu pe certitudini
   Piața solară globală va rămâne volatilă. Punct.
   AI nu îți va da „răspunsul corect”, dar îți poate arăta distribuția de riscuri mult mai clar decât un Excel static.

Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” urmărește exact asta: să arate cum instrumente inteligente, alimentate cu date globale (precum cele din rapoartele OPIS despre China), pot deveni o unealtă zilnică pentru managerii români de energie, nu doar un buzzword în prezentări.

În 2026, întrebarea nu va fi „vor influența China și polisiliciul strategia mea energetică?”, ci cât de pregătit ești, cu ajutorul AI, să transformi aceste schimbări în avantaj competitiv.

---

Dacă vrei să discuți cum poate fi construit un astfel de „co-pilot AI” pentru portofoliul tău de proiecte solare sau pentru compania ta de energie, următorul pas logic este să începi cu un mic pilot: un model de predicție a prețului modulelor pentru următoarele 12 luni, calibrat pe realitatea pieței românești.