Cum poate o fabrică din România să ajungă realist la 100% energie regenerabilă folosind PPA-uri, producție locală și AI pentru prognoză, optimizare și raportare ESG.
Cum ajunge o fabrică la 100% regenerabile cu ajutorul AI
Majoritatea fabricilor din România încă își „rezolvă” capitolul de energie verde bifând câteva Garanții de Origine în raportul ESG anual. Pe hârtie arată bine, în realitate nu schimbă mare lucru nici în amprenta de carbon, nici în factura de energie.
În 2025, presiunea e alta: grupuri internaționale cer trasabilitate, băncile întreabă de planuri concrete de decarbonizare, iar prețul energiei rămâne volatil. Iar aici apare combinația care chiar funcționează: energie regenerabilă + contracte PPA + AI și instrumente digitale.
Articolul de la Energynomics despre exemplul Bekaert și Rezolv Energy arată cum poate arăta, în practică, o fabrică alimentată 100% din surse regenerabile. În această piesă din seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, mergem un pas mai departe: vedem cum ajută AI-ul să faci tranziția de la raportare frumoasă la decarbonizare reală, control de cost și avantaj competitiv.
De ce „100% energie verde” nu mai e doar o lozincă
100% energie regenerabilă pentru o fabrică românească nu înseamnă doar să cumperi niște certificate sau să pui câteva panouri pe hală.
În practică, asta înseamnă trei lucruri clare:
- Surse regenerabile reale și adiționale – parcuri noi, nu doar hidro vechi deja amortizate.
- Contracte predictibile – de tip PPA (Power Purchase Agreement), care îți securizează prețul pe termen lung.
- Optimizare continuă cu date – aici intră în scenă AI-ul: prognoză, management al consumului, raportare ESG.
Fără un minim nivel de digitalizare și analitică, „100% regenerabile” rămâne o etichetă. Cu AI, devine o strategie de business:
- îți calibrezi mai bine puterea contractată în PPA;
- reduci costurile de echilibrare (dezechilibre între producție și consum);
- ai transparență pentru RE100, SBTi și bănci.
Garanțiile de Origine: bune pentru raportare, slabe pentru strategie
Garanțiile de Origine (GO) rămân utile pentru raportare ESG, dar nu rezolvă miza de fond: reducerea reală a emisiilor și a riscului de preț.
Cum se văd GO-urile din teren:
- multe provin din unități vechi (hidro, proiecte amortizate), care nu adaugă noi capacități verzi în sistem;
- în România, sistemul de GO nu e încă aliniat la standardul european EECS (alinierea completă e așteptată spre 2027);
- GO-urile „standalone” nu protejează împotriva volatilității prețurilor din piață.
„GO-urile de sine stătătoare oferă o formă de recunoaștere administrativă, dar nu reduc în mod direct amprenta de carbon și nu protejează împotriva volatilității prețului energiei.” – Marc Fevre, Rezolv Energy
Unde intervine AI în zona de GO și trasabilitate
Aici, AI nu „produce” energie verde, dar curăță zgomotul din date și dă transparență:
- corelează datele de consum orar ale fabricii cu emisiile reale din mixul rețelei;
- verifică automat coerența între GO-uri, PPA-uri și facturi;
- generează rapoarte ESG aproape în timp real, folosind date din contorizare, operatori de distribuție și furnizori.
Pentru companiile care țintesc RE100 sau Science-Based Targets, această trasabilitate digitală e esențială. Fără AI și sisteme de date bine puse la punct, riscul de „greenwashing din neatenție” e mare.
De ce producția locală nu e suficientă (și cum o optimizează AI)
Multe companii industriale pornesc firesc de la ideea: „Punem panouri pe acoperiș și ne-am rezolvat”. Din păcate, realitatea arată altfel:
- acoperișuri slabe structural sau cu azbest;
- spațiu insuficient pentru puterea necesară;
- consum ridicat noaptea, când fotovoltaicul produce zero;
- sezonalitate puternică (iarna producția scade drastic).
În cazul Bekaert, studiile au arătat clar că producția on-site nu putea acoperi decât o parte mică din necesar.
Cum ajută AI un proiect de producție locală
Un sistem de tip „energy management” bazat pe AI poate:
- simula pe 10–15 ani producția fotovoltaică sau eoliană locală, pe baza datelor meteo istorice;
- ajusta în timp real curba de sarcină a fabricii (pornirea/oprirea unor echipamente flexibile) pentru a consuma cât mai mult din energia produsă local;
- recomanda dimensiunea optimă a instalației: nu cât „încape”, ci cât se amortizează realist;
- prioritiza investițiile – unde merită panouri, unde merită mai mult eficiență energetică.
Rezultatul? Producția on-site devine o piesă a puzzle-ului, nu singura miză. AI-ul ajută să nu arunci bani într-un proiect „verde” care nu se recuperează niciodată.
PPA-urile: scheletul tranziției la 100% regenerabile
Pentru o fabrică mare din România, PPA-ul este baza unei strategii solide de decarbonizare. Un PPA (Power Purchase Agreement) înseamnă un contract pe termen lung, direct cu un producător de energie regenerabilă (eolian, solar, mix hibrid).
Ce aduce concret un PPA bine făcut:
- preț stabil sau indexat clar, pe 10–15 ani;
- sursă identificabilă de energie (parc eolian / fotovoltaic dedicat);
- Garanții de Origine incluse și trasabile;
- posibilitatea de a arăta clar că energia cumpărată este adițională (aduce capacități noi în sistem).
Exemplul concret: Rezolv Energy și Bekaert au semnat un virtual PPA pentru 100 GWh/an energie eoliană din Buzău. Energia nu merge fizic „pe cablu dedicat” la fabrică, dar valoarea ei financiară se echivalează printr-un mecanism de tip contract pentru diferență. Din punct de vedere ESG, impactul e similar cu un PPA fizic.
Cum optimizează AI un PPA
Aici se joacă diferența dintre „PPA bun” și „PPA care doare”:
- Modelarea consumului – AI analizează ani de date de consum orare și construiește scenarii pe termen lung: creștere de capacitate, noi linii de producție, schimbarea programului de lucru.
- Alinierea cu producția regenerabilă – se simulează producția parcului eolian/solar (pe baza datelor meteo istorice) și se suprapune peste profilul de consum.
- Dimensionarea PPA-ului – Rezolv recomandă acoperirea a 60–80% din consum prin PPA. AI ajută să găsești acel interval „sweet spot” în care:
- nu rămâi constant descoperit;
- nu ești obligat să revinzi cantități mari de energie în piață, în pierdere.
- Managementul riscului – modelele AI pot evalua impactul volatilității prețului spot, al schimbărilor de reglementare sau al întreruperilor de producție și pot sugera clauze contractuale mai inteligente.
Pe scurt, AI-ul transformă PPA-ul din „pariu pe 15 ani” într-o decizie calculată, susținută de date.
Strategia câștigătoare: mix hibrid + PPA + GO-uri, condus de AI
Rezolv Energy vorbește despre o abordare hibridă: producție locală acolo unde se poate, PPA pe termen lung și completare cu GO-uri. Realist, ăsta e modelul care funcționează astăzi pentru o fabrică medie sau mare din România.
Cum arată schema ideală, cu AI la mijloc:
-
Eficiență energetică și flexibilitate de consum
- AI identifică echipamentele și procesele mari consumatoare;
- propune măsuri de eficiență (motoare, iluminat, compresoare, HVAC);
- detectează unde există flexibilitate de mutare a consumului (de ex. procese care se pot muta din vârf de sarcină în ore de producție solară).
-
Producție on-site optimizată digital
- dimensionare corectă a panourilor sau turbinelor mici;
- control în timp real al invertorului / bateriilor, pentru maximizarea autoconsumului;
- scenarii „ce-ar fi dacă” (extindere hală, schimbare program, creștere producție).
-
PPA eolian/solar (60–80% din consum)
- profil de consum analizat cu algoritmi de machine learning;
- alegerea parcului (sau mixului eolian+solar) cu potrivirea cea mai bună de profil;
- simularea riscurilor de producție insuficientă sau excedentară.
-
Completare cu GO-uri și energie din piață
- AI selectează cele mai relevante GO-uri pentru portofoliu (an, tehnologie, zonă);
- asigură coerența între declarațiile ESG și mixul real de energie;
- optimizează achizițiile din piață de pe termen scurt, în funcție de prognoze.
„Cea mai eficientă abordare este una hibridă… Pe lângă reducerea costurilor, un astfel de mix protejează împotriva riscurilor de piață și întărește profilul ESG al companiei.” – Milan Kamaryt, Rezolv Energy
Fără AI, coordonarea acestui mix devine greu de controlat: ai prea multe variabile care se mișcă în același timp – meteo, consum, prețuri, reglementări.
Cum începe, practic, o fabrică din România acest drum
Din proiectele văzute în piață, un traseu rezonabil arată așa:
1. Audit energetic și de date
- colectezi date de consum orare pe minimum 12–24 de luni;
- verifici calitatea măsurărilor și a infrastructurii de contorizare;
- identifici procesele critice și zonele cu flexibilitate.
2. Instalarea unui sistem digital de management al energiei
Ideal, un sistem care folosește algoritmi de AI pentru:
- prognoza consumului la nivel de schimb, secție, utilaj critic;
- detectarea anomaliilor (pierderi, consumuri inutile);
- simularea scenariilor de creștere a producției.
3. Analiza scenariilor de regenerabile
Cu datele curate, poți compara mai serios:
- cât poți produce on-site și cu ce CAPEX/OPEX;
- ce profil de PPA ți se potrivește (eolian, solar, mix, 60% vs 80% acoperire);
- ce rol joacă GO-urile în completarea strategiei.
4. Structurarea și negocierea PPA-ului
Aici, un model AI bine antrenat și un consilier bun fac diferența:
- simulezi impactul clauzelor de preț și volum asupra businessului;
- testezi scenarii de „stress”: scăderea producției, creșterea consumului, modificări de reglementare;
- alegi structura (PPA fizic vs virtual PPA) în funcție de profilul tău de risc și de poziționarea ESG.
5. Raportare ESG, monitorizare și ajustare continuă
După ce începe livrarea de energie, AI-ul devine „tablou de bord” al tranziției verzi:
- calculează emisiile reale evitate, nu doar teoretice;
- arată unde mai ai spațiu de optimizare a consumului;
- generează rapoarte standardizate pentru board, bănci și grup.
De ce contează acum: AI, competitivitate și finanțare ieftină
Pentru industria românească, tranziția la 100% regenerabile nu e doar despre climă. E despre a rămâne relevant în lanțurile de aprovizionare europene, într-un context în care:
- clienții vest-europeni își decarbonizează propriile lanțuri și filtrează furnizorii după amprenta de carbon;
- finanțările verzi și liniile de credit cu dobândă mică vin la pachet cu ținte clare de emisii;
- taxa la frontieră pe carbon (CBAM) începe să se simtă în costul produselor cu intensitate mare de emisii.
AI și digitalizarea nu sunt un moft tehnologic, ci singura metodă realistă de a orchestra toate aceste componente:
- producție regenerabilă volatilă;
- consum industrial complex;
- contracte PPA pe 10–15 ani;
- raportare ESG din ce în ce mai strictă.
Dacă ești în poziție de decizie într-o fabrică din România, întrebarea nu mai este „dacă” vei merge spre 100% regenerabile, ci cât de repede și cât de inteligent. Iar „inteligent”, în 2025, înseamnă cu AI în centrul deciziilor de energie.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” continuă cu exemple concrete de aplicații AI în rețele electrice, mentenanță predictivă pentru parcuri eoliene și fotovoltaice și optimizarea portofoliilor de PPA. Dacă vrei să discuți cum ar putea arăta un astfel de parcurs pentru fabrica ta, acum e momentul să începi analiza de date și să pui primele cărămizi pentru un mix energetic inteligent.